ZONA MANASTIRILOR DIN BUCOVINA

ZONA MANASTIRILOR DIN BUCOVINA

Cu siguranta nu exista un alt loc in lume cum este Bucovina in Nordul Moldovei, Romania, unde un grup de manastiri pictate ortodoxe cu o asa calitate superioara a frescelor exterioare, asteapta sa fie vazute.

Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta Romaniei. Nu intamplator de altfel, aceasta zona, vestita astazi in intreaga lume, a fost distinsa in anul 1975 cu premiul international "Pomme d'Or" de catre Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism, iar multisecularele monumente de arhitectura cu fresce interioare si exterioare din acest colt de tara au fost trecute de UNESCO in lista monumentelor de arta universala.

ISTORIE

Leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, Bucovina pastreaza marturii ale prezentei omului din cele mai indepartate vremuri. Cele 96 de morminte de incineratie scoase la lumina la Zvoristea, ca si descoperirile arheologice de la Silistea Scheii, Suceava, Bosanci, Probota sau Dolhestii Mari atesta existenta unor asezari traco-getice si dacice bine conturate. Meleagurile bucovinene au fost martorii inchegarii si dezvoltarii in secolul XIV, a statului feudal independent al Moldovei. Asezari precum Baia, Siret, Suceava, Radauti pastreaza pana in zilele noastre constructii (cetati, ctitorii si case domnesti s.a.) din vremea primilor voievozi moldoveni. Alte localitati precum Putna, unde in 1871 festivitatile prilejuite de implinirea a 400 de ani de la zidirea ctitoriei lui Stefan cel mare s-au transformat, cu participarea lui Mihai Eminescu, Mihai Slavici, Ciprian Porumbescu si a altor tineri veniti din toate provinciile istorice romanesti, intr-o impunatoare manifestare a cunostintei de neam si de tara a romanilor de pretutindeni, evoca sugestiv rolul active pe care locuitorii suceveni l-au avut de-a lungul timpului pe scena istoriei.

Bucovina reprezinta o sinteza a varietatii, armoniei si frumusetii peisajelor romanesti, bogatia sa de relief, cu munti, podisuri, trecatori, dealuri, campii, vai, rauri si lacuri, cu padurile sale, cu fauna si flora.
Carpatii Estici se extind dinspre frontiera ucraineana la nord pana departe, la raul Prahova, la sud. Acestia, alaturi de Subcarpati, ocupa cele doua treimi vestice ale Bucovinei, in timp ce in partea estica se intinde podisul Sucevei. Regiunea de munte este formata dintr-o serie de obcini paralele, orientata intr-o directie aproximativa de la nord la sud. Temperaturile medii anuale variaza intre 0 grade Celsius, 6 grade pe partea vestica a Obcinei Mari si aproape 7-8 grade in podis. Acestea sunt temperaturi joase, in comparatie cu restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoasa. Specifice acestei zone sunt iernile lungi, cu multa zapada, si verile reci si umede. Precipitatiile medii anuale sunt de 700 mm. Regiunea istorica Bucovina (germ. Buchenland, 'tara de fagi'), devenita Ducatul Bucovinei in Imperiul Austro-Ungar, cuprinde un teritoriu acoperind astazi zona adiacenta oraselor Suceava, Campulung Moldovenesc, Radauti, Siret si Vicovu de Sus din Romania, precum si Cernauti si Storojinet din Ucraina. Teritoriul istoric, precis delimitat, nu are legatura cu denominatia generala 'nordul Moldovei' adoptata de vulgata.

TRADITII

Viata in Bucovina este marcata de o serie de evenimente, sarbatori si festivaluri care au loc annual. Aceste traditii vechi sunt bine pastrate in acest loc izolat din Romania.
Exista multe ocazii de sarbatoare; in primul rand, sunt sarbatorile religioase, Craciunul, Pastele si sarbatorile Sfintilor importanti; apoi, mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice, legate de obicei de ritualurile agrare ciclice; la acestea pot fi adaugate numeroasele alte manifestari culturale si targuri.

MANASTIRI

In majoritatea cazurilor, bisericile au fost intemeiate ca loc al familiilor nobile pentru ingropare. Desi urmand programul iconografic canonic, fiecare pictor a interpretat scenele in feluri usor diferite. Folosind culori precum Albastrul de Voronet, Rosul de Humor sau Verdele de Arbore, pictorii (majoritatea necunoscuti) au descris povestile biblice ale pamantului si ale raiului, scene din viata Sfintei Fecioare si a lui Iisus Hristos, povestiri despre inceputurile omenirii si viata dupa moarte. Prima data, scenele au fost pictate pe peretii interiori, apoi extinse catre peretii exteriori. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atat religioase, cat si didactice: pentru a promova ortodoxismul si pentru a educa oamenii de rand.

Manastirea Voronet este situata in localitatea Voronet, parte din orasul Gura Humorului si are hramul Sf. Gheorghe. Ridicata de Stefan cel Mare in 1488, intre 26 mai si 14 septembrie, in stilul caracteristic. Nu are camera mormintelor. Renumita in intreaga lume pentru albastrul de Voronet' si pentru scena intruchipata pe fatada de vest, a Judecatii de Apoi. Aceasta pictura este impartita in mai multe registre, in partea superioara a ansamblului fiind Dumnezeu Tatal, registrul mijlociu cuprinde icoana Deisis - Iisus Hristos incadrat de Maica Domnului in partea dreapta si Sf. Ioan Botezatorul in stanga, icoana bizantina. In al treilea registru se afla Duhul Sfant in chip de porumbel. Adaposteste mormintele pustnicului Daniil Sihastru, duhovnicul lui Stefan cel Mare si al Mitropolitului Grigore Rosca.

Manastirea Moldovita,amplasata in localitatea Vatra Moldovitei, are hramul Buna Vestire si a fost ridicata la 1410 de Alexandru cel Bun, pe locul unei biserici mai vechi. Biserica manastirii a fost reconstruita in piatra de Petru Rares. Pictura murala exterioara a fost realizata de Toma din Suceava in 1537 si s-a conservat, cu exceptia partii de nord, care a fost degradata din cauza climei. Frescele arata scene din lupta moldovenilor ortodocsi impotriva otomanilor. In 1975 a obtinut trofeul 'Pomme d`Or' acordat de F.I.J.E.T. pentru pictura sa unica. Manastirea Moldovita este una din vechile asezari calugaresti, cu un important si glorios trecut istoric, strajuitoare de veacuri la hotarul Moldovei de nord, situata in comuna Vatra Moldovitei la o distanta de circa 15 km de comuna Vama.Biserica pictata a manastirii este inscrisa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.Originea acestei manastiri ramane invaluita in negura vremii, traditia aminteste de existenta ei inca din timpul voievozilor Musatini, care au ocrotit-o.

Manastirea Sucevita se afla in localitatea Sucevita si a fost ridicata de Mitropolitul Gheorghe Movila si fratii sai Ieremia si Simion Movila in 1584. Planul bisericii este specific perioadei lui Stefan cel Mare (pronaos, naos si altar, la care se adauga pridvor si gropnita). Sucevita este cea mai completa din punct de vedere arhitectonic si al picturilor interioare si exterioare. Pictura a fost realizata de Ion Zugravul in 1596. Culoarea dominanta a picturii este verdele. Aici se afla mormintele Movilestilor. Pictura exterioara este cea mai bine pastrata, inclusiv pe latura de nord, unde este Scara Virtutilor - o antiteza intre bine si rau, Rugaciunea tuturor Sfintilor, o tema unica. Fatada sudica are reprezentat Arborele lui Iesei, Acatistul Maicii Domnului. Biserica este cea din urma realizata cu pictura exterioara de aceea a fost considerata de francezul Paul Henry 'testament al artei moldovenesti'. Manastirea Sucevita este o manastire din Romania, situata la 18 km de Radauti (judetul Suceava). Traditia aseaza pe valea raului Sucevita, intre dealuri, o biserica din lemn si o schivnicie de pe la inceputul veacului al XVI-lea.Legenda spune ca, mai tarziu, pentru rascumpararea a cine stie caror pacate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii. Documentar, manastirea este atestata la 1582, in vremea domnitorului Petru Schiopul.

Manastirea Putna este un lacas de cult ortodox, una din cele mai importante centre culturale, religioase si artistice infiintate in Moldova.Manastirea se afla la 33 km de orasul Radauti, in nordul Moldovei.Manastirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise si au fost realizate miniaturi pretioase. Lacasul detine un bogat muzeu manastiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

Manastirea Probota are hramul Sf. Nicolae si a fost ctitorita de Petru Rares la 1530; pictura bisericii, din 1532, interioara (refacuta) si exterioara, care a fost in mare parte distrusa, dar fragmentele starnesc inca admiratia. Judecata de Apoi din pridvor a fost realizata aici pentru prima data in Moldova, introdusa de fratele lui Petru Rares, viitorul Mitropolit Grigore Rosca. Pictura exterioara nu s-a pastrat deoarece tehnicile de fixare a culorilor erau mai putin cunoscute. Arhitectura este reprezentativa pentru Moldova secolului XVI.

MONUMENTE

Cele mai repezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate in Bucovina. Aceste monumente in ansamblul lor constituie un''cod'', un limbaj specific, un limbaj de imagini.Caracterul acestui limbaj este, ca si cel al intregii culturi medievale, religios, iar temeiul lui il constituie traditia crestina. Astfel s-au stabilit elementele picturii exterioare, au un inteles precis.In acest sens se pot aminti marile compozitii ale Judecatii de Apoi, care,in afara elementelor inspirate direct din Apocalipsa, cu toata scenografia Invierii mortilor si a ingerilor care cheama toata lumea la judecata, exprima pe de o parte conceptia populara despre dreptate si justitie.Alta tema preferata este aceea a Acatistului Maicii Domnului, rugaciunea de lupta, compusa de patriarhul Sergiu al Constantinopolului la 626, cand Constantinopolul asediat de Sasanizi, a fost salvat printr-o minune a Maicii Domnului.
      O scena dintre cele mai interesante, si de un efect decorativ fara egal, este Arborele lui Ieseu, care este o tema des reprezentata in arta crestina, care ilustreaza cu ajutorul unui arbore genealogic care iese din trupul lui Ieseu originea lui Hristos din casa regelui David..

Arborele lui Ieseu

Mai sunt teme precum viata Sfintului Nicolae, viata Sfintului Antonie,viata Sfintului Ioan cel Nou de la Suceava,viata Sfintului Gheorghe, toate prezentate cu lux de amanunte. O valoare deosebita o au teblourile votive, care exprima relatia dintre ctitori si divinitate. Este semnificativ prezentarea domnilor ctitori in picioare, in vesminte de ceremonie, intrupand dupa traditia bizantina, pe vicarii lui Dumnezeu pe pamant, iar cea a ctitorilor mari boieri in genunchi, ca simpli credinciosi, dar cu aspect si vesminte de natura sa precizeze locul lor in societate.

Stema ducatului Bucovinei