Regiunea turistica a Muntilor Alpi

Regiunea turistica a Muntilor Alpi

Este regiunea care exprima cel mai bine la nivel mondial valentele turistice ale unei arii montane complexe, valorificate la un nivel superior, precum si accentuatul caracter de transfrontalitate, care o transforma intr-o regiune turistica unitara.

Alungiti, sub forma arcuita, pe 1200 km - de la Coasta de Azur la Campia Panonica -, Muntii Alpi se intind pe teritoriul a sapte state: Fransa, Italia, Elvetia, Liechtenstein, Austria, Germania si Slovenia.

Dezvoltarea turismului a pornit de la cateva comune si orasele bine plasate, care au devenit statiuni bine cunoscute in perioada postbelica (Chamonix, Megeve, Davos, Crans-Montana, Innsbruck). Principalele caracteristici care au contribuit la dezvoltarea la un nivel asa de inalt a turismului sunt: pozitia geografica deosebit de favorabila in raport cu ariile emitatoare de turisti, facilitarea accesului prin cai rutiere modernizate, cai ferate electrice cu cremaliera, transport pe cablu, poteci marcate, o echipare complexa pentru deservire turistica. Muntii Alpi constituie leaganul si aria de ampla dezvoltare a turismului rural, iar in cadrul acestuia a agroturismului (Elvetia, Franta, Austria, Germania).

Se practica intens turismul pentru sporturile de iarna, alpinismul si drumetiile, imbinate cu climatoterapia, agroturismul, iar in anumite puncte turismul balneoclimateric. Turismul cultural apare ca un tip complementar, in centrele urbane mai insemnate din ariile limitrofe. Se contureaza patru zone turistice in statele cu extensiune mai mare a Alpilor (Franta, Italia, Elvetia, Austria) si areale turistice in celelalte.

1. Zona turistica a Alpilor francezi prezinta doua sectoare diferite: Alpii Savoyei - inalti, cu umiditate relativ ridicata, foarte bine valorificati turistic, si Alpii Provensali, mai josi, mai uscati, cu un grad mai moderat de atragere in circuitul turistic. Intre ele se situeaza Alpii Dauphinė. Alpii Savoyei si Dauphine se impun prin masivitate altitudinala - vf. Mont Blanc, Vanoise si Pelvoux, peisajele etajate, lacurile glaciare si cele antropice, vaile spectaculoase create de rauri, in special in cursurile superioare ale lui Isere, Arve, Maurienn si Durance. In masivul Vanoise a fost creat cel mai intins parc national (53 000 ha).

Statiunile turistice au mare densitate si varietate, dotari diversificate, ca forme de cazare sau agrement-sport. Turismul rural si agroturismul au luat amploare deosebita printr-o politica de stat stimulatoare.

Ca statiuni reprezentative amintim: Chamonix, Argentiere, Le Houces, Les Contamines, St. Gervais - toate la poalele Mont Blancului; Megeve, Thones, Clusaz - pe tarmul L. Geneva, statiuni balneoclimaterice; Aix-les-Bains - cu profil balneoclimateric; Albertville, Grenoble, Val d'Isere, etc.

Chamonix, aproape de frontiera cu Italia si Elvetia, este dominata de crestele inzapezite, circurile si vaile cu ghetari (Mer de Glace) ale Mont Blancului, fiind deservita de tren cu cremaliera si de telefericul ce traverseaza masivul pana in Valle d'Aos, de care este legata mai ales prin tunelul de 11,5 km. Este un celebru centru al sporturilor de iarna si al alpinismului.

Alaturi de arealul Mont Blanc se impune pentru sporturile de iarna, recreere si climatoterapie complexul "Trois Vallees", dintre vaile Isere si Maurienn, cu statiuni Val Thorens (cea mai inalta pentru schi din Europa), Courchevel, Meribel si satul de vacanta Pralognan din Parcul National Vanoise.

2. Alpii Italieni cuprind trei sectoare: Vestic, central si estic

a.      sectorul vestic

Gran Paradiso, Gran Sessiere si Mont Blanc ( versantul estic) exceleaza prin peisaje tipic alpine. In jurul masivului Gran Paradiso, pana spre valea Aosta, se extinde al doilea parc national ca suprafata din Italia (62 000 ha). Valea Aosta este spectaculoasa, cu multe statiuni (St. Vincent, Verres, Pont St. Martin) si reprezinta o axa importanta de circulatie, continuata pe sub Mont Blanc la Chamonix.

La frontiera cu Elvetia se desfasoara Alpii Pennini, formati din trei masive de peste 4000 m altitudine - Combin, Matterhorn si Monte Rosa - pe teritoriul Italiei fiind doar versantii sudici.

Statiuni turistice: Domodossola, Cervinnia, Balme, Aosta, etc.

b.      sectorul central

Exceleaza prin frumusetea lacurilor glaciare de vale de pe afluentii Padului, formate in spatele morenelor terminale: Maggiore, Como, Garda, d'Iseo, Varese.

Alpii Italieni Centrali sunt strabatuti de o retea de cai de comunicatie densa si modernizata, ce asigura legaturi facile cu Elvetia si Austria, avand ca nod principal Milano.

Statiuni turistice de altitudine: Bormio si San Valentino. In aval, pe Adige, urmeaza Merano si Bolzano - renumite pentru cadrul natural si posibilitatile de practicare a sporturilor de iarna, inclusiv concursuri internationale.

Statiuni situate la altitudini mai mici, pe tarmurile principalelor lacuri glaciare: Maggiore - Pallanza, Baveno, Stresa; Como - Como, Bellagio, Lecco; Garda - Riva sul Garda, Limone; Iseo - Iseo, Lovere.

c. In sectorul estic sunt cunoscute statiunile Cortina d'Ampezzo si Val Gardena din Alpii Dolomitici.

La altitudini mai moderate se remarca Belluno, Tolmezzo, Tarvisio - statiuni climaterice -, iar Levico Terme are profil balneoclimateric.

Muntii Alpi patrund in nordul Sloveniei sub forma a trei culmi, formand un areal turistic insemnat. Alpii etaleaza peisaje spectaculoase - mici ghetari, circuri si vai glaciare, lacuri glaciare, vai adanci, pajisti alpine si paduri de conifere. In cadrul lor se afla Parcul National Triglav.

Principalele statiuni pentru sporturi de iarna si climaterice din cadrul lor sunt: Bled, Bohinj, Jesenice.

Ljubljana, capitala Sloveniei, este localizata intr-un bazinet depresionar de la poalele Alpilor Iulieni. Are o istorie zbuciumata, fiind fondata de iliri (cu denumirea de Emona), cucerita de romani, distrusa de popoarele migratoare, renascuta ca asezare a slavilor meridionali, apoi centru episcopal din 1461, capitala statului sloven independent din 1991. Detine numeroase monumente arhitecturale si vestigii istorice cu rol de repere turistice: castelul cetatii (sec. XII), biserica franciscana, catedrala, Palatul Krijan, podul Dragonilor, fantana baroca.

Aria piemontana este favorabila curei balneoclimaterice, in statiuni ca Rogaska Slatina, Rudenska Slatina, Dobrna.

3. Zona turistica a Alpilor Elvetiei

a. Arealul turistic sud-vestic. Adaugand si masivul Mont Blanc (extremitatea NE) este sectorul montan cel mai inalt din Europa, deoarece la granita cu Italia se inalta Monte Rosa (4634 m) si Matterhorn (4477 m). Ghetari imensi (Gorner, Monte Rosa) se prelungesc din creasta principala spre nord, dominati de varfuri piramidale, o multime de lacuri glaciare, succesiune etajelor de vegetatie sunt doar cateva elemente atractive.

Este domeniul sporturilor de iarna si alpinismului, secondate de climatoterapie. Statiunea Zermatt - de sub Matterhorn - are cel mai lung sezon de schi din Europa. Reteaua statiunilor de altitudine (1500-2000 m) - Mauvoisin, Arolla, Zermatt - este completata de o serie de cabane care urca pana la 3500 m, deservite de teleferice. Intre Zermatt si Riffelberg urca o cale ferata de mare altitudine (3100 m).

Valea Rhonului are aspectul unui larg culoar, foarte pitoresc, cu un climat de adapost, favorabil turismului climateric si in special agroturismului, ajuns la un nivel foarte avansat de dezvoltare. Este presarata cu multe orasele - localitati turistice sau statiuni - ce detin obiective cultural-istorice.

b. Arealul turistic vestic se suprapune Alpilor si Prealpilor Bernezi, coborand catre Podisul Elvetiei, pana la capatul nordic al Lacului Thun.

Alpii Bernezi culmineaza in Aletschhorn, Jungfrau si Finsteraarhorn, acoperiti de ghetari foarte extinsi (Aletsch, 27 km lungime), flancati de statiuni pentru sporturi de iarna si recreere: Grindelwald, Jungfraujoch, Crans Montana.

Prealpii Bernezi sunt brazdati de raul Aare si afluentii sai, care au creat vai spectaculoase, cu cascade. In valea Aare se succed numeroase lacuri glaciare insotite de statiuni turistice, dintre amintim Interlaken. Este foarte dezvoltat agroturismul (este domeniul rasei Simmental, pentru branzeturi).

c. Arealul turistic sudic se suprapune in cea mai mare parte cantonului Ticino, cu populatie de limba italiana. Este grefat pe bazinul raului Ticino, marginit spre nord de o bariera montana inalta, in care exceleaza St Gotthard (de pe versantul nordic al caruia izvorasc Rhinul si Rhonul) si Adula Gruppe.

Cele mai renumite statiuni sunt in partea sudica a acestuia: Bellinzona, Locarno (langa Lacul Maggiore) si Insula Brissago (cu gradina botanica subtropicala) din acelasi lac; Lugano si Melide - pe tarmul Lacului Lugano.

d. Arealul turistic sud-estic este strabatut de valea Innului, dar se intinde in nord-vest pana in Valea Rhinului.

Valea Innului, presarata cu lacuri glaciare spre obarsie, este pastratoarea vechiului dialect retoroman. Aici se afla renumita statiune St. Moritz, cu dotari hoteliere de lux, amenajari ultramoderne pentru schi. Pe valea Davos sunt localizate alte statiuni recunoscute pe plan mondial: Davos-Dorf si Davos-Platz, care au mai multi sateliti pe vaile avansate in munte.

Culoarul superior al Rhinului se remarca prin extinderea turismului rural, a climatoterapiei, si prin cateva localitati turistice urbane: Chur, Ilanz, Disentis.

e. Arealul turistic central-nordic al Alpilor Elvetiei

in acest areal Alpii ajung la inaltimi de 3200-3600 m, fiind frecventati pentru sporturi de iarna, recreere, drumetii montane, cura climaterica.

La contactul Prealpilor cu Podisul Elvetiei s-a format cel mai complex sistem lacustru al tarii, constituit din Lacul Celor Patru Cantoane, L. Zug, L. Zurich si altele mai mic. Este caracteristic turismul balneoclimateric, imbinat cu cel cultural si recreativ.

f. Arealul turistic alpin nord-estic, altitudinile moderate (doar izolat depasesc 2000-2200 m), marea extindere a padurilor de foioase si conifere, climatul moderat, conditioneaza predominarea turismului climateric si de recreere in orase turistice ca St. Gallen (cunoscut pentru broderii si targurile anuale), Herisau. Functii turistice balneoclimaterice indeplinesc unele centre de langa Lacul Walen si Boden.

Alpii Bavariei formeaza un areal turistic in extremitatea sudica a Germaniei, alungit pana la frontiera acesteia cu Austria. Cu toate ca altitudine sunt modeste (max. 2963 m) sunt intens frecventati de turisti, reprezentand singurul areal montan autentic din Germania.

Culmile inalte si versantii adiacenti sunt inzapezite o buna parte din an, ceea ce creeaza conditii pentru practicarea sporturilor de iarna, in statiuni de importanta internationala - Garmish, Partenkirchen si Oberstdorf - sau nationala, Fussen.

Liechtenstein reprezinta un ministat si un miniareal turistic, incluzand o succesiune de trepte altitudinale de pe dreapta Rinului si multe varfuri de peste 2000 m apartinand Alpilor.

Predomina turismul de tranzit, principalele obiective fiind capitala Vaduz, castelul Gutenberg si ruinele altor trei castele.

Zona montana are facilitati deosebite pentru sporturi de iarna, fiind cunoscuta statiunea Malbun.

Zona turistica alpina din Austria - 5 areale turistice:

a. Arealul turistic Vorarlberg ocupa extremitatea vestica a Austriei pana la Pasul Arlberg. Peisajul este dominat de culmi inverzite de altitudini mijlocii, ce scad spre Lacul Boden, rauri repezi cu cascade si chei, forme carstice, sate agropastorale.

b. Tirolul vestic si central are ca centru polarizator orasul Innsbruck si este strabatut de Inn. Este cel mai important areal turistic al Austriei prin varietatea peisajelor si varietatea ofertei turistice a Alpilor Calcarosi si Centrali, despartiti de Inn: forme de relief variate si spectaculoase, rauri salbatice si lacuri glaciare, ape minerale, domenii de schi, asezari umane cu amplasare si arhitecturi pitoreasca si dotari turistice variate, tezaurul etno-folcloric tirolez. Se practica astfel un turism polivalent: de sporturi de iarna, alpinism, drumetii montane, de vanatoare si pescuit, de cura climaterica sau balneoclimaterica, festivalier.

Innsbruck este simbolul turismului tirolez si austriac, centru international al sporturilor de iarna, atragator si prin arhitectura sa cu vestigii medievale (castele), catedrale, biserici si o veche universitate.

In apropiere de Innsbruck si pe valea Innului sunt o serie de statiuni, dintre care mentionam: Solbad Hall, Schwaz, Pettnen, etc.

Valaea Ziller este renumita prin bogatia folclorului si serbarile populare de la inceputul lunii mai.

c.       Arealul turistic Tirolul de Est

La nord de raul Salzach este un spatiu cu altitudine moderate, de drumetii montane, de agrement si sporturi nautice. Dintre statiuni amintim Kitzbuhel.

La sud de valea Salzach se desfasoara sectorul montan cel mai inalt din Austria si din Alpii Centrali - Hohe Tauern - ce culmineaza in Vf. Glossglockner la 3798 m. Peisajele alpine, cu ghetari de mari dimensiuni sunt etalate in toata splendoarea lor.

Ca statiuni de mare altitudine se remarca Enzinger - Boden, Hinterbichl; statiuni de vale - Krimml, Kaprun.

d.      Arealul turistic al Alpilor si Prealpilor Salzburgului

Cel mai impunator este Masivul Salzkammergut, cu peisaje alpine si forme carstice de anvergura (Pestera Mamutului). La poalele lui nordice se afla statiunile balneare si balneare si climaterice Bad Ischl si Bad Aussee precum si Hallstatt (pe malul lacului omonim) - de la care provine denumirea primei varste a fierului, pe baza descoperirilor arheologice facute aici.

Prealpii Salzburgului scad in altitudine spre nord, la contactul cu Podisul Austriei insiruindu-se o salba de lacuri glaciare pe malurile carora s-au dezvoltat o serie de statiuni: Wolgang, Ebensee, Fuschl, etc.

Salzburg, pitoresc amplasat pe malurile Salzachului, strajuit de castelul de pe un pisc izolat, constituie nodul polarizator al acestui areal turistic, locul de manifestare plenara a turismului cultural. Cunoscut ca orasul festivalurilor "Mozart", are o serie de obiective cultural-istorice, cum ar fi Casa Memoriala Mozart, Castelul Hohensalzburg, catedrala baroca, palate (Hellbrunn, Mirabell), etc.

e. Arealul Carinthia - Stiria este cel mai extins, fiind localizat in su-estul Alpilor Austriei.

Graz, capitala landului Stiria, al doilea oras al Austriei, centru cultural si turistic cu o veche universitate, muzee, monumente arhitecturale.

Valea Dravei este insotita de numeroase lacuri de acumulare antropica sau glaciare, fiind o axa turistica de prim rang (25-30 localitati turistice). Centrele turistice mai mari sunt: Klagenfurt, Villach si Spittal, iar statiunile propriu-zise sunt amplasate pe malul lacurilor: Valden, Maria Worth - la Lacul Worther; Millstatt si Ossiach - langa lacurile omonime.

Alaturi de regiunea turistica alpina, in Austria se mai individualizeaza doua unitati turistice de rang mijlociu, in partea nordica - nord-estica a tarii.

Arealul turistic Viena este puternic polarizat de capitala.

Pe langa marele rol economic, financiar, Viena exceleaza si prin vocatia sa culturala, dispunand de universitati, biblioteci (500), muzee si galerii de arta (peste 20), teatre. Fizionomia dominanta este imprimata de ansamblurile arhitecturale create de-a lungul secolelor in care a fost capitala unei mari puteri europene. Se impun palatele Hofburg, Sconbrunn, Parlamentul, Primaria, Opera, ansamblul arhitectonic al Natiunilor Unite, casele memoriale Bethoven, Mozart, Schubert.

Pe malul stang al Dunarii se extinde parcul de agrement si distractii Prater.

Imprejurimile    Vienei sunt arii receptoare pentru turismul de week-end, mai ales cea sud-vestica mai inalta si cu mici statiuni balneare sau imprejurimile Lacului Neusiedler - loc de agrement , cu mici localitati turistice si resedinte secundare de vacanta.

Arealul turistic din vestul Podisului Austriei se intinde spre granita cu Germania, de la Valea Dunarii pana la contactul cu Prealpii Salzburgului. Acest contact este marcat de prezenta lacurilor glaciare - Attersee, Traunsee - si de aparitia apelor termale.

Dunarea strabate un frumos defileu dupa Pasau, pana in amonte de Linz, un oras plin de vegetatie, cu cartiere tip vile, dominat de un renumit dom in stil gotic.

Austria are un turism foarte intens, atat international receptor, cat si intern, de sejur si de tranzit. Primeste anual in medie de 25 milioane de turisti, cu incasari de peste 13 miliarde de dolari. Ceva mai mult de jumatate din turistii straini provin din Germania.

Zona turistica a Podisului Elvetiei Muntii Jura se alatura zonei turistice a Alpilor Elvetiei, cu care se afla in stranse relatii de cooperare si complementaritate. In interiorul ei se diferentiaza o serie de areale turistice.

a. Arealul Lacului Geneva (Leman) se caracterizeaza prin imbinarea turismului balneoclimateric si de recreere cu cel cultural. Geneva (orasul congreselor internationale)si Lausanne sunt centrele polarizatoare.

Lacul Leman. Climatul de adapost si existenta plajelor, apropierea muntilor, amenajarile complexe, inclusiv pentru agrement nautic, au facut din fasia limitrofa lacului "Coasta de Azur a Elvetiei", cu numeroase statiuni.

b. Arealul turistic Berna-Neuchatel-Jura Centrala este complex, asociind arii de podis, lacustre si montane.

Functia administrativa, dublata de cea culturala si de rolul de cel mai mare nod de transporturi, fizionomia urbanistica ii confera orasului Berna o importanta functie turistica. Se remarca aici doua turnuri ale vechii cetati, Bundeshaus (cladirea Parlamentului), Primaria, catedrala, manastirea gotica, universitatea, Muzeul Alpilor.

Neuchatel, a doua suprafata lacustra a Elvetiei, beneficiaza de un climat bland si plaje, ceea ce-i confera rol balneoclimateric, avand microstatiuni (Concise, St. Aubin) la care se adauga orasul turistic Neuchatel.

Muntii Jura au vai spectaculoase, cu abrupturi, chei in sectoarele transversale, microdepresiuni in sectoarele longitudinale, unde sunt cantonate sate sau orasele turistice - La Chaux-de-Fonds, Le Locle, etc.

c. Arealul turistic Basel-Jura de Nord

Caracteristica acestui areal este dezvoltarea turismului rural si a agroturismului.

d. Arealul turistic Zurich are ca centru polarizator cea mai mare aglomeratie urbana a Elvetiei, asezata la capatul nordic al lacului omonim. Dispune de o infrastructura turistica foarte dezvoltata - 130 hoteluri.

e. Arealul turistic al Lacului Boden (Konstanz) are profil balneoclimateric si de agrement nautic, dublat de turismul recreativ si cultural. Konstanz este o statiune renumita pentru dotarile si amenajarile turistice si pentru targurile de produse agricole.

Elvetia reprezinta un pol de atractie turistica major, primind anual 12-13 milioane turisti, care cheltuiesc aproximativ 9 miliarde de dolari. Structura nationala a turistilor este mai diversificata decat a Austriei (cam jumatate provin din SUA, Marea Britanie si Germania).