CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
TEHNICIAN IN TURISM
Argument
Sibiul a fost desemnat in 27 mai 2004 in
urma votului final al Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana
drept Capitala Culturala Europeana (CCE) pentru anul 2007, titlu pe care il
imparte cu Luxemburg. Un punct
care a cantarit mult in decizie a fost parteneriatul special cu Luxemburg in
organizarea programului pentru 2007, coordonarea evenimentelor intre cele doua
orase, cat si multiplele parteneriate si programe de colaborare europeana
dezvoltate de
City of Culture -
City of Cultures
De sute de ani, cetatea Sibiului s-a situat in calea
invaziilor din Evul Mediu, al conflictelor si razboaielor. De aceea, in acele
vremuri tulburi orasul isi intampina vizitatorii cu ziduri de aparare solide si
porti inchise.
O legenda spune ca acum 800 de ani
fondatorii orasului au trasat locul viitoarei asezari cu doua sabii. Aceste
arme se pot vedea astazi doar in stema istorica a orasului.
Sabiile din Evul Mediu au disparut de mult si orasul si-a
deschis larg portile spre lume si a devenit adapost pentru oameni de culturi
diferite, care vorbeau limbi felurite si impartaseau credinte diferite.
Secolele in care au trait pasnic laolalta pe aceste meleaguri au adus tot mai
aproape diversele comunitati etnice, pana la modelul de convietuire din ziua de
azi.
Sibienii sunt oameni calzi si ospitalieri. Ei isi primesc vizitatorii cu
bratele deschise fie ca acestia vin sa-si stabileasca o afacere aici sau vin ca
turisti dornici sa cunoasca mai bine mostenirea noastra culturala si sa
petreaca clipe de destindere.
Orasul Sibiu este considerat pe buna
dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase
istorice din
Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua
razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si
atmosfera secolelor de mult apuse.
Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de
inestimabila valoare culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului',
precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea
Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la
reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din Romania.
Sibiul se prezinta
turistilor cu 10 muzee si expozitii permanente, la care se adauga numeroase
expozitii si targuri periodice.
Dintre acestea, Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi
muzeu din
Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA din Dumbrava Sibiului,
este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa. In 2005 au
avut loc in Sibiu peste 20 de festivaluri si manifestari cultural artistice,
unele dintre acestea avand deja o reputatie internationala, cum ar fi Festivalul
International de Teatru, Festivalul International de Jazz, Festivalul de
folclor 'Cantecele Munctilor', Festivalul Traditiilor Populare, Festivalul
Medieval.
Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul
Cibin si se situeaza la 4547' latitudine nordica (in linie cu
Este asezat in depresiunea Cibinului, in apropierea muntilor Fagarasului (circa
20 km), Cibinului (12 km) si Lotrului (circa 15 km), care marginesc depresiunea
in partea de sud-vest. In nord si est, teritoriul municipiului
Municipiul se afla in depresiunea Cibinului, intr-o zona de campie piemontana
colinara cu terase ale raului Cibin, care o dreneaza.
Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le imbraca si
le domina aproape uniformizandu-le, prin extinderea zonei construite.
Municipiul nu are in perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace
elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in
Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.
Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (
Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport
international cu curse regulare spre
Suprafata judetului este acoperita in
cea mai mare parte de munti, acestia ocupand circa 30% din teritoriul
judetului. Zona muntoasa include varfuri ce depasesc altitudinea de 2.000 m in
Muntii Fagarasului, Cindrelului si Lotrului. In Muntii Fagarasului inaltimile
depasesc 2.500 m in Vf. Negoiu - 2.535 m si Vf. Vanatoarea lui Buteanu - 2.508
m. Muntii Cibinuluji si Muntii Lotrului ating peste 2.200 m in masivele Motru
si Steflesti. Acestia mai pastreaza ulrmele eroziunii din cuaternar, fiind
caracterizati de vai adanci si lacuri glaciare.
Dincolo de munti urmeaza zona de podis, respectiv Podisul
Hartibaciului, Podisul Secaselor si Podisul Tarnavelor, care ocupa aproximativ
jumatate din suprafata judetului, avand altitudini de pana la 700 m. Zona
depresionara ocupa 20% din suprafata judetului si este reprezentata de
depresiunea fagarasului si Depresiunea Sibiului.
Cele mai joase altitudini sunt caracteristice luncii
Tarnavei Mari, respectiv 28 m.
Clima,
relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora
si o fauna bogata. Sibiul este amplasat intr-o zona cu climat continental
moderat, cu efecte microclimatice secundare date de directia vantului la sol,
influentata atat de factorii de relief, cat si de zona construita. Elementele
principale ce caracterizeaza din punct de vedere climatic zona municipiului
sunt urmatoarele:
. Temperatura medie multianuala: 8,8 º C
. Temperatura maxima absoluta: 37,4 º C
. Temperatura minima absoluta: -31º C
. Nebulozitatea - media anuala: 6,2
. Cantitatea medie anuala a precipitatiilor: 662 mm cu valori minime in
februarie si maxime in iunie, iar numarul zilelor de inghet de circa 120 pe an
. Umiditatea relativa a aerului atmosferic - valoarea medie multianuala este de
75%.
Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile
racoroase si toamnele tarzii.
Recordurile de temperatura inregistrate sunt de 37,6 (la Boita in 1949) si
-34,4 (la Sibiu in 1888).
Ca urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa 34,6% din teritoriul judetului este acoperit de paduri (foioase si conifere). Vegetatia specifica etajului subalpin este reprezentata de pajisti intinse, unde elementele floristice predominante sunt iarba stancilor, iarba vantului, etc., iar in zona Muntilor Lotru, suprafete intinse sunt acoperite de pasuni alpine. Dealurile din zona Tarnavelor sunt acoperite de paduri de foioase si plantatii de vita de vie.
Relieful si vegetatia caracteristica
teritoriului judetului
Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul
(in raurile de munte), mreana, clean si crap in raurile de deal.
Populatia orasului este de 170000
locuitori (2002)
Structura etnica a populatiei este urmatoarea:
95 % sunt romani
2 % sunt maghiari
1,6 % sunt germani
1,4 % sunt de alte nationalitati
Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa.
Protestantii si catolicii reprezinta 4 % din populatie.
25 % din populatie are peste 50 ani iar 18 % din populatie
are studii superioare.
Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si culturei
putand fi considerat pe buna dreptate ca fiind capitala culturala a Romaniei
datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care orasul
si zona din marginime il detine.
Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin
Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri
din oras.
Sibiul este locul unde s-a deschis primul muzeu de pe actualul teritoriu al Romaniei, Muzeul Brukenthal, la 25 februarie 1817. A fost al doilea muzeu deschis in Europa si poarta numele fostului guvernator de Transilvania, Samuel von Brukenthal care si-a donat vastele colectii personale de arta si o impresiva biblioteca pentru a se infiinta acest muzeu care este gazduit in fosta lui resedinta. Dintre operele care se gasesc in Galeria de Arta a muzeului, amintim lucrari semnate de Antonello da Messina, Lorenzo Lotto, Alessandro Magnasco, Albrecht Drer, Rubens, Botticeli, Jan van Dyck and Titian.
Complexul National Muzeal ASTRA
include pe langa Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din Dumbrava
Sibiului, care este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa si Muzeul
de Etnografie Universala Franz Binder si noul Muzeu
de etnografie saseasca Emil Sigerus, deschis in
1997 .
Telegraful Roman este ziarul cu cea mai
lunga existenta din istoria presei romanesti si este ziarul cu cea mai lunga
aparitie din aceasta parte a Europei. Primul numar a aparut la 3 ianuarie 1853
sub indrumarea lui Andrei Saguna, episcop devenit din 1864 mitropolit al
Transilvaniei pana la moartea sa in 1873.
Revista 'Transilvania' a aparut incepand cu ianuarie
1868, sub conducerea lui George Baritiu, ca organ al Asociatiunii Transilvane
pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman. 'Transilvania'
ramane si astazi una dintre cele mai importante reviste de cultura din
Orasul ofera locuitorilor si celor care il viziteaza o atmosfera unica si
atractiva si le ofera posibilitatea de a experimenta viata culturala a unui
oras din Transilvania. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe
scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau
Johann Strauss.
Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte saptamanale de
muzica clasica si care organizeaza de asemenea 3 festivaluri importante.
Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole care se
regaseste in cele doua teatre din prezent: Teatrul National Radu Stanca si
teatrul Gong. Ambele teatre prezinta spectacole atat in Romana cat si in
Germana.
Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean,
Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul
Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et
Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia
Scriitorilor, Uniunea Artistilor Plastici si multe alte asociatii sportive si
culturale, ofera un program bogat in evenimente.
Potentialul natural si antropic este "izvorul" unor variate forme de turism, care, in conditiile tarii noastre, sunt reunite intr-o gama foarte larga.
In literatura de specialitate s-au adoptat diferite clasificari ale formelor de turism practicate sau practicabile, in functie de anumite categorii, urmarindu-se o grupare cat mai corespunzatoare specificului resurselor turistice, structurii turistilor, motivatiilor, deplasarilor si caracterului activ al turismului etc.
Principalele categorii de resurse turistice din Romania genereaza si formele de baza ale turismului romanesc: turism montan (odihna, sporturi de iarna, drumetie, alpinism, cunoastere stiintifica etc.); balnear (cura balneara, climatism, odihna); de litoral (odihna, balneo-medical, agrement, sportiv); vanatoare si pescuit; turism sportiv si de agrement; turism cultural (de cunoastere, educativ-instructiv); de afaceri, stiintific, de congrese etc.
Consideram ca aceasta clasificare este cea mai completa, intrucat da posibilitatea sa se regaseasca concomitent atat preferintelor turistilor si motivatia deplasarii turistice, cat si resursele generatoare de turism. De asemenea, ea are in vedere alte doua importante aspecte: pe de o parte, faptul ca multitudinea formelor de turism este data de complexitatea potentialului turistic, iar pe de alta parte, ca in teritoriu, aceste forme se completeaza reciproc, contribuind la o valorificare optima a potentialului.
Alaturi de clasificarea respectiva sunt intalnite si altele care recurg insa la criterii limitative, oferind astfel structuri bine conturate, dar cu un grad ridicat de rigiditate. Dintre acestea redam, in continuare, clasificarile realizate in functie de:
Ø provenienta
fluxurilor turistice: turism intern (national) si turism international (receptor,
dat de sosirile de turisti straini in
Ø gradul de mobilitate al turismului: turism de sejur (lung, de durata medie, scurt la sfarsit de saptamana); turism itinerant (cu valente culturale, stiintifice, cognitive, tehnice, drumetie etc); turism de tranzit;
Ø perioada anului in care se realizeaza actiunea turistica: turism continuu, turism sezonier (de vara, de iarna) ocazional si la sfarsit de saptamana;
Ø mijloacele de transport folosite: drumetie, turism rutier, feroviar, naval si aerian;
Ø momentul si modul de angajare a prestatiilor turistice; turism organizat, neorganizat (pe cont propriu) si comercializant;
Ø varsta si ocupatia turistilor: turism pentru tineret; pentru varsta a treia, turism social etc.
Valorificarea resurselor turistice - elementele cadrului natural sau cultural-istoric - in turism s-a realizat inca din cele mai vechi timpuri, fie ca ne referim chiar si numai la apele minerale sau asezamintele religioase din antichitate si evul mediu, care generau anumite fluxuri de vizitatori.
In conditiile prezente si viitoare ale dezvoltarii Romaniei, valorificarea superioara a resurselor turistice se impune, cu pregnanta, ca in orice domeniu economic. Aceasta presupune atat o valorificare complexa si eficienta in contextul unui turism intensiv, cat si o protejare si conservare a valorilor turistice, multe dintre ele epuizabile intr-un volum de timp redus.
Valorificarea resurselor turistice si dezvoltarea turismului trebuie sa fie organic corelate cu prevederile generale ale sistematizarii complexe a teritoriului, care asigura o dezvoltare armonioasa a tuturor sectoarelor economice si o imbinare a criteriilor de eficienta economica cu cele de ordin social.
Practica a dovedit ca turismul romanesc a cunoscut pana in prezent o dezvoltare conjuncturala si extensiva, fara o conceptie unitara cuprinzand toate categoriile de resurse turistice si adresandu-se, in aceeasi masura in turismul intern si international. Aceasta conceptie a condus, pe de o parte, la faramitarea investitiilor la nivel teritorial, realizandu-se totodata "produse turistice" (montane, balneo-turistice, culturale etc.) incomplete si mai ales necompetitive pe piata externa, iar pe de alta parte, au fost lasate in afara turismului obiective turistice si zone cu un potential turistic reprezentativ sau cu valoare de unicat.
In prezent, pe tot cuprinsul judetului sunt raspandite 112 unitati de cazare, hoteluri, moteluri, cabane, vile, pensiuni turistice si agroturistice cu o capacitate de cazare de 4449 locuri. Intre atractiile turistice ale judetului, de o importanta majora este statiunea montana Paltinis, cea mai inalta statiune climaterica din tara (1450 m) si statiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului recunoscuta prin factorii naturali de clima (namol, lacuri sarate, helioterme) si Bazna, a carei prima instalatie balneara a intrat in functiune in anul 1843. Situata intr-un loc cu frumuseti de basm din Muntii Fagaras, pe o peninsula a lacului Balea, Cabana Balea Lac este un loc foarte solicitat de montaniarzii ce parcurg traseele de creasta ale Alpilor Transilvaniei (cum li se spune Muntilor Fagaras). Muzeul Brukenthal (el insusi un monument de arhitectura baroca, cea mai veche institutie de acest fel din tara), muzeele de istorie, de istoria farmaciei, armelor si trofeelor de vanatoare, de istorie naturala si muzeul civilizatiei populare traditionale Astra din Dumbrava Sibiului, unul dintre putinele muzee din lume care surprind evolutia geniului popular si tehnic, casele si locurile legate de numele personalitatilor acestor meleaguri, constituie tot atatea obiective de atractie pentru turisti.
Principalele domenii economice care
au intalnit un teren bun de dezvoltare in Sibiu sunt productia de componente
pentru industria automobilelor, domeniul logisticii si ambalajelor, industria
alimentara, a confectiilor textile, comertul si productia mestesugareasca, iar
in ultimii ani au inceput sa se dezvolte industria electronica, tehnologia
informatica si turismul.
Forta de munca pe care o ofera Sibiul este de cea mai
buna calitate, aici existand numeroase institutii de invatamnt universitar si
preuniversitar, de stat si private.
La acest capitol trebuie mentionate si numeroasele firme
private care ofera un segment larg de posibilitati de pregatire, de la cursuri
de reorientare profesionala la cursuri de specializare si perfectionare in cele
mai diferite domenii.
Datorita boom-ului economic cunoscut de
Incepand din anul 2000 si pana in 2007, bugetul local a
cunoscut cresteri semnificative de la an la an, cea mai mare fiind inregistrata
in anul 2003 fata de anul 2002, cand s-a inregistrat o crestere de 61%.
Prin dezvoltarea proiectului Zona Industriala Vest,
Sibiul a fost readus in competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii
economice. Totalul firmelor care au dorit sa investeasca in
Interesul aratat pentru aceasta zona s-a datorat in
principal lucrarilor mari de infrastructura derulate la nivelul municipiului in
ultimii ani, a proiectelor demarate pentru imbunatatirea cailor de acces si a
notorietatii pe care Sibiul a dobandit-o anul trecut datorita Programului Sibiu
CCE 2007.
Prin noul Plan Urbanistic General se incearca
identificarea unei noi suprafete de teren pentru a putea fi viabilizata si
transformata in timp intr-o noua zona industriala.
In proximitatea Sibiului, la Cedonia
(cartierul Gusterita) a existat o cunoscuta asezare romana, inca necercetata
sistematic. Este de notorietate in literatura de specialitate Donariumul
de la Biertan a carui inscriptie
Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene
dateaza din 20 decembrie 1191, cand papa Celestin al III-lea confirma existenta
prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut
sediul la
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma
colonistilor germani o serie de privilegii (mentinute pe tot parcursul evului
mediu, unele chiar pana in anul 1876).
In 1302 este semnalat inceputul organizarii sasilor in
scaune, Sibiul fiind primul scaun mentionat, iar in 1355 este atestata
provincia Sibiului cu cele sapte scaune
Mentionat inca sub numele de Hermannsdorf in anul 1321, in a
doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, intr-un document
din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt.
Spre sfarsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea
saseasca, aflata in fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa
de un jude regal, mai tarziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii
sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate romanesti asa numite
scaune-filiala in care nu locuiau sasi (T. Ngler)
Perioada medievala se caracterizeaza in Sibiu printr-o
dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele
statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; in secolul al
XVI-lea existau bresle (ca cea a cizmarilor), din care faceau parte si mesteri
care activau in Tara Romaneasca sau in
Aflat la rascruce de drumuri, Sibiul s-a aflat inca de la
inceput in calea popoarelor invadatoare, inca din 1241 cand Sibiul a fost
devastat si incediat de tatari. Doar 100 de locuitori au scapat cu viata. In
1432 are loc primul asediu turcesc asupra cetatii. In 1438 Papa Eugena al
IV-lea mentioneaza Sibiul ca fiind un bastion de aparare pentru intreaga
crestinatate.
Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohcs in anul 1526,
ocuparea capitalei Buda (1541) si intemeierea principatului Transilvaniei au
plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, in fata unei situatii noi
in care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, cand cea fireasca
filohabsburgica, avand in vedere afinitatile etnice si culturale, cand
prootomana.
Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de
catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul isi pastreaza privilegiile.
Concomitent, cu incepere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecand
in corpore la confesiunea luterana pe care, in marea lor majoritate, o
marturisesc si in prezent.
Sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator au
fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii
economice si sociale din
Odata cu infrangerea turcilor de catre austrieci la
sfarsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat in cadrul
Imperiului Habsburgic. Puterea administrativa este exercitata de catre
guberniul care si-a avut sediul la
In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti,
landlerii, se aseaza in
A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al
secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara
precedent in
La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas
cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent
electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Primul
cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910.
Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se
bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi
mondial. Dupa primul razboi mondial si Unirea Transilvaniei cu Romania (1
decembrie 1918), consemnam urmatoarele date demografice: in 1920 erau 32 748
locuitori iar in 1925 in Sibiu locuiau 44 643 suflete din care 23 199 germani.
Denumirea orasului se schimba oficial in
In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea
sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi
dintre ei nu s-au mai intors niciodata.
Sistemul comunist, cu mici exceptii, nu s-a atins de orasul
vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.
La 21 decembrie 1989 incep la
Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa
1191 |
Prima mentiune documentara a localitatii Cibinium intr-un
document eclezastic pastrat la |
1292 |
Este mentionat primul spital de pe actualul teritoriu al Romaniei |
1366 |
Se incheie lucrarile la a 3-a incinta de fortificatie. Sibiul este declarat oras cu denumirea de Hermannstadt. |
1376 |
Numarul breslelor ajunge la 19 in care se practica 25 de meserii. |
1380 |
Este atestata prima scoala din oras. |
1462 |
La |
1494 |
Este mentionata prima farmacie, cea mai veche din |
1551 |
Konrad Hass proiecteaza la |
1557 |
Este atestata documentar prima librarie. |
1671 |
Valentin Frank von Frankenstein mentioneaza descoperirea gazului metan de niste locuitori din Bazna. |
1692 |
Sibiul devine timp de un secol capitala Transilvaniei. |
1769 |
In casa Moringer din Piata Mare ( Casa Albastra) se infiinteaza prima sala de reprentatii teatrale. Baronul Samuel Brukenthal este numit in functia de Comisar Imperial. |
1778 |
Martin Hochmeister deschide prima librarie din oras si in acelasi an scoate primul ziar cu profil teatral din Ardeal: 'Theatral Wochenblatt' |
1782 |
Franz Joseph Muller descopera in atelierul sau din strada Fleischer nr. 36 (actuala Mitropoliei) elementul chimic Telur. |
1783 |
Apare primul manual scolar in limba romana |
1787 |
Prima biserica ortodoxa se inaugureaza |
1788 |
Martin Hochmeister deschide un teatru in Turnul Gros. |
1789 |
Ioan Piuariu Molnar pune bazele primei gazete romanesti: 'Foaia romaneasca pentru econom'. |
1797 |
Samuel von Hahnemann infiinteaza primul laborator de homeopatie |
1817 |
La 25 februarie Muzeul Brukenthal isi deschide portile.
Este primul muzeu din |
1818 |
Se infiinteaza prima Societate Muzicala |
1820 |
Strazile sunt luminate noaptea. |
1822 |
Michael Bielz infiinteaza prima litografie din Ardeal. |
1846 |
JJohann Strauss si Franz Listz concerteaza in oras. |
1849 |
Este infiintata Societatea Transilvaneana pentru Stiintele Naturii |
1850 |
Andrei Saguna infiinteaza prima Imprimarie romaneasca. |
1853 |
Apare 'Telegraful Roman'. Astazi este cel mai vechi ziar
din |
1861 |
Se infiinteaza societatea culturala ASTRA. |
1884 |
Ziarul Tribuna apare avand in frunte pe Ioan Slavici. |
1885 |
Prima linie telgrafica din oras. |
1895 |
ASTRA publica prima Enciclopedie Romaneasca (a 3-a din
Europa) |
1904 |
Sibiul devine al 3-lea oras din Austro-Ungaria iluminat cu curent electric si al 2-lea oras din Europa care introduce tramvaiul electric. |
1905 |
Are loc inaugurarea noii cladiri a Astrei si a Muzeului Asociatiunii in parcul orasului. |
1906 |
Se sfinteste Catedrala Ortodoxa din |
1914 |
Orga Catedralei luterane este dotata cu peste 6000 tuburi, considerate cele mai mari din aceasta parte a Europei. |
1919 |
Orasul isi schimba denumirea oficiala in |
1925 |
In oras se prezinta primele radiouri. |
1934 |
La |
Piata Mica
Piata este impartita in doua parti distincte de strada Ocnei
care coboara pe sub Podul Minciunilor spre orasul de jos.
Latura nordica si estica a pietei urmareste conturul celei de-a doua centuri de
fortificatii, prezentandu-se sub forma circulara. Cladirile din partea stanga a
strazii Ocnei, au o forma concava si urmaresc conturul primei centuri de
fortificatii, ele despartind Piata Mica de Piata Huet.
Cladirile din Piata Mica dateaza din sec. XIV - XVI si, cu o singura exceptie,
nu au acel portal masiv, boltit caracteristic Pietei Mari sau strazii Balcescu.
Caracteristica caselor din Piata Mica este loggia de la parter, boltita si
semideschisa spre piata, cu arcade semicirculare sustinute de portanti. In
aceste spatii erau etalate marfurile. Cladirile din Piata Mica adaposteau
ateliere mestesugaresti.
Cladirile sunt inalte si prezinta acele lucarne lenticulare cunoscute sub
denumirea de "ochii sibiului'.
PODUL MINCIUNILOR
Podul Minciunilor a fost construit inainte de 1771 din lemn si a fost reconstruit in 1859 de catre Fredericus Hutte de data asta din fier forjat fiind primul pod din fier forjat din Romania.
Originea numelui sau de Podul Minciunilor este disputata fiind in circulatie mai multe legende fiecare avand farmecul sau.
O prima teorie spune ca fiind primul pod din
O alta legenda spune ca negustorii care isi desfasurau activitatea in Piata
Mica din
Insa cea mai mare credibilitate are faptul ca Podul Minciunilor era locul de promenada a tinerelor cupluri din Sibiu dar si a cadetilor de la Academia Militara astfel foarte multe promisiuni, juraminte au fost rostite pe acest pod de catre tineri indragostiti unul altuia, foarte multe dintre ele fiind minciuni.
PALATUL BRUKENTHAL
Palatul Brukenthal, Sibiu (1777-1785) construit de baronul Samuel Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, in stilul barocului austriac; fatada impunatoare cu parter si doua etaje; acoperis inalt cu trei registre orizontale si decoratie discreta; interioare (saloane oficiale si locuinte) fastuoase; plafoane bogat ornamentate cu o diversitate de motive in stucatura; cele doua curti interioare (festiva si a anexelor) sunt separate printr-un portal stil Renastere flancat de atlanti daltuiti in piatra; actualmente - Muzeul de Arta si Biblioteca Brukenthal.
(1777-1785) construit de baronul , guvernator al Transilvaniei, in stilul barocului austriac; fatada impunatoare cu parter si doua etaje; acoperis inalt cu trei registre orizontale si decoratie discreta; interioare (saloane oficiale si locuinte) fastuoase; plafoane bogat ornamentate cu o diversitate de motive in stucatura; cele doua curti interioare (festiva si a anexelor) sunt separate printr-un portal stil Renastere flancat de atlanti daltuiti in piatra; actualmente - Muzeul de Arta si Biblioteca Brukenthal.
TURNUL SFATULUI
Este
unul dintre cele mai cunoscute monumente ale orasului
Are acest nume deoarece apara poarta de intrare in cea de a doua incinta,
situata in imediata apropiere a cladirii ce adapostea primaria Sibiului,
mentionata in documente la 1324 (Piata Mica nr. 31, azi refacuta). Edificiul
actual este rezultatul mai multor faze de constructii, fiind suprainaltat si
chiar inglobat unui grup de cladiri. Din constructia initiala s-a pastrat,
probabil, doar nucleul ridicat pana la inaltimea primului etaj. Datarea
probabila a turnului corespunde edificarii celei de a II-a incinte fortificate,
adica perioadei cuprinse intre 1224 si 1241. In forma initiala nedepasind mai
mult de patru niveluri.
In santul de aparare al acestei incinte, in urma unui sondaj arheologic, a fost
descoperita o moneda din perioada de domnie a lui Andrei al II-lea (1205 -
1235).
Lucrari ample de reconstructie s-au efectuat in anii 1586 - 1588, dupa ce in 17
februarie 1585 s-au prabusit etajele superioare, surprinzand-l printre
daramaturi pe pictorul Johann David in timp ce zugravea bolta. Dupa ce a fost
reparat de mai multe ori in secolul al XVIII-lea, turnul a suportat interventii
radicale in partea superioara. In forma sa actuala, turnul se ridica pe
inaltimea a sapte etaje retrase succesiv, avand fatadele marcate prin
deschideri inguste de forma unor metereze. La parter are o ampla trecere
boltita. Al doilea tunel este practic pe sub casa din Piata Mare nr.2 si a fost
deschis in 1930.
Pe peretele sudic al turnului sunt incastrate reprezentarile in relief de
piatra a doi lei care se presupune ca fac parte din structura originala a
turnului datand din sec. XIII. Accesul in interior este posibil printr-o
Turnul a avut diverse intrebuintari, de la depozit de cereale la punct de
observatie a incendiilor, de arest temporar sau chiar de muzeu de stiinte
naturale la mijlocul sec. XVIII. Intre 1962 si 1998, turnul a adapostit o
sectie a Muzeului Brukenthal de exponate medievale.
TURNUL SCARII
Este singurul dintre cele 3 porti de acces in prima incinta
de fortificatii care s-a pastrat si dateaza din sec. XIII fiind cea mai veche
constructie pastrata din
Turnul se prezinta sub forma unei constructii masive din caramida, cu un singur
etaj, avand la primul nivel o trecere boltita prin care se ajunge la scarile
care fac legatura dintre 'Orasul de sus' si 'Orasul de jos'
in directia strazii Turnului, iar in lateral o trecere arcuita spre COLTUL
ISPASIRII (BUSSWINKEL) de sub zidul curb ce delimiteaza gradina casei parohiale.
TURNUL ARCHEBUZIERILOR
A fost construit pe o fundatie octogonala. Ulterior a
devenit Turnul Panzarilor dupa breasla care il avea in ingrijire.
Este cel mai sudic dintre cele trei turnuri.
Turnul are forma unei prisme octogonale cu partea superioara iesita in afara, sprijinita
pe console in ale caror arce de legatura sunt plasate guri de aruncare.
Gurile de tragere, la primul nivel, in forma de gaura de cheie. Materialul de
constructie este piatra (pana la inaltimea de 1 m.), iar de aici in sus
caramida.
BASTIONUL HALLER
Constructia
in forma de pica este initiata de generalul austriac Castaldo in timpul
primariatului lui Petrus Haller.
Arhitect a fost Alessandro Clippa si mesteri Peter Nrnberger si Georg Waal.
Bastionul este construit din caramida si umplut cu pamant, avand zidurile in
lungime totala de 223 metri si inaltimea maxima a zidului de 9 metri.
Pentru o mai buna aparare, zidurile erau prevazute la cca 1 metru de limita
superioara cu distantiere, realizate din piatra, pentru a impiedica instalarea
scarilor de asediu.
Se pastreaza deschiderile cazematelor pentru tunuri, atat spre Turnul Gros
(doua) cat si spre str. Manejului (trei).
In 1771 pe bastion se construieste scoala de calarie (manejul), iar in primul
deceniu din secolul XX se ridica edificiul actual al Spitalului de neurologie.
BISERICA EVANGHELICA
Biserica
este construita pe locul unui monument mai vechi, monumentul actual este un
amplu edificiu in stil gotic, cu planul format dintr-un cor poligonal compus
din trei travee, flancat la nord de o sacristie; urmeaza spre vest un transept,
apoi nava centrala si cele doua laterale. In vest a fost construit turnul
masiv, inglobat in cele din urma intr-un nartex format, la randul sau, din trei
nave.
Partea cea mai veche a edificiului, asa cum reiese si dintr-un document din
1371, era constituita de cor. Tot atunci incepuse constructia turnului ridicat
doar pana la inaltimea etajelor inferioare. Dupa 1424 au fost inaltati peretii
navei centrale cu 2,60 metri, iar navele laterale au fost largite. In 1448 a
inceput amplificarea spre vest a bisericii, prin constructia ferulei. Aspectul
bisericii a fost modificat pe latura sudica dupa 1474, cand s-a hotarat
transformarea bazilicii intr-o biserica-hala. S-a suprainaltat astfel peretele
exterior sudic, iar in interior, s-a format o tribuna laterala prevazuta cu
bolta stelata.
In 1494 a fost terminat turnul bisericii, suprainaltat cu inca doua etaje. Alte
lucrari mai putin ample au constat din construirea celor doua pridvoare situate
pe laturile de sud si nord, ambele adapostind cate un portal cu ancadramente
gotice bogat profilate. Deasupra portalului sudic a fost construita o capela,
iar in 1520 a fost ridicat turnuletul cu scara spiralata de pe aceeasi fatada,
incheindu-se definitiv lucrarile.
PIATA HUET
Piata
s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului. Incinta
propriu-zisa dateaza de la sfarsitul secolului al XII-lea, existenta
prepoziturii in anul 1191 fiind un termen "ante quem" pentru datarea
actualei suprafete a pietei.
Cladirile au fost ridicate pe traseul primelor ziduri in momentul in care
fortificatia si-a pierdut rolul practic, incepand cu a doua jumatate a
secolului al XIV-lea, odata cu intarirea completa a "Orasului de sus". In 1415
este mentionata aici existenta capelei cimiteriale cu hramul Sf. Iacob, dreptul
de patronat fiind concesionat de catre papa unuia din vicejuzii Sibiului pe
nume Iacob.
De asemenea, in imediata apropiere a capelei se afla Turnul preotilor, alaturi
de care, se ridica o casa, a lui Thomas Gulden, donata de proprietar orasului
drept sediu al primariei. Constructiile din jurul Catedralei evanghelice
constituie valoroase vestigii de cultura, fiind databile in secolele XV-XVIII.
Dintre acestea, cele mai importante sunt Casa Parohiala, Turnul Scarilor sau Liceul
Brukenthal.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2233
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved