Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


MIHAI HARET, PRIMUL PRESEDINTE AL TURING-CLUBULUI ROMANIEI

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



MIHAI HARET, PRIMUL PRESEDINTE AL TURING-CLUBULUI ROMANIEI

Istoria turismului romanesc se impleteste cu viata lui Mihai Haret. Inca din primii ani ai tineretii, Mihai Haret intrezareste importanta turismului si paseste cu tenacitate la organizarea lui.[1]



Doua obstacole mari ii stau in cale: ignoranta publicului si lipsa de intelegere a oficialitatii. Fire practica, isi pune in gand sa faca mai intai educatie publicului; sa prepare aluatul omenesc de care se va servi in opera sa si apoi sa treaca cealalta saritoare.

Printr'o activitatea neobosita de ani de zile, o cheltuiala de energie prodigioasa, Haret sta neclintit in fruntea miscarii, indemnand si ajutand pe toti cei ce i s'au alaturat. Prin conferinte, scrieri[2] si activitate pe teren, Haret sacrifica tot timpul de care dispune cu organizarea si conducerea asociatiei "Hanul Drumetilor', transformat acum 20 de ani in "Turing Clubul Romaniei'. Simte din vreme nevoia sa transforme asoc. "Hanul Drumetilor' intr'una cu o structura ca o asociatie similara straina, spre a se potrivi mai bine in angrenajul international in care intra cu tot avantul.

Perspectiva timpului toceste asperitatile momentului. Privind inapoi cu 25 ani, care pentru o asociatie nu ar fi o perioada prea impresionanta, daca tinem seama ca toata aceasta scurgere de timp a fost una de turburatoare prefaceri, ne putem da seama de exceptionala valoare a omului dela conducere.

Mihai Haret era tipul adevaratului alpinist: hotarat, calculat, practic; daca intervine ceva in timpul executiei, el gaseste solutia; nu se descurajeaza, nu produce panica. Multumirea lui cea mai mare era atunci, cand putea arata un lucru infaptuit. E tipul omului constructiv care nu se incurca in planuri si proiecte, cu toate ca nu porneste la lucru fara un program dinainte studiat.

Educarea turistica a publicului i-a pricinuit multe neplaceri si amaraciuni; le trecea insa pe toate cu o seninatate ce te uimea. Era chibzuit in toate si cand pornea la treaba, tenacitatea si devotamentul pentru cauza la care se angajase il duceau la succes.

Dupa ce si-a pregatit un public mai mult sau mai putin intelegator, a pornit la partea a-doua a actiunii sale: interesarea oficialitatii. Munca grea si obositoare pana ce aceasta armatura de stat e convinsa de importanta actiunii.

Intr'un timp cand tara nu poseda nici un fel de legatura pe taram turistic cu strainatatea, cand insa peste hotare miscarea turistica era in toiu, Mihai Haret nu poate permite o asemenea scadere tarii sale, si in calitate de presedinte al "Turing-Clubului Romaniei, reprezinta Romania in Alianta Internationala de Turism. Apoi in calitate de membru al Soc. Geografice din Paris si al Institutului de Geografie alpina din Grenoble, nu scapa nici un prilej fara ca sa se faca ecoul tarii.

Membru activ al Clubului Alpin francez, al Touring Clubului Frantei, al Touring-Clubului italian, tine in permanenta evidenta turismului romanesc si reprezinta cu demnitate si devotament tara.

Datorita staruintelor sale neobosite, reuseste pana la urma sa urneasca greaua masinarie de stat si sa o duca in sprijinul actiunii.

Framantat si ingrijorat de devastarile provocate Naturii de exploatarile abusive, de relele cari degradau privelisti frumoase, de nepriceperea si ignoranta publicului in materie de conservare a bogatiilor naturii, Mihai Haret, intr'o serie de conferinte la Universitatea Libera, ridica pentru prima oara problema protectiei naturii. Ideia a fost imbratisata in acelasi timp si de savantii profesori dela Cluj, d-nii E. Racovita si Al. Borza, care cu energie si entuziasm fac sa se ia primele masuri de aparare a Monumentelor Naturii. Dupa 10 ani, cand s'a intocmit legea pentru protectia naturii, masurile de aparare devin si mai eficace.

Mihai Haret era conservator din fire. In timpuri cand turismul romanesc era neorganizat, toponimia muntilor era parasita, la cheremul catorva calauze, nestiutoare si streine de localitate, oare spre a se complace turistului inventau tot felul de numiri improvizate, sau pervertita prin numirile date de cluburile alpine de peste Carpati, Mihai Haret isi face o sacra datorie publicand harti si restabilind cu multa truda vechile numiri ajunse de nerecunoscut.

Aceiasi activitate rodnica o desfasoara si pe taramul stiintific. El a cladit si organizat turismul pe temeiuri stiintifice. Turing-Clubul Romaniei nu este o asociatie sportiva, cum gresit e calificata de nestiutori. T. C. R. este o asociatie culturala care are in programul sau raspandirea cunostintelor pentru cunoasterea naturii, lozinca pentru catre Haret a luptat toata viata.

Prin contactul permanent ce-l tinea cu oamenii de stiinta din tara si din strainatate a stiut sa provoace si sa inlesneasca o sumedenie de actiuni cari au ajutat si sporit desvoltarea turismului irational.

Cercetarile si observatiile sale pe teren geografic si fitogeografic[3] sunt apreciate de oamenii de stiinta din tara si din strainatate.

Activitatea lui Haret lasa dara luminoasa pe ori unde trece. Pe langa toate aceste caracteristici ale pensonalitatii sale, era dublat de o delicateta si sensibilitate ce contrastau adanc cu caracterul sau dinamic positiv, dar care evidentia o mare profunzime a sufletului sau ales. Se intregea cu natura fecunda si generoasa pe care o iubea atat de mult. Mihai Haret era si un iubitor de oameni. Iata ce spune in actul constitutiv al intemeierii Turing Clubului Romaniei: "Este in deobste cunoscut ca noi Romanii, nu ne cunoastem in deajuns Tara si ca atare nu ne-o apreciem cum ar trebui. Pe de alta parte marindu-ne considerabil si ca intindere si ca populatie, conditia principala oa legatura sufleteasca sa se injghebe cat mai puternica, intre toti fii acestei Tari, este ca acestia sa aiba posibilitatea de a se cunoaste si a se iubi. Turismul la noi va fi astazi mijlocul cel mai eficace, prin care se va indeplini aceasta legatura sufleteasca'.

Opera lui Haret este cladita in dimensiuni mari si trebue privita din spatiu pentru a fi pretuita. El a fost nu numai un precursor, ci un ctitor si ziditor al turismului, care cu pricepere si adanca prevedere a pus temelii trainice si oricand se va vorbi despre desvoltarea turismului romanesc, va trebui sa se pomeneasca numele lui Mihai Haret.



M. Haret in Muntii Sinaiei, Rucarului si Branului - Gobl., Bucuresti 1910.

M. Haret - O excursie in Bucegi in 1839-Anuarul S.T.R., vol. XIII, 1915. In Octombrie la Piatra Craiului-Anuarul S.T.R., vol. XIII, 1915. O explorare in Coltii lui Barbes si in Muntele Vanturisu - Anuarul S. T. R., vol. XIII, 1915

M. Haret 1921 Les Parcs nationaux en Roumanie - La Nature, 1924 Pestera Ialomitei si Casa Pestera - Busteni. 1924 Castelul Peles, monografie, - Bucuresti, 1924 Turism si Parcuri Nationale, "Cultura' - Cluj. 1926-28 "Anuarul Soc. Bucegi'. Vol. I, II, III. (Articole de turism).

1934-1940 "Enciclopedia Turistica Romaneasca'. Vol. I-VII. (Articole de turism)



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1639
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved