PIATA turistica in Romania

PIATA TURISTICA

Piata are un rol tot mai important in reglarea raporturilor din economie, este conectata la toate celelalte componente ale macromediului, reflecta transformarile din interiorul acestora.Ea devine astfel principalul element de referinta al intregii activitati si capata virtutile unui adevarat barometru al realizarilor efective si sanselor viitoare ale unei activitati. Cunoasterea caracteristicilor si intelegerea mecanismelor pietei sunt foarte importante pentru intelegerea si evaluarea coordonatelor evolutiei oricarei activitati.

Piata se caracterizeaza printr-o structura extrem de complexa, fiind alcatuita dintr-o gama larga de componente. Piata turistica face parte din acest ansamblu si s-a format in timp, datorita cresterii numarului calatoriilor, cristalizarii produsului turistic, al definirii determinantilor si mecanismelor specifice.Piata turistica este reprezentata de totalitatea tranzactiilor (actelor de vanzare cumparare) al caror obiect il constituie produsele turistice, privita in conexiune cu relatiile pe care le genereaza si spatiul geografic si chiar timpul in care se desfasoara.Piata trebuie inteleasa in intreaga ei complexitate; circulatia marfiirilor nu poate fi analizata separat de circulatia banilor sau a informatiilor, de raporturile dintre furnizori si clienti, intre acestia si organismele publice etc.

1 Caracteristici

Piata turistica este parte integranta a pietei bunurilor si serviciilor. Ca urmare ea are o serie de trasaturi comune cu aceasta dar si o serie de caracteristici particulare, datorate specificului activitatii in acest domeniu (vezi 1.3 Specificul activitatii de marketing in turism)

0 prima caracterista a pietii turistitice este complexitatea, datorata faptului ca produsul turistic (oferta) are un continut aparte, fiind alcatuit din bunuri si servicii, din elemente tangibile si intangibile. Se poate spune ca piata turistica se situeaza la interferenta pietei bunurilor si pietei serviciilor, preluand particularitatile din manifestarea acestora. La randul lor fiecare din cele doua componente ale produsului turistic are o structura complexa ceea ce ofera posibiltati infinite de segmentare a pietei. 0 alta caracteristica a pietei turistice are la baza existenta unor forme foarte diferite de practicare a turismului. Din acest motiv se constata caracterul fragmentat al pietei turistice, fapt ce isi pune amprenta asupra modalitatilor de investigare, asupra posibilitatilor de evaluare corecta a coordonatelor si evolutiei sale, asupra conditiilor de realizare a echilibrului cerere-oferta.

Alte caracteristici importante ale pietei turistice sunt:

. Opacitate; cumparatorul nu 'vede' produsul turistic in momentul in care il

cumpara ci are o imagine despre el, prin sintetizarea informatiilor primite, fapt ce

determina un grad de incertitudine.

. Existenta structurilor specifice concurentei imperfecte

. Hipersensibilitate la variatiile macromediului, elasticitate si dinamism

. Mobilitatea cererii; componenta care se deplaseaza, in vederea finalizarii actului

de vanzare cumparare, este cererea

. Concentrare in timp si spatiu, exprimata prin diferente importante in amploarea

activitatii si a volumului tranzactiilor, de la o perioada la alta si de la o zona la alta

2 Cererea turistica

Cererea, in sens generic reprezinta dorinta pentru un anumit produs, dublata de posibilitatea de a-l cumpara. Astfel ea reprezinta expresia unei nevoi determinate de anatomia omului si de conditiile existentei sale sociale, raspunde unei aspiratii catre anumite lucruri, sustinute de posibilitatea de cumparare, dar si de vointa de achizitionare a lucrurilor respective. De asemenea cerea turistica poate fi inteleasa ca o parte a cererii globale, asa cum piata turistica este parte integranta a pietei. Cererea turistica se diferentiaza prin faptul ca aspiratia se indreapta catre produsul turistic (catre petrecerea vacantei), in rest ea raspunde acelorasi determinari.

Consumul turistic este o expresie a cererii efective, el reprezinta ansamblul cheltuielilor facute de subiectii cererii pentru cumpararea de bunuri si servicii cu motivatii turistice. Consumul este rezultatul interactiunii dintre cererea turistica si oferta si depinde de nivelul veniturilor consumatorilor si preturile produselor turistice.Raporturile dintre consum, cerere, oferta si productie turistica se prezinta in felul urmator: Consumul are o sfera de cuprindere mai larga decat cererea, intrucat si in turism exista autoconsum (vizitele la prieteni, vacante petrecute in resedinte secundare etc.).Consumul se situeaza la nivelul productiei turistice, dar la un nivel mai mic decat oferta turistica. Acest lucru se datoreaza caracterului intangibil si nestocabil al serviciilor in general si serviciilor turistice in special.

Cererea si consumul in turism se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:

. dinamism accentuat

. labilitate in motivatii

. complexitate si eterogenitate

. concentrare

> in timp (sezonalitate)

> in spatiu (formarea si manifestarea fluxurilor turistice)

> in motivatie

Dinamismul cererii si consumului se datoreaza actiunii unor factori de natura economica, sociala, demografica, politica, psihologica etc. care determina in mare masura circulatia turistica. De asemenea cererea si consumul turistic cunosc o diversitate de forme de exprimare fapt ce determina caracterul lor eterogen si complex.Oscilatiile sezoniere ale activitatii turistice sunt determinate in principal de conditiile de realizare a echilibrului oferta-cerere si se concretizeaza printr-o mare concentrare a fluxurilor de turisti in anumite perioade ale anului calendaristic, in celelalte remarcandu-se o reducere importanta sau chiar o stopare a sosirilor de turisti.Aceste variatii sezoniere sunt cauzate de cauze naturale (pozitia geografica a unei tari, succesiunea anotimpurilor, conditiile de clima, varietatea si atractivitatea valorilor culturale etc.) si de cauze economico-organizatorice (structura anului scolar- universitar, regimul concediilor platite si durata lor etc.).

Sezonalitatea reprezinta o problema importanta si o provocare careia marketerii dm turism trebuie sa-i faca fata. 0 mai buna utilizare a produsului turistic in sine reprezinta o utilizare completa a bazei materiale si a resurselor umane, o crestere a profiturilor si posibilitatea de a reinvesti in produsul turistic pentru o dezvoltare viitoare.

3 Oferta turistica

Oferta turistica se poate defini prin valoarea serviciilor si bunurilor finale create de sectorul turistic in timpul unei perioade determinate, de regula un an.Conform altor definitii oferta turistica este considerata ansamblul elementelor care pot motiva calatoria si cele destinate sa asigure valorificarea primelor. Aceste abordari nu reusesc sa surprinda insa oferta turistica in complexitatea sa si sub aspectul diferentierii de celelalte tipuri; astfel, trebuie inteles ca oferta turistica nu se limiteaza la elementele potentialului natural si antropic.

Chiar daca acestea sunt esentiale, o mare importanta au si mijloacele de productie a serviciilor turistice respectiv baza materiala (echipamentele), forta de munca. Productia turistica este formata de totalitatea bunurilor si serviciilor create in sfera turismului. Astfel, oferta turistica are o sfera de cuprindere mai larga decat cea a productiei deoarece ea include si elementele de baza materiala si de atractie ce au o existenta potentiala, care sunt transformate in produse efective prin actiunea fortei de munca in momentul formarii cererii. Oferta turistica are o existenta de sine statatoare, este ferma, cu o structura bine definita, in timp ce productia nu poate exista in afara ofertei, este efemera si se realizeaza numai pe masura afirmarii si manifestarii cererii.

In sinteza, oferta turistica este constituita din:

. potentialul turistic (atractii naturale si antropice) situat intr-un anumit

spatiu geografic, deci dependent de teritoriu, cu o anumita structura,

valoare si capacitate, avand un rol determinant in dezvoltarea turismului;

. baza materiala specifica - de cazare, alimentatie, agrement - si

infrastructura generala, componenta ce permite exploatarea potentialului

. forta de munca determinata prin numar, structura, pregatire, care determina

valoarea productiei

. serviciile; forma sub care se exteriorizeaza cel mai adesea produsele

turistice si factorii de productie ai turismului (capital, resurse, forta de

munca)

Aceste elemente sunt considerate, in literatura de specialitate, ca determinanti ai ofertei.Ele pot fi prezentate si distinct, constituind oferte separate (de locuri de cazare, de transport etc.) sau impreuna sub forma pachetelor de vacanta.

De asemenea, ele au o importanta diferita, care se poate modifica in timp, pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor, valoarea lor poate spori sau se poate reduce prin dezvoltarea economica si turistica.

Conform altor autori, elementele ofertei sunt:

. Atractiile

. Accesul (transportul local, terminale)

. Serviciile (cazarea, alimentatia publica, distractiile etc.)

. Serviciile auxiliare (oferite de organizatiile locale)

Toate acestea confera ofertei turistice particularitati ce pot fi sintetizate astfel:

. Complexitatea si eterogenitatea sunt expresia faptului ca oferta si productia

turistica sunt constituite dintr-un amalgam de elemente ce pot fi grupate dupa mai

multe criterii: in functie de continut (atractive si functionale);

Alte informatii despre piata turistica pe Qgasesc.com