MONUMENTELE NATURII DIN BANAT

Cum Banatul este tinutul cel mai interesant din punct de vedere naturalist al Romaniei, nu poate fi de mirat, ca aici s'a organizat cel dintai "monument al naturii' dela noi, pus sub ocrotirea speciala a legii din 1930 "pentru protectia naturii'.

Valea Cernei, strajuita de masive calcaroase impunatoare, ramasitele umor platouri surpate si roase de dintele vremii, este primul colt ales al naturii, unde plante si animale rare dainuesc din epoci geologice trecute, unele de sigur din tertiar, altele din diluviul si altele, poate cele mai multe, din timpurile postdiluviale, mai calde decat acum. Si in minunata vaile a Cernei iarasi muntele Domugled este acela, care din secolul al XVII-lea a fost admirat, iar mai tarziu explorat de naturalistii straini, Kitaibel, Rochel, Heuffel, care ne-au cercetat, gasind, ca aici nu numai specii rare de plante si animale se gasesc in indivizi rasleti, ci intregul covor vegetali este arhaic si prezinta biocenoze care dateaza poate din tertiar. Paduri batrane de fag, amestecate ici-colo abundent cu alunul turcesc (Coryliis Colurna), intalnesti cum ai trecut de Crucea alba in Valea Jalarauilui. Pini de Crimeea (Pinus Pallasiana) impodobesc toate stancariile expuse soarelui, iar pe coamele intinse ale varfurilor Domugledului, alcatuesc chiar desisuri. Acest copac submediteranean se mai afla numai in putine puncte ale Banatului si Olteniei. Un sorbus hibridogen rar (Sorbus Borbasii) mai este specialitatea muntelui. Dar incantatoare este privelistea desisurilor de liliac (Syringa vulgaris) care acopar versantul apusean, impreuna cu Cotinus cogygria, celalalt membru caracteristic al "sibljac'-ului de factura balcanica. Impreuna cu ele Primula auricula v. serrata si multe alte flori care numai aici se gasesc, alcatuiesc muzeul viu al Domugleduilui. Se pare ca si mai multe varietati si biocenoze specifice de animale adaposteste acest munte. Fluturi endemicii, gandaci orbi de pesteri, purici si alte ganganii speciale traesc pe acest loc vrajit si din punct de vedere peisager. Multe din ele se gasesc mai ales in cheile "Prolaz' dinspre comuna Peciscocica. Pentru aceea a fost declarat muntele intreg (proprietatea Comunitatii de avere a fostului regiment romanesc de granita, din partea Comisiunei Monumentelor Naturii, ca o rezervatie perpetua totala, in partea de sus a muntelui (326 ha.), inspre poalele muntelui rezervatie partiala (574 ha.), unde amestecul partial al omului in gospodaria naturii, este admis. Paza intampina de sigur dificultati foarte mari, caci lacomia omului nu cunoaste margini, iar tara pentru multe de toate are bani, numai pentru paza acestor bogatii ideale, unice in lume, nu.

A doua rezervatie, de proportii impunatoare (100 hectare), si de o maretie uimitoare, a fost creata in 1943, pe domeniile Resita, in valea Beusnitei. Daca Domugledul este la indemana tuturor, in nemijlocita apropiere a Bailor Herculane, noua rezervatie este ascunsa si indosita in masivul Plesiva, calcaros si el, greu accesibil din toate partile. Pornind dela Oravita si trecand pe la Steierdorf-Arina, trebue sa te aventurezi pe drumurile tainice,-ascunse prin paduri bineamenajate, unde numai cu permisiune speciala dela U D R poti strabate. Treci pe langa coline splendide, prin vai cere acuma se despaduresc, si unde apa dispare printre bolovani in adancuri necunoscute - se numeste Beiul sec - apoi cotesti pe dupa un deal intro infundatura de munti reprezentand o scenerie fantastica, pare ca s'ar ingramadi culise aranjate de uriesi. Aici totul este neatins de veacuri, de mana omeneasca; doar o poteca serpueiste pe langa cascade inalte, pitoresti, pe langa formatiuni de tuf calcaros, intinse. Fagetul batran cuprinde si formele balcanice cunoscute sub numele de F. moesiaca, iar alunul turcesc, ca un intreg cortegiu de floricele complecteaza aspectul specific interesant al regiunii.

Dar privelistea ce ti-se deschide de sus ! Esind spre Sud din acest adevarat "Yosemity' al Romaniei, intalnesti locul zis "Ochiul Beiului' alimentat de un isvor carstic si care nu ingheata nicicand. Rezervatia aceasta imensa mai are avantajul, ca poate fi pazita neatinsa in conditii excelente, gratie masurilor ce le-a luat Societatea U. D. R.

Banatul mai are o mica rezervatie ornitologica la Satchinez (judetul Timis-Torontal), unde cuibaresc in liniste relativa pasarile rare la noi: Ardea purpurea, Ardeola ralloides si Nycticorax nycticorax. Suprafata totala a celor trei fragmente de mlastina este de 16 hectare.

Stejarul batran dela Duboz, in acelasi judet, incheie seria monumentelor naturii banatene, la oare inca multe ar trebui sa adaogim cat nu este prea tarziu.