Resursele turistice ale judetului Suceava si valorificarea lor

Resursele turistice ale judetului Suceava si valorificarea lor

1. Forme de turism practicate

Dezvoltarea circulatiei turistice, participarea la miscarea turistica a unor mase tot mai largi, diversificarea motivatiilor care genereaza cererea, au condus la multiplicarea formelor de turism. Drept urmare, s-a accentuat necesitatea clasificarii acestora dupa criterii care sa asigure grupari relativ omogene.

"Delimitarea formelor de turism, importanta din punct de vedere theoretic si practice, ofera elemente de fundamentare stiintifica a deciziilor privind dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice,alinierea ei la modificarile intervenite in structura cererii"[1].

Criterii de clasificare si particularitati ale formelor de turism

"In mod curent, turismul se divide, dupa locul de provenienta a turistilor, in 2 forme principale: turismul national (intern), practicat de cetatenii unei tari in interiorul granitelor ei si turismul international (extern), caracterizat prin vizitele cetatenilor straini intr-o tara si prin plecarile cetatenilor autohtoni in scopuri turistice in afara granitelor tarii lor" [2] .

In Judetul Suceava se practica atat turism national cat si turism international.

In functie de utilizarea timpului disponibil pentru calatorii, in Judetul Suceava se practica urmatoarele forme de turism:

- turism de sejur lung (rezidential), in care sunt inclusi acei turisti a caror durata de sedere intr-o localitate, statiune, depaseste o luna de zile;

turismul de sejur de durata medie - cuprinde acei turisti a caror ramanere intr-o zona, statiunea nu depaseste 30 de zile, perioada ce coincide cu durata apreciata ca limita maxima a concediilor platite.

-turismul de sejur scurt- cuprinde turisti care se deplaseaza pe o durata scurta de timp (de regula pe o durata de pana la o saptamana).

Turismul de circulatie (itinerant) cuprinde turistii care, in perioada concediilor lor, se deplaseaza succesiv in diferite localitati (zone) de interes turistic.

Un factor important care influenteaza fluxurile turistice este sezonalitatea.

Din punct de vedere al sezonalitatii, in judetul Suceava distingem[3]:

-turismul de iarna, care prezinta 2 caracteristici distincte, dupa motivul pentru care se face deplasarea: turismul pentru zapada si turismul pentru soarele cautat si in timpul iernii;

-turismul de vara, care are loc in perioadele calde ale anului. Desi este practicat, in cea mai mare parte de turisti cu venituri modeste, datorita volumului sau masiv, constituie forma de turism cu rol hotarator in rezultatele economice ale activitatii turistice ale zonei.

-turismul de circumstanta(ocazional), este de obicei un turism localizat in timp si spatiu, cu fluxuri limitate ca durata, generate de anumite evenimente specifice(de ex.: sezonul de vanatoare si pescuitul sportiv) sau de diferite festivitati traditionale, nationale si internationale, cu caracter periodic si ocazional.

Din alt punct de vedere se distinge, inainte de toate, drumetia, excursiile pedestre cu scop recreativ si de ingrijire a sanatatii in zonele nepoluate, cu o natura nealterata, la care pot fi asociate si manifestarile mai complexe, ca: excursiile in munti si alpinismul, cazarea in corturi pentru turistii pe cont propriu si in tabere de corturi pentru grupurile organizate si semiorganizate; tot aici trebuie sa fie inclusa si vanatoarea (exercitiu sportiv de agrement care presupune insa si drumetia) si pescuitul sportiv. Urmeaza turismul feroviar, trenul ramanand mijlocul clasic de transport pentru un procent important al persoanelor dornice de a calatori. Acest mijloc de transport este apreciat tot mai mult datorita extinderii retelelor de cai ferate care, practic, leaga toate localitatile importante atat pe plan intern, cat si international, cresterii vitezei de transport si confortului trenurilor.

Datorita investitiilor si inovatiilor in domeniul transporturilor auto, dezvoltarii si modernizarii retelei de sosele si autostrazi, crearii infrastructurii turistice rutiere, in secolul XX s-a intensificat, in majoritatea tarilor, turismul rutier, cu formele sale specifice, ca: cicloturismul, motociclismul si, mai ales, turismul automobilistic(cu autocare si cu autoturisme proprietate personala sau inchiriate de la agentii specializate).Folosirea autoturismelor in scopuri turistice a crescut in mod semnificativ, indeosebi in ultimele decenii, pe masura sporirii numarului de proprietari de autoturisme. Dezvoltarea turismului rutier, dar mai ales a turismului automobilistic, a dus si la diversificarea corespunzatoare a echiparii si dotarilor amplasate de-a lungul retelelor rutiere(restaurante rutiere, statii service, statii de benzina etc.).

Relativ mai tarziu s-a dezvoltat si turismul aerian,folosind avioanele, helicopterele etc.-forme de transport in plina evolutie.

Punerea in serviciu a unor tipuri de avioane moderne, cu capacitate sporita de transport si exploatare mai rationala a parcului de avioane, ca si cresterea securitatii calatoriilor, au dus la dezvoltarea considerabila a ofertei traficului aerian modern, care ofera reduceri de tarife pentru calatoriile turistice(de exemplu, in cazul avioanelor inchiriate de agentiile de voiaj la intreaga capacitate-tip charter).

Cunoscand faptul ca turismul, in adevaratul sens al cuvantului, are intotdeauna un caracter activ, incluzand deplasarile, vacantele, excursiile,agrementul etc., el se practica in functie de anumite motivatii, de cele mai multe ori purtand amprente pronuntat individuale. Dupa criteriul motivatiior deplasarilor, se disting urmatoarele forme de turism :

-turismul de agrement, forma de turism practicata de calatorii care cauta sa profite de frumusetile naturii(peisaje agreabile),de prilejul de a cunoaste oameni si locuri noi, istoria si obiceiurile lor, in general, doresc sa-si foloseasca timpul de vacanta pentru practicarea unor activitati preferate(hobby etc.) intr-un sens determinant,turismul de agrement se interfereaza cu turismul cultural.

-turismul de odihna si recreere(destindere): daca prin destindere nu se intelege abandonarea tuturor activitatilor de orice natura ar fi ele, ci exercitarea, in mod voluntar, a unor activitati diferite de cele practicate in mod obisnuit, turismul, in general, prin caracteristicile serviciilor sale, este un turism de odihna si recreere(destindere).

-turismul de tratament si cura balneomedicala practicat inca din antichitate, este o forma specifica a turismului de odihna, care a cunoscut o mare dezvoltare, in deosebi in ultimele decenii, odata cu cresterea surmenarii si a numarului bolilor profesionale provocate de stresul vietii moderne din marile aglomeratii urbane.

Turismul balneomedical este favorizat in judetul Suceava de existenta izvoarelor minerale de la Vatra Dornei.

Avantajele pe care le ofera turismul balneomedical sunt:

-repartizarea mai uniforma a activitatii turistice in zona montana din judetul Suceava;

-distribuirea relativ liniara si cu o intensitate constanta a circulatiei turistice in cursul intregului an, turismul balneoclimateric fiind cel mai putin sensibil la influentele sezonalitatii si la oscilatiile sezoniere ale cererii;

-asigurarea unor sejururi medii relativ constante si mai lungi(12-30 zile), putin influentate de tendintele reducerii duratei sejurului mediu al turistilor in majoritatea tarilor;

-atragerea unei clientele stabile, rezultatele tratamentelor si curelor balneare fiind conditionate, in general, de repetarea lor intr-o perioada de mai multi ani, in plus, pentru persoanele trecute de o anumita categorie de varsta(turisti de asa numita varsta a treia) se impune un control periodic general al sanatatii;

-realizarea unor incasari medii sporite pe zi/turist, ca urmare a solicitarii si prestarii unei game de servicii specifice de cura balneara si tratamente medicale complexe si calificate, deci mai costisitoare in

compartie cu alte forme de turism;

-ridicarea coeficientilor de utilizare a capacitatilor de baza materiala turistica(de cazare, tratament, alimentatie,etc.)

Turismul sportiv este o forma a turismului de agrement, motivat de dorinta de a invata si de a practica diferite activitati sportive, ca o consecinta tot mai pregnanta a vietii sedentare a populatiei urbane din zilele noastre. Ponderea cea mai mare in turismul sportiv in judetul Suceava il ocupa sporturile de iarna in statiunile de altitudine(schi, patinaj), unde abundenta si durata zapezii permit practicarea acestora, la care se adauga alpinismul si ascensiunile pe munte, motivate de dorinta de cucerire a naturii, plimbarile si excursiile, pescuitul sportiv si vanatoarea sportiva(din ce in ce mai apreciate si solicitate), activitatile sportive pronuntat individualizate (gimnastica sportiva, aerobica, ciclism, calarie, etc.).

In functie de categoria de varsta si de ocupatia turistilor, formele de turism pot fi grupate in: turism pentru tineret (asa numiti turisti de prima varsta sau varsta formativa), turism pentru populatia activa (turisti de a doua varsta) si turism pentru varsta a treia (pensionari sau varsta retragerii din activitatile profesionale).

Formele de turism prezentate in diferite clasificari mai pot fi grupate si din punctul de vedere al momentului si modului de angajare a prestatiilor turistice. Sub acest aspect se disting turismul organizat, turismul pe cont propriu (neorganizat) si turismul mixt sau semiorganizat, toate cele 3 forme de turism fiind practicate in judetul Suceava.

Turismul organizat constituie acea forma de turism in care prestatiile turistice, serviciile la care apeleaza turistii, destinatia calatoriei, precum si perioada in care vor fi prestate aceste servicii sunt programate in prealabil pe baza de contracte sau alte angajamente comerciale specifice acestui domeniu de activitate, sub forma unui "pachet de servicii" de tipul " totul inchis", incheiate cu agentiile de turism care asigura legatura organizata intre solicitantii de servicii si prestatorii serviciilor asupra carora s-a convenit.

Turismul pe cont propriu constituie acea forma de turism in care nu are loc o angajare prealabila a serviciilor, respectiv a destinatiei calatoriilor.

Turismul pe cont propriu mai este cunoscut si sub denumirea de turism neorganizat. Termenul este impropriu, deoarece si turistul pe cont propriu isi organizeaza, intr-o masura sau alta, calatoria si folosirea timpului de vacanta.

Turismul semiorganizat (mixt) imbina elementele ale celor doua forme de turism prezentate mai sus. In acest caz, o parte din servicii sunt angajate in prealabil, iar altele in momentul efectuarii calatoriei.

Delimitarea formelor de turism pe cele trei grupe amintite nu trebuie absolutizata, avand un anumit caracter orientativ, vizand in esenta trasaturile caracteristice ale fiecaruia dintre ele.

Turismul organizat si semiorganizat poate fi realizat atat pe grupe de turisti(colective mai mult sau mai putin omogene, avand trasaturi comune in ceea ce priveste scopul calatoriei, al itinerariului, acceptat in cadrul grupului, in functie de variantele de itinerariin oferite de organizatorii de voiaj, de durata deplasarii individuale,atunci cand turistii se adreseaza individual unor agentii de turism sa le organizeze calatoria (inclusiv procurarea biletelor de calatorie, a documentelor de calatorie internationale si a vizitelor necesare, rezervarea spatiilor de cazare,etc.).

Agentiile de turism depun eforturi considerabile pentru cuprinderea in actiuni organizate si semiorganizate a unor categorii de persoane, tinzand sa largeasca gama itinerarelor si sa diversifice confortul si serviciile turistice oferite.

O data cu extinderea si perfectionarea mijloacelor de transport de folosinta personala, ponderea turismului organizat in circulatia turistica interna si internationala, in tarile dezvoltate economic, a scazut considerabil. In schimb a luat o amploare tot mai mare turismul pe cont propriu, care detine, in prezent, o pondere de cca. 70% din fluxul turistic al tarilor vest-europene.

Din analiza evolutiei turismului in ultimele decenii, cu toata insuficienta datelor statistice detaliate, se pot desprinde doua mari tendinte caracteristice structurii turismului international: pe de o parte preocuparile si eforturile organizatorilor de voiaj de a cuprinde un numar tot mai mare de calatori in circuitele interne si internationale prin formele de turism organizat, iar pe de alta parte tendinta turistilor de a calatori independent in vacanta, tendinta care v-a evolua si in continuare.

Turismul in scop terapeutic este practicat in special in depresiunea Dornelor si Campulungului.

Prezenta izvoarelor minerale, impun o nota specifica acestei zone. Astfel, zacamintele de ape carbogazoase constau intr-un numar de 37 de izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor: Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmova, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa.

Un factor natural care a contribuit si contribuie din plin la dezvoltarea orasului si a tinutului inconjurator il constituie patrimoniul forestier, care numai in zona orasului acopera peste 10.000 ha.

Dupa al doilea razboi modial, orasul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri. Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o placuta ambianta urbanistica: pe langa vilele si constructiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare si cartiere de blocuri.

"Statiunea Vatra Dornei functioneaza in regim permanent si este renumita pentru climatul ozonat, namolul de turba si izvoarele minerale carbogazoase, sodice si bicarbonate utilizate in tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, cardiovascular si ale sistemului nervos periferic.

Izvoarele minerale din zona erau cunoscute inca din anul 1790, dar primele amenajari in scop terapeutic au avut loc abia in 1845. Spre sfirsitul secolului al XIX lea au inceput sa fie folosite baile de namol care utilizau namolul extras din tinovul de la Poiana Stampei."

"Parcul orasului" situat la poalele Dealului Negru este principala zona de concentrare a izvoarelor minerale precum si a institutiilor balneare si turistice.Chiar la intrarea in parc, vizitatorul intalneste doua cladiri, impunatoare prin dimensiuni si prin stilul baroc in care au fost concepute; construite in 1895, ele adapostesc sanatoriul balnear si clubul statiunii, principalele institutii utilizate de cei veniti la tratament.

Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase, pentru namol si cu sectii de hidroterapie. In statiune se poate face si cura de teren, pe aleile parcului. Pe langa cura externa, se poate face si cura interna datorita izvoarelor minerale. Statiunea dispunea de o capacitate de 1.100 de locuri in vile si complex, urmand ca pe parcursul timpului acest numar sa se dubleze. O noua baza de tratament si odihna a orasului o constituie ce a Hotelului Intus.

Orasul Vatra Dornei, avand teritoriul foarte bogat in ape bicarbonate-feruginoase, este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute statiuni balneare din Carpatii Orientali.

Sarea de la Cacica

"Existenta comunei Cacica este strans legata de munca ce se desfasoara de la 27 si pana la chiar 48 de metri adancime in interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se afla Lacul Sarat, Pestera Piticilor si imensa sala de dans, ca si altarul Sf. Barbara, sfanta ocrotitoare a lucratorilor in adancuri. Aici jos domneste constant o temperatura de 4 grade C."

Cacica, localitatea cu cea mai semnificativa comunitate poloneza din Bucovina ofera gazduire si "Muzeul Minoritatilor". 15 august este o data care trebuie retinuta, pentru ca atunci este sarbatorita cu mare fast Sf. Maria.

2.Resurse turistice naturale[7]

Situat in nord estul Romaniei, si fiind locuit inca din Paleolitic(100.000-10.000 i.Hr.), judetul Suceava a marcat istoria romanilor cu momente semnificative. Acest loc a fost leaganul primului stat centralizat Moldova(1359) cu fondatori ai culturii europene si luptatori neinfricati care si-au aparat pamantul stramosesc, cum ar fi Bogdan I(1359-1365), Petru Musat(1375-1391), Alexandru cel Bun(1400-1432) si Stefan cel Mare(1457-1504). Atractiva datorita bogatiilor si drumurilor comerciale accesibile spre est, aceasta parte a tarii a fost de multe ori calcata de invadatori, teritoriul sau schilodit de vecini, in cele din urma intrand sub dominatia imperiului austriac timp de 150 de ani(1868-1918). Tratatele de pace de dupa razboi nu au restaturat dreptul istoric al Bucovinei.

Relieful

Cuprinde doua mari unitati de relief: regiunea muntoasa si regiunea de podis. Muntii: Obcinele Bucovinei(spectaculos sistem de culmi muntoase), Rarau-Gimalau(1.857m), Stanisoarei, Bistritei, Calimani(muntii vulcanici).

Intre munti se afla Depresiunea Vatra Dornei. Regiunea de podis este reprezentata de Dealul Marginea-Ciungi, Podisul Dragomirna, Podisul Suceava-Falticeni.

Reteaua hidrografica

Este reprezentata de raul Siretul cu afluentii sai(Bistrita, Suceava, Moldova), numeroase izvoare si lacurile Dragomirna, La Ochiuri, Iezer, Nada Florilor. Judetul Suceava are 688.435 locuitori(conform recensamantului din anul 2002), dintre care 229.088 locuitori in zona urbana(328%) si 459.347 locuitori din zona rurala(66,72%).

Clima

Este continental-excesiva cu variatii mari in functie de relief. Ninsori abundente iarna si ploi reci primavara si toamna. Temperatura maxima inregistrata a fost de 39,8 grade C(iulie 2000), minima absoluta -37,2 grade C(1957 Carlibaba).

Judetul Suceava se afla in nord-estul Romaniei si are granita la nord si est cu Ucraina, la sud cu judetele Neamt si Mures, la vest cu judetele Maramures si Bistrita. Judetul are o suprafata de 8553,50 kmp.

Judetul Suceava cuprinde 112 unitati administrative, din care: 5 municipii(Suceava, Falticeni, Radauti, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei), 11 orase(Gura Humorului, Siret, Solca, Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milisauti, Salcea, Vicovu de Sus) si 96 comune.

Rezervatii floristice

Rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa (Suceava)

Localizare:

Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia soselei Suceava-Falticeni din comuna Scheia, sat Sf. Ilie.

Fanetele seculare de la Frumoasa au fost studiate detaliat in 1921 de catre Mihai Gusuleac si considerate de acesta ca fiind o "interesata costisa pontica cu resturi de flora termofila".

Specii ocrotite:

-circumpolare: rogozul (Carex sp.);

-eurasiatice: Senecia integrifolius, toporasul (Viola pumila);

-europene: paroinicul (Orchis ustulata);

-central-europene: laptele cainelui (Euphobia amygdaloides);

-continentale: drobul (Cytisus ustulata), stanjenelul de stepa (Iris ruthenica), deditelul (Pulsatilla alba), veronica (Veronica incana);

-pontice: barba boerului (Ajuga laxmannii), vaneteaua (Centaurea sp.), zambila pitica (Hyacanthella leucophaea);

Rezervatia Fanetele seculare de la Ponoare (Suceava)

Localizare:

Rezervatia este situata la 9 km sud de municipiul Suceava, in dreptul satului Cumparatura (comuna Bosaci), la1 km de soseaua europeana (E85) care duce spre Falticeni, situata pe dealul Strambu.

Specii ocrotite:

Diversitatea plantelor impune aceasta rezervatie ca una dintre cele mai importante stiintific, aici putand fi gasite elemente:

-eurasiatice: stanjenelul siberian (Iris siberica), frasinelul (Dictamus albus), stegoroaia (Veratum album, Veratum negrum), ruscuta de primavara (Adonis vernalis), etc..

-europene si central-europene: bulbucii (Trollius europaeus), degetarul (Digutalis grandiflora), turta (Carlina acaulis), palamida (Cirsium decusatum).

-Continentale: clocotis (Clematis integrifolia), sparceta (Onobrychis arenaria), galbinaria (Sematula wolffii), deditelul (Pulsatilla alba), etc..

Suprafata rezervatiei este de cca. 24,50 ha.

Rezervatii forestiere[8]

Rezervatia (Quercetumul) de la Clujana (Suceava)

Rezervatia se gaseste pe teritoriul comunei Patrauti, fiind constituita dintr-un arbore de specii de foioase, cu participarea majoritara a stejarului.

Constitutia arboretului este plina, inaltimea medie fiind de 30 m iar diametrul cuprins intre 45-50 cm. Altitudinea rezervatiei este de 370 m.

Suprafata rezervatiei este de cca. 39,40 ha.

Rezervatia Fagetul-Dragomirna(Suceava)

Rezervatia de fag de la Dragomirna se afla pe teritoriul comunei Mitocul Dragomirnei si face parte din trupul de padure Chilia, fiind situata la o altitudine care variaza intre 380-450 m.

Suprafata rezervatiei este de cca. 134,80 ha.

Rezervatia Tinovul Mare(Poiana Stampei)(Dorna)

Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei, strajuita de dealurile Smida, Casoi, Ciungii Chiperenilor, in stanga soselei nationale Vatra Dornei-Bistrita si reprezinta cea mai intinsa rezervatie de turba naturala din tara noastra.

Flora erbacee este alcatuita din specii acidofile: feriga (Dryopteris cristata), merisorul (Vaccinium vitis-idea), afinul (Vaccinium myrtilus), rachiteaua (Vaccinium oxicocos), ruginarea (Andromeda polyfolia), vuietoarea (Empetrum nigrum), rogozul (Carex pauciflora), iar dintre muschii-Saphagnum wulfianum-relict arctic si subarctic caracteristic unor zone periferice de zavoaie de tip finlandic.

Suprafata rezervatiei este de cca. 681,80 ha.

Rezervatia"Tinovul Gaina-Lucina"(Campulung)

Rezervatia se afla pe raza comunei Moldova-Sulita, in catunul Lucina, la stanga paraiasului Bilcani, ce se uneste cu valea paraului Gaina in tinovul cu acelasi nume, la o altitudine de 1200 m. Dintre plante, cele mai intalnite sunt: bumbarita (Eriophorum vaginatum) si graminee de mlastina (in special trestia de mlastina-Calamagrostris neglecta). Pe langa o fauna foarte bogata (lup, urs, vulpe, cerb nobil, caprior, etc.), Ion Nemes a descoperit trei specii de fluturi, considerate raritati (Argiloplace schulziana, citat numai in nordul Europei, Argyroplace bipunctana si Gryphipteryx fischeriella).

Suprafata rezervatiei este de cca. 1,0 ha.

Rezervatia Codrul Secular Giumalau (Campulung)

Pe teritoriul comunei Pojarata, in actena nord-vestica a muntelui Giumalau si catre cursul superior al bazinetului Putna Mare-Sterparul, se afla Codrul Secular Giumalau-rezervatia naturala. Rezervatia a primit acest statut in anul 1941.

Vegetatia forestiera este dominata de molid(Picea abies), sporadic apar scorusul (Sorbus aucuparia), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), plopul tremurator (Populus tremula), salcii (Salix pentandra).

Suprafata rezervatiei este de cca. 309,50 ha.

Rezervatia Codrul Secular Slatioara (Campulung)

Situat pe versantul estic al masivului Rarau, la o altitudine cuprinsa intre 790 m si 1353 m, in satul Slatioara la 12 km de comuna Stulpicani de care apartine, codrul secular Slatioara se intinde pe 3 creste mari: Batca neagra, Batca cu Plai, Batca Lesei, separate intre ele prin vai adanci, unde isi strang apele paraiele Variuga, Valea lui Ion, dand nastere paraului Slatioara, care se varsa in Suha si apoi in Moldova.

Vegetatia lemnoasa cuprinde numeroase specii: molidul (Picea abies), bradul (Abies alba), pinul silvestru, (Pinus silvestris), tisa (Taxus baccata), fagul (Fagus sylvatica), scorusul (Sorbus aucuparia), carpenul (Carpenus betulus), arinul (Alnus incana), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), salcii (genul Salix). Flora erboasa este bogat reprezentata: omagul (Aconitum paniculatum), floarea pastelui (Anemone nemorosa), vulturica (Hieracium transsilvanicum), piciorul cocosului (Ranunculus carpaticus), saritoara (Sanicula aenropinea), cloposeii (genul Campanula), orhidee: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), mlastita (Epipactes altropurpurea), Listera ovata, etc.

Suprafata rezervatiei este de cca. 1064,20 ha.

Rezervatia de la Zamostea Lunca (Suceava)

Situata la contactul tectonic dintre orogenul carpatic si platforma cratogena moldo-podolica, lunca Zamostei se prelungeste de la altitudinea de 290 m a terasei inundabile a Siretului spre piemontul colinar.

Dintre speciile lemnoase remarcam: stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraxinus excelsior), teiul (Telia cordata), ciresul (Prunus avium), paltinul de camp (Acer platanoides), plopul tremurator (Populus tremula).

Flora este puternic reprezentata prin ghiocei (Galanthus nirvalis), viorele (Scilla Bifolia), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), dalacul(Paris quadrifolia), tataneasa (Symphytum cordatum), slabanogul (Impatrons nolitangere), lacramioara (Convalaria majalis), cerentel (Geum urbanum), precum si prin momente ale naturii: Frutillaria meleagris si papucul doamnei (Pripedium calceolus).

Suprafata rezervatiei este de cca. 107,60 ha.

Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii Calimani (Dorna)

In partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificatii spre nord, pana in albia raului Dorna. In ansamblu acestia urca de la sud spre nord, pana in albia raului Dorna. In ansamblu acestia urca de la sud spre nord pana la altitudini de peste 2100 m.

Un fapt demn de remarcat este arbustul ocrotit ce apare frecvent in jnepenisuri sau pe soluri de natura vulcanica: smandarul (Rhododendron kotsckyi) care coloreaza in rosu aprins covorul vegetal in luna iulie-august. Alte specii erboase sunt: degetarutul (Soldanella montana varietatea calimanica si varietatea romantica), ciubotica cucului(Primula minima).

Suprafata rezervatiei este de cca. 384,20 ha.

Rezervatii geologice[9]

Rezervatia geologica Piatra Tibaului (Dorna)

Piatra Tibanului este localizata la confluenta paraului Tibau cu Bistrita Aurie, pe teritoriul comunei Carlibaba si reprezinta un interes masiv de calcare eocene fosilifere, inalt de 70 m inaltime.

Ca aspect geologic, se remarca conglomerate de gresii dispuse peste sisturi cristaline, atribuite perioadei neocene. Urmeaza marne rosii-galbui si cenusiu-verzui peste care se suprapun calcare stratificate, apoi un alt strat de calcare ce contin si ele fauna eocena.

Calcarele au o grosime mai rar obisnuita(peste 50 m), dovedind conditii speciale de acumulare.

Suprafata rezervatiei este de cca. 20,30 ha.

Rezervatia geologica Piatra Pinului si Piatra Soimului(Campulung)

Rezervatia geologica Piatra Pinului reprezinta un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de pesti fosiliferi care demonstreaza existenta unei faune specifice: pesti, corali, scoici, etc.. De mentionat ca unicat, este faptul ca specia subarbustiva-afinul negru-se afla aici la cea mai mica altitudine din Bucovina(600 m).

Suprafata rezervatiei este de cca. 0,50 ha.

Rezervatia Cheia Lucavei (Campulung)

Este situata la gura paraului Lucava, la intrarea spre fanetele de la Lucina, pe teritoriul comunei Moldova-Sulita. Impresioneaza frumusetea stancilor calcaroase ce adapostesc cele doua monumente ale naturii: strugurele ursului si floarea de colt. Tot aici este de mentionat prezenta izvorului cu apa sulfuroasa-potabila-izvor aflat in apropierea drumului.

Suprafata rezervatiei este de cca. 24,30 ha.

Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor(Campulung)

Clipele triasice sunt formatiuni geologice foarte vechi si importante prin diferitele specii de pesti, scoici si amoniti de origine marina incrustati in stancile ramase ca martori ai unor miscari tectonice si ai vietii din oceanele calde de altadata.

Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor se gaseste pe raza comunei Fundu Moldove, paraul Cailor, afluent de stanga al Moldovei, pe un drum de exploatare, dupa care, pe o carare traversand fanetele, se ajunge la un bloc de calcare rosii.

Suprafata rezervatiei este de cca. 0,10 ha.

Rezervatia Cheia Moara Dracului(Campulung)

Situata pe cursul superior al paraului Valea Caselor, afluent de dreapta al raului Moldova, rezervatia se afla la 7 km de gara Campulung Moldovenesc-Est, pe versantul de nord al masivului Rarau.

Formatiunile geologice nu au un caracter unitar, pe margine aparand formatiuni carbonatice, in timp ce in partea centrala sunt depozite noi argilo-marnoase de varsta cretacica, cu klippe calcaroase si blocuri dispuse pe mai multe niveluri.

Suprafata rezervatiei este de cca. 1,30 ha.

Rezervatii mixte

Rezervatia "12 Apostoli" (Dorna)[10]

Localizare: creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana Negri, coboara dinspre Calimani peste culmile Tamau si pietrele Rosii spre varfurile Lucaciu si orasul Vatra Dornei adaposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe, "sculptate" de intemperii in decursul vremurilor, constituite din fragmente da lava cimentata.

Suprafata rezervatiei este de cca. 200,00 ha.

Rezervatia Cheile Zugrenilor(Dorna)

Localizare: Este situata la 20 km in aval de orasul Vatra Dornei, pe raul Bistrisa, la o altitudine de 740 m de suprafata apei, intinzandu-se pe verticala pana pe varful Pietrosul Bistritei.

Vegetatia lemnoasa este reprezentata de molid, paltin de munte, ulm de munte, tei, plop tremurator, scorus, mesteacan.

Suprafata rezervatiei este de cca. 150,10 ha.

Resursele turistice antropice pentru practicarea

turismului religios

1.Manastiri din Judetul Suceava

Manastirea Sucevita

Manastirea Sucevita

Sursa: www.ici.ro

Documentar, manastirea este atestata la 1586 ca rezultat al initiativei mitropolitului Gheorghe Movila, monumentul fiind in realitate ctitorie comuna a familiei Movilestilor(mari boieri,carturari si chiar domnitori ai Moldovei si ai Tarii Romanesti, sec. XVI-XVII).

Monumentul atat de plin de intelesuri, a crescut incet, pe masura ce puterea ctitorilor lui a crescut si s-a intarit. Cel mai vechi element din ansamblu pare sa fi fost o bisericuta cu hramul Schimbarii la fata, inaltata pe locul in care s-a ridicat mai tarziu, in sec.XVII, bisericuta cimitirului satului Sucevita.

Imediat dupa biserica a aparut una dintre casele de pe latura de rasarit a incintei, anume aceea a staretiei, cu sala ei mare, boltita la origine, in care astazi este instalat muzeul. Abia dupa aceasta s-a construit zidul de incinta-probabil dupa inaltarea la domnie a lui Ieremia Movila-turnurile lui, cele trei octagonale din colturile nord-est, sud-est, sud-vest, cu marele turn al clopotelor din coltul de nord-vest in care in care se mai pastreaza inca doua clopote purtand ingemanate stema Moldovei si herbul Movilestilor, semn sigur ca au fost turnate dupa suirea pe tron a reprezentantilor familiei-si cu frumosul turn al portii.

"Edificiul, de mari proportii, pastreaza planul trilombat si stilul statornicit in epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis. Nota aparte fac celelalte doua mici pridvoare deschise(stalpi legati prin arcuri in acolada) plasati mai tarziu pe laturile de sud si de nord; prin excelenta muntenesti, ele constituind un evident ecou al arhitecturii Tara Romaneasca." Incinta este un patrulater(100x104 m) de ziduri inalte(6 m) si groase de (3 m) prevazute cu contraforturi, metereze, drum de straja, patru turnuri de colt si unul cu paraclis peste gangul intrarii(stema Moldovei); se mai afla "incaperi ale vechii case domnesti si beciuri unde ar fi fost ascunsa o fabuloasa avere."

Manastirea Humor

In padurile nesfarsite de la poalele Obcinei Mari, vornicul Oana intemeiaza loc de rugaciune pe valea raului Humor dupa 1400, in vremea domniei lui Alexandru cel Bun. Se mai vad ruinele zidurilor in vecinatatea actualei biserici a manastirii Humor construita in 1530, cu cheltuiala si osteneala logofatului Teodor Bubuiog, indemnat de Petru Rares. Viata monahala a calugarilor a fost intrerupta in 1785, la anexarea Bucovinei de imperiul Habsburgic; biserica s-a mentinut cu indeletnicirile parohiale pana la 1 august 1991 cand si-a recapatat statutul de manastire, acum fiind slujita de calugarit

Manastirea Sfantul Ion

Timp de doua decenii, dupa moartea Sfantului Stefan cel Mare, domniile lui Bogdan al III-lea si Stefanita Voda, au cunoscut un ritm mai lent de ridicare a bisericilor.

Din acesti ani mai dateaza opt ctitori, din care una singura este voievodala, iar alte sapte-boieresti. Din cele sapte biserici astazi se pastreaza doar patru: ctitoria postelnicului Cosma Sarpe zidita in 1519 la Valeni Neamt; biserica vistiernicului Bremia zidita la 1520 la Branisteni si biserica logofatului Gavril Trotusan zidita in 1522 in Parhauti. Sub Bogdan al III-lea arhitectura ce luase nastere in veacul al XV-lea a dat la iveala unul dintre cele mai impresionante monumente, biserica "Sfantul Gheorghe", unde sunt aplicate cu fidelitate si cu toate consecintele de rigoare principiile formulate de artistii marelui Stefan, desigur, la o scara mai mare. Pisania slovona(96 cm/71 cm) amplasata deasupra usii dintre exonartex si tinda arata ca zidirea bisericii"Sf. Gheorghe" a fost inceputa de voievodul Bogdan al III-lea si terminata de Stefanita Voda.

Nu putem sti cu certitudine care au fost cauzele care au determinat taraganarea construirii acestei biserici timp de 8 ani. Bogdan al III-lea se stie ca reuseste, in timpul domniei sale, doar in doua luni sa termine biserica din Reuseni, pe care Sf. Stefan cel Mare nu mai apucase sa o termine.

Manastirea Putna

Manastirea Putna

Sursa: www.bilco.suceava.ro

Este prima ctitorie a lui Stefan cel Mare, destinata sa fie locul de inmormantare al marelui domn si al familiei sale. Construita intre anii 1466 si 1481, trebuia sa fie si principala institutie eclesiastica a tarii, care sa-l sprijine pe domn pe taram cultural si religios in politica sa de neatarnare si de intarire a statului. Soarta lacasului a fost, parca retraind simbolic clipele de restriste sau de marire ale intregii tari, extrem de agitata. Biserica, inceputa in 1466, in momentul in care Stefan ajunsese la o anumita siguranta a domniei, a fost terminata trei ani mai tarziu-in 1469, si sfintita abia in 1470, dupa ce domnul repurtase cateva victorii si eliminase pe Petru Aron, ucigasul tatalui sau si rivalul sau la scaunul tarii. In lumina acestor evenimente, ctitoria Putnei apare ca un gest de semnificatii-prima afirmare a domnului ca proteguitor al bisericii, iubitor de carte si de frumos, inceput al unui lung sir de ctitorii menite sa constituie focare de invatatura care sa temeiniceasca unitatea de gand si crez a intregului popor.

Legenda spune ca domnul a ales locul tragand cu arcul. Dar dincolo de legenda se intrezaresc realitati istorice mai substantiale. Locul fermecator de la poalele Obcinei Mari, acolo unde se deschide Valea Putnei varsandu-se in raul Suceava, era poate un mai vechi loc de calugarite, asa cum ar fi dovedit-o pomenirea de catre Neculce a unei biserici de lemn anterioare, precum si existenta in apropiere a unei bisericute sapate in stanca, asa numita chilie a lui Daniil Sihastrul.

In incinta patrulatera a manastirii se patrunde pe sub turnul scund, strapuns de un gang cu bolta semicilindrica, al porti. Pe latura de nord, in interior, casa scarii duce la etajul superior al turnului. Pe fatada exterioara impartita in panouri patrulatere de caramida si tencuiala, in centru, a fost prinsa pisania originala, din vremea Sf. Stefan cel Mare, a manastirii, iar pe cea interioara, alta pisanie, datand din 1752. In centrul incintei este situata biserica. In plan treflat si de proportii alungite-37 m lungime, 15 m latime in dreptul absidelor laterale, 3 m inaltime-este impartita in tinda dreptunghiulara, pronaos patrat, camera mormintelor-de asemenea dreptunghiulara, despartita de naos de doar trei coloane naosul patrat-prelungit lateral de absidele secundare-si altarul din absida principala. Actuala ei infatisare este aceea din sec.XVIII, cu unele modificari datorita restaurarii lui Romstorfer. Planul insa pare sa fie cel originar ca tip, chiar daca dimensiunile au fost amplificate. Pridvorul a fost adaugat intr-o etapa mai tarzie a primei faze constructive, din vremea Sf. Stefan cel Mare. Decorul exterior, arcadele si firidele, braul torsionat, consolele firidelor cu profil de aspect baroc, consolele sunt cu siguranta tipice pentru refacerea din sec. XVII, daca nu chiar adaugate de restaurarea lui Romstorfer. Iar daca ancadramentele ferestrelor-atat de mici, dreptunghiulare cu decor de baghete incrucisate, cat si cele in arc frant cu fine menouri si cu timpane ajurate cu motive spirale-sunt de traditie buna moldoveneasca, cele ale usilor sunt niste alcatuiri hibride, datorita fie fanteziei restauratorului, fie completarii nepricepute a elementelor mutilate de vremuri.

Manastirea Voronet

Manastirea Voronetului a fost inca de la intemeiere un monument memorial si votiv. Aceasta explica pe de o parte caracteristicile noi ctitori a Sf. Stefan cel Mare care, spre deosebire de celelalte manastiri ale domnului, nu avea camera mormintelor. Constructia s-a savarsit in trei luni si trei saptamani ale anului 1488. Inca de la inceput a fost binecuvantata de calugari, in vremea Sf. Cuvios Daniil Sihastru fiind o adevarata lavra a isihaismului romanesc.

Manastirea Voronet este socotita "Capela Sixtina a Orientului" pentru marea fresca de pe fatada de vest, numita "Judecata de apoi". De asemenea "albastrul de Voronet" este considerat de specialisti ca unic in lume si cunoscut ca rosul lui Rubes sau verdele lui Veronese. Pe fondul albastru este prezentat "A rborele lui Iesei" sau Genealogia Mantuitorului nostru Iisus Hristos iar pe coloane sunt pictati filozofii greco-latini. Sunt cautati cu privirea Aristotel si Platon iar pe absida laterala retine atentia "chipul ascetic al Sf. Onufirie".

Formula initiala mai poate fi vazuta in tabloul votiv: asezata pe un soclu de piatra, cu turla inaltata pe o baza patrata pentru a-i accentua zveltetea, elanul catre inaltime.Exonarthexului i-a fost adaugat in 1547 la initiativa mitropolitului Grigorie Rosca, considerat al doilea ctitor al bisericii. Asa cum se infatiseaza astazi Voronetul reprezinta unul dintre primele monumente moldovenesti creatoare de stil propriu, sinteza originala de elemente bizantine(plan treflat cu turla pe naos), gotice(tendinta de elansare a edificiului, arcurile frante la chenarele usilor si ferestrelor, prezenta contraforturilor) si strict autohtone(turla pe patru arcuri si baza stelata, ocnite sub cornisa, arcade oarbe la abside, friza si discuri smaltuite).

Manastirea Moldovita

Pe locul bisericii de lemn, Alexandru cel Bun ctitorea in jurul lui 1410 biserica de piatra intarita pentru observare si straja. O alunecare de teren afecteaza grav constructia la sfarsitul sec. Al XV-lea, asa incat acelasi domnitor Petru Rares inalta manastirea pe pamant mai sigur, in valea raului Moldovita, la 1532.

Bogatele danii, constructiile importante, caracterul fastuos, rafinat al constructiilor si al decoratiilor lor, toate aceste lucrari arata ca, departe de a fi doar sediul unor colectivitati departate de viata tarii, manastirile acestea aveau o anumita importanta sociala, politica, si chiar militara a Moldovei. Pictura exterioara: (1537), mai mult inca decat cea interioara prezinta evidente asemanari cu fresca de la Humor, este complexa imagistic si bogata cromatic. In pridvor, ca peste tot, judecata de Apoi include printre eretici pe Mohamed. Fatada sudica, avantajata e bine conservat Imnul acatist si un impresionant Asediu al Constantinopolului, poate cel mai bine zugravit; alaturi, Rugul lui Moise completeaza ilustrarea invataturii mariologice ortodoxe.

Manastirea Dragomirna

Manastirea Dragomirna

Sursa: www.dragomirna.ro

La 12 kilometri de Suceava, aproape de padure, spre satul Mitocul Dragomirnei a fost ridicata Manastirea Dragomirna. Mitropolitul Anastasie Crimca, fiul negustorului sucevean Ioan Crimca si al Cristinei a pus piatra de temelie a acestei manastiri in anul 1602. Inainte de construirea marii manastiri, o alta biserica mai mica fusese ridicata.

Aceasta bisericuta poate fi vazuta astazi in curtea Manastirii Dragomirna, fiind de fapt prima biserica ctitorita de mitropolitul Anastasie Crimca impreuna cu rudele sale-Lupu si Simion Stroici. Pisania de la intrare arata ca biserica sta sub hramul Sfintilor Enoh, Ilie si Ioan Botezatorul.

La scurt timp dupa numirea sa ca Mitropolit al Moldovei, Anastasie Crimca incepe sa construiasca Manastirea Dragomirna. Lucrarile au fost terminate in 1609, iar manastirea a fost sfintita la sarbatoarea Pogorarea Sfantului Duh.

Manastirea Bogdana

Manastirea Bogdana

Sursa: www.bogdana.ro

In inima Radautilor, intr-o curte spatioasa se inalta cel mai vechi monument de arhitectura in piatra pastrat in Moldova, ctitoria domnitorului Bogdan I, construita la inceputul celei de-a doua jumatati a veacului al XIV-lea.

Manastirea Bogdana este cel mai vechi monument din zid pastrat in Bucovina. A fost construita pe locul unui locas din lemn, in jurul anilor 1360, de catre Bogdan I-primul voievod de sine statator al statului independent Moldova, si ramane ceea ce a fost-mesaj de epoca al ortodoxismului in aceasta parte de tara. Locul unde Bogdan I si-a inaltat biserica era pe atunci inconjurat de codrii seculari. In aceasta biserica a hotarat el sa fie inmormantat, iar langa dansul se odihnesc si urmasii sai, sub frumoase lespezi de piatra asezate de Sf. Stefan cel Mare.

2. Alte obiective culturale antropice

Casa Memoriala "Eusebiu Camilar"

Casa in care a trait si a creat scriitorul Eusebiu Camilar este o locuinta taraneasca din prima jumatate a secolului XX. A fost restaurata de catre scriitor dupa al doilea razboi mondial si de catre Muzeul judetean dupa preluarea donatiei de la fiica acestuia Elisabeta Goian, in 1980. Cuprinde trei camere spatioase, doua holuri, veranda si prispa. Muzeul reconstituie cu ajutorul exponatelor(mobilier, obiecte personale, etc.) interiorul in care a creat scriitorul Eusebiu Camilar(1910-1965), nascut la Udesti. Colectia prezinta mobilier vechi, inventar gospodaresc taranesc, fotografii, tablouri, documente familiale, manuscrise, carti, reviste, ziare. Elisabeta Goian, fiica scriitorului Eusebiu Camilar si a poetei Magda Isanos, a facut aceasta donatie in 1980, pentru a se infiinta Casa Memoriala.

Casa Memoriala " Mihail Sadoveanu"

Prezinta documente, scrisori, volume antume si postume, traduceri, scrisori, mobilier apartinand scriitorului Mihail Sadoveanu(1880-1961) si familiei sale.

Casa Memoriala "Nicolae Labis"

Casa a fost construita de invatatorii Eugen si Profila Labis, in anul 1954 si este compusa din cinci incaperi si hol. A fost restaurata inainte de organizarea ei ca muzeu, in 197 Reparatii curente(interioare si exterioare) au fost executate in 2001. Expozitia reconstituie documentar biografia poetului Nicolae Labis(1935-1956) si atmosfera de lucru in care a trait familia. Prezinta mobilier vechi, fotografii, tablouri, obiecte personale,carti, reviste, manuscrise.Invatatorii Eugen si Profila Labis au facut aceasta donatie in scopul infiintarii casei memoriale care sa cinsteasca numele poetului.

Casa Memoriala "Simion Florea Marian"

In 1975 Academia Romana a comemorat 50 de ani de la moartea lui Simion Florea Marian(1847-1907), ocazie cu care a propus infiintarea unui muzeu drept magiu pentru contributia adusa in folcloristica si etnografie. Muzeul a fost infiintat in "Casa castigata cu condeiul" care a fost cumparata si restaurata de academicianul Simion Florea Marian in 1885, de la Iohan si Georgi Kapri. Cladirea, construita in secolul al XVIII-lea, este compusa din sase camere. Ultimele reparatii curente au fost facute in 200, dupa reparatiile capitale din 197 Cuprinde exponate din colectia Simion Florea Marian-mobilier de epoca; fotografii si tablouri; carti si periodice; obiecte personale; manuscrise; documente familiale, personale, culturale, istorice; partituri muzicale; harti. Muzeul reconstituie cu ajutorul exponatelor un interior vechi, autentic romanesc. In 1957 Academia Romana a comemorat 50 de ani de la moartea lui S. Fl. Marian si ca omagiu pentru contributia adusa in folcloristica si etnografie, propune infiintarea acestui muzeu.

Casa-Muzeu Solca

Casa muzeu dateaza din secolul al XVII-lea si este monument de arhitectura populara, reprezentativa pentru zona etnografica Radauti. Este amenajata in interior cu cuptor traditional, piese de port, textile, mobilier traditional de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Cladirea, datand din secolul al XVII-lea, este monument de arhitectura populara.

Cetatea de Scaun a Sucevei

Ridicata de Petru I Musat(1375-1391), atestata documentar la 10/11 februarie 1388; constructii ulterioare din timpul domnitorilor Alexandru cel Bun(1400-1432), Stefan cel Mare(1457-1504), Vasile Lupu(1634-1653).

Colectia Muzeala a Manastirii Dragomirna

Organizata in 1968, in cateva incaperi din fosta clisarnita a manastirii, colectia prezinta piese de secol XVI, provenite de la Manastirea Voronet; manuscrisele mitropolitului Anastasie Crimca, fondatorul manastirii; broderii si piese de argintarie de secol XVII. Organizata in 1968, in cateva incaperi din fosta clisarnita a manastirii.

Colectia Muzeala a Manastirii Putna

Colectia prezinta tesaturi decorative importante din Italia; broderii, manuscrise miniate ferecate in metal pretios, sculpturi in lemn, pietre de mormant daltuite in piatra, aflate in biserica. In manastire exista o valoroasa biblioteca. Invatatorii Eugen si Profira Labis au facut aceasta donatie in scopul infiintarii casei memoriale care sa cinsteasca numele poetului.

Colectia Muzeala a Manastirii Sucevita

Expozitia este organizata intr-una din salile vechii staretii, recent restaurata, unde sunt prezentate broderii(acoperaminte de mormant ale lui Ieremia si Simion Movila);manuscrise; carti liturgice; icoane;piese de argintarie. Manastirea poseda o bogata biblioteca. Expozitia este organizata intr-una din salile vechii staretii, recent restaurata.

Complexul Muzeal Bucovina

Muzeul are sectii de arheologie; istorie; stiintele naturii; arta; memoriale, observator; biblioteca(82000 volume), Laboratorul zonal de restaurare si conservare. Cladirea muzeului a fost construita in anii 1902-1903 drept sediu administrativ al Capitalei districtului Suceava. Dupa Marea Unire devine sediul Prefecturii si resedinta a prefectului, iar dupa 1944 aici a junctionat Sfatul popular al orasului Suceava. Acum i se adauga o noua aripa, pe latura de nord. Din anul 1967 cladirea este destinata Muzeului judetean. Latura de nord este ocupata de Arhivele Statului. Muzeul a cunoscut o restructurare masiva in anii 1975-1980, cand cea mai mare parte a etajului a fost modificata in vederea amenajarii Sectiei de Istorie. Muzeul cuprinde material arheologic incepand din paleolitic pana in epoca contemporana, piese dacice, piese rezultate din sapaturile arheologice de la Cetatea Sucevei, colectii de ceramica, piese litice, metal, textile, numismatica, documente, carte veche, memoriale,arta, mineralogie-petrografie, paleontologie, botanica, malacologie, entomologie, mamalogie. Piese exceptionale: "tronul" de la Lipcani(eneolitic), idolul androgin de la Mioveni(eneolitic), pandantiv de aur cu almandine de la Rotopanesti(secolul al V-lea), monede de aur bizantine, inelul de aur al domnitorului Bogdan I, vesminte descoperite in mormantul domnitorului Petru I Musat(1375-1391), vesminte de curte(secolul al XVII-lea)descoperite arheologic si restaurate. In anul 1895 s-au inceput lucrarile de degajare a zidurilor Cetatii de Scaun, s-au construit primele colectii ale Muzeului Orasului Suceava. Din 4 ianuarie 1900 Muzeul a capatat statut de persoana juridica.

Complexul Muzeistic "Ciprian Porumbescu"

Complexul muzeal cuprinde: Casa Memoriala si Muzeul Memorial. Casa Memoriala este adapostita in cladirea care a mai rezistat timpului-fosta bucatarie de vara si cancelarie a preotului Iraclie Porumbescu. Casa mare(parohiala) a ars in timpul primului razboi mondial. Constructia, datand din secolul al XIX-lea, a suportat mai multe restructurari, fara a i se afecta forma initiala. Este compusa din doua incaperi si tinda. Obiectele au fost donate de prof. univ. dr. Leca Morariu si Marioara Porumbescu. Expozitia reconstituie atmosfera de viata in locuinta familiei Porumbescu si cuprinde mobilier, fotografii, pianul Marioarei Porumbescu, sora compozitorului. A functionat mai intai la Cernauti, apoi din 1932 la Suceava, iar din 1971 la Supca. Este adapostit intr-o cladire veche de aproximativ 300 de ani care a apartinut boierului satului Dimitrie Costin. A intrat in patrimoniul statului dupa al doilea razboi mondial. Are sase sali de expozitie, doua sali care adapostesc un depozit de etnografie si opt sali neocupate. Inainte de a fi muzeu a functionat ca gimnaziu cu internat. A fost restaurata partial in anii '80. Expozitia cuprinde mobilier, instrumente muzicale, fotografii si fotocopii, partituri. Prezinta viata si activitatea muzicianului Ciprian Porumbescu(1853-1883), activitatea preotului Iraclie Porumbescu-scriitor, istoricul muzeului Porumbescu.

Galeria Oamenilor de Seama

Muzeul organizat in fosta casa a familiei Lovinescu valorifica expozitional documente ale personalitatilor culturale falticene. Muzeu organizat in fosta casa a familiei Lovinescu.

Hanul Domnesc

Hanul Domnesc, monument istoric si cea mai veche cladire civila pastrata in orasul Suceava, construit in stil arhitectonic moldovenesc medieval, adaposteste colectiile si expozitia de arta populara a judetului Suceava, cu colectii cuprinzand piese de port si podoabe de sarbatoare, textile, obiecte de lemn, os si metal, ceramica, recuzita pentru obiceiuri de nunta si Anul Nou, mobilier traditional. Muzeul este organizat in Hanul Domnesc, cladire declarata monument istoric, construita in secolul al XVII-lea.

Muzeul "Arta lemnului"

In 1935 s-a construit comitetul fondator al Muzeului Judetean de Etnografie si Arta populara, iar in 1936 a avut loc inaugurarea muzeului. In 1970 s-a orientat tematica expozitionala pe civilizatia lemnului. Muzeul este adapostit intr-o cladire monument de arhitectura, construita in 1900 si care a folosit ca sediu pentru Prefectura judetului. Cuprinde piese de interior din lemn(mobilier, unelte si ustensile pentru ocupatii si mestesuguri), instalatii tehnice(manuale si mecanice): prese de ulei, teasc pentru stors struguri si alte fructe, ciocane pentru batut panura, mori manuale si de apa, roti cu cupe care transmit forta apei pentru steamp aurifer si alte instalatii complexe. In curtea muzeului exista o mica sectie in aer liber: case, porti si truse gospodaresti din lemn. Muzeul este adapostit intr-o cladire monument de arhitectura, construita in 1900 si care a folosit ca sediu pentru Prefectura judetului. In 1935 s-a construit comitetul fondator al Muzeului Judetean de Etnografie si Arta populara, iar in 1936 a avut loc inaugurarea. In 1970 s-a orientat tematica expozitionala pe civilizatia lemnului si s-a constituit Muzeul Artei Taranesti a Lemnului.

Muzeul Apelor "Mihai Bacescu"

Muzeul detine colectia biologului si oceanografului Mihai Bacescu(n. 1908); diorame cu flora si fauna acvatica, moluste, pesti, corali, crustacee adunate din cele trei oceane, Marea Neagra si Mediterana , glob geografic cu relieful scoartei terestre, pasari acvatice din Romania, colectia de moluste si corali din Marea Rosie donata de C. Caruntu. Doua sali memoriale sunt dedicate medicului veterinar parazitolog Ioan Ciurea(1879-1943), nascut la Falticeni, membru corespondent al Academiei Romane, profesor universitar la Bucuresti, descoperitor a noi specii de viermi paraziti. Din anul 1984 s-a adaugat si un acvariu. Cladirea muzeului a fost construita in 1908 ca sediu al Tribunalului judetului Baia. Restaurata in 1982, cu destinatia de muzeu de stiintele naturii si acvarii, devine sediul Muzeului de stiintele Naturii. Muzeul a fost inaugurat in 1982. Ideea conceptiei si dotarea muzeului apartin acad. Mihai Bacescu. In 1988, muzeul a fost restaurat si i s-au adus imbogatiri tematice ecologice. In 1986 s-a primit, ca donatie, un glob cu relieful scoartei terestre la scara 1:8.100.000.

Muzeul de Istorie

Cladirea muzeului a avut initial destinatia de locuinta. Aici a functionat o vreme un spital pentru copii handicapati fizic. Din 1985 aici functioneaza Muzeul de Istorie care are un caracter didactic.

Muzeul de Stiintele Naturii

Muzeul este adapostit in cladirea fostei scoli primare. In anul 1976 cladirea a fost preluata cu destinatia de muzeu de stiintele naturii si datorita gradului avansat de deteriorare a necesitat lucrari complexe de reparatii. Intre anii 1976-1989 aici a functionat o expozitie temporara, iar intre anii 1990-1996 cladirea a fost reconstruita in totalitate. Anul 2001 a marcat finalizarea expozitiei de baza. Muzeul cuprinde colectii de mineralogie, petrografie, paleobotanica, paleozoologie, botanica, malacologie, entomologie, ornitologie, mamalogie. Printre acestea se afla colectii foarte rare in muzeele din tara: gandaci de scoarta, viespi aurii, esantioane de paleoflora si de flori de mina; herbarul Flora Bucovinei; macromamifere din padurile Bucovinei. Muzeul este adapostit din cladirea fostei scoli de baieti.

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica

Infiintat in 1952, muzeul a fost deschis oficial in 1957. In 1974, s-a mutat in actualul local si, in 1984, s-a mai deschis o sectie de etnografie, in localul Primariei. Cladirea a fost construita in 1920, functionand ca pensiune si apoi ca sediu pentru diferite institutii. Din 1974, gazduieste Muzeul de Stiinte Naturale. Muzeul este organizat astfel: stiinte naturale cu prezentarea faunei montane din zona Dornelor si cinegetica judetului Suceava; etnografie, cu prezentarea artei populare din Bucovina; colectii de geologie, flora si fauna din nordul Moldovei. Se remarca monumente ale naturii ca Leontopodium alpinum, Lynx Iynx, Ursus arctos, Lutra lutra, Lyrurus tetrix, trofee deosebite de cerb carpatic, caprior, urs brun,porc mistret. Cladirea a fost construita in 1920, functionand ca pensiune si apoi ca sediu pentru diferite institutii. Din 1974, gazduieste Muzeul de Stiinte Naturale. Infiintat in 1952, a fost deschis oficial in 1957. In 1974, s-a mutat in actualul local si, in 1984, s-a mai deschis o sectie de atnografie, in localul Primariei

Muzeul Etnografic

Muzeul este adapostit in fosta primarie a orasului construita in 1897 si declarata monument istoric. Expune arta populara din zona. Muzeul este adapostit in fosta primarie a orasului construita in 1897 si declarata monument istoric.

Muzeul Etnografic"Tehnici Populare Bucovinene"-Radauti

Infiintat in 1934, ca "Muzeul Judetului Radauti-Samuil si Eugenia Ionet". In 1944, intreg patrimoniul, de peste 10.000 de obiecte, a fost luat de armata sovietica, pierzandu-se fara urma. O parte din colectii sunt in prezent la Muzeul etnografic din Chisinau. Samuil Ionet a adunat obiecte cu care a redeschis un alt muzeu, in anul 1948. Muzeul a fost reorganizat de mai multe ori, ultima data in 1976, cand expozitia a fost profilata pe tematica unor tehnici populare bucovinene. Dupa 1990, in urma unui colocviu stiintific, muzeografi din Chisinau au semnalat existenta bunurilor muzeale depozitate la muzeul de profil din capitala Republicii Moldova. Cladirea, construita in 1860, avand pana in prezent destinatii multiple, este monument de arhitectura. Muzeul are

are o bogata colectie de etnografie, de peste 8.000 de piese, din care cca. 1.000 sunt expuse in cele 11 sali de expozitie: ceramica(ceramica smaltuita si colorata de Radauti, Kuty, Paltinoasa, Siret, ceramica neagra de Marginea), unelte si ustensile folosite in industria casnica textila, tesaturi de interior, port popular din zona.

Traditii in Bucovina   

De secole, in prag de an nou, bucovinenii transfigureaza prin masti si jocuri indeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viata omului(nasterea, casatoria, moartea), ironizeaza prostia si uratul, critica asupritorii si lauda gospodarii de seama ai comunitatii.

O data cu trecerea anilor, masca traditionala bucovineana a devenit obiect de arta si, desi unele semnificatii stravechi au inceput sa dispara din constiinta creatorilor contemporani, s-au pastrat, in mod aproape miraculos, structurile plastice ale fiecarui tip de insemne ceremoniale. Ceata mascatilor, prezenta, in seara de ajun a Anului Nou, a mastilor pe ulitele satului bucovinene nu este determinata doar de sensul carnavalesc al petrecerii, ci are o motivatie mult mai profunda, convingerea ca respectand si ducand mai departe obiceiurile strabunilor, oamenii vor avea parte, in anul care vine, de holde imbelsugate si livezi rodnice, de sanatate si putere.

In satele bucovinene se obisnuieste ca in ziua de ajun a Anului Nou pe ulite sa umble mascatii, intr-o singura ceata, denumita diferit de la o asezare la alta: partie, banda, malanca, hurta, etc.. Ceata reuneste toate personajele mascate: ursul, capra, caiutii, cerbii, uratii, frumosii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii, etc..Dupa lasarea serii, ceata cea mare se farmiteaza, iar bandele rezultate incep sa mearga din casa in casa, pana la rasaritul soarelui, atunci cand Anul Nou isi intra in drepturi. Invierea ursului reda metaforic succesiunea anotimpurilor. Unul dintre cele mai impunatoare personaje din Bucovina este ursul. Cultul ursului este mostenit de la geto-daci, care considerau acest animal ca fiind sacru. De altfel, chiar numele lui Zalmoxis este derivat de la blana de urs, "zalmos!" , insemnand chiar "blana de urs".

La Gura Humorului s-a pastrat obiceiul ursului de paie. Cel care se mascheaza in urs de paie este imbracat in ajun de Anul Nou cu franghii care au fost rasucite din paie de grau sau secara. El insoteste ceta ursului in toata noaptea de Anul Nou.

In dimineata de Sf. Vasile se obisnuieste ca aceste franghii de paie de secara sau grau, care se coseau pe haine, sa fie arse. Cei care joaca ursul nu au voie sa se dezbrace pana la trecerea in noul an, ne spune Vera Romaniuc, directorul Muzeului Etnografic Gura Humorului.

Pregatirea ursului se bucura de o atentie speciala in Bucovina. In zona Campulung Moldovenesc, forma capului de urs se obtine intinzand o piele de vitel peste o caldare metalica, in timp ce la Bosanci si Udesti se foloseste ca suport un schelet metalic, peste care se aseaza o blana de vitel sau de miel, dupa cum ne-a explicat Maria Margineanu, director al Muzeului Etnografic al Bucovinei.

De la gat in jos, corpul celui care se mascheaza in urs este acoperit cu blana, cusuta direct pe haine.

Ursii joaca la comanda ursarilor, tineri chipesi, imbracati cu haine cat mai colorate, care poarta pe spate o mantie si pe cap un sepci de genul celor militare pe care sunt lipite sfere impodobite cu oglinzi si globuri. Sub comanda ursarilor, ursii joaca in cerc, se rostogolesc, lovesc pamantul cu picioarele si, intr-un final, mor. Apoi invie miraculos, moment ce reda metaforic succesiunea anotimpurilor, succesiune care, in credinta bucovineana, sta sub semnul acestui animal, capabil sa invinga iarna si care stie cand vine, cu adevarat, primavara.

"Vindecarea " caprei simbolizeaza sosirea Anului Nou. Un alt personaj foarte raspandit in cetele din satele bucovinene este capra, care se caracterizeaza printr-o vitalitate excesiva, prin care reuseste sa capteze atentia asistentei. Asemanator cu capra, din punctul de vedere al dansului si al costumului, este cerbul. Masca de cerb sau capra se compune din cap, cu maxilar clampanitor si un trup realizat dintr-un covor sau o patura. Un trofeu de cerb sau coarne de capra se regasesc in partea superioara a mastii. Intre coarne se realizeaza compozitii decorative deosebite, la care se folosesc margele, oglinzi, beteala, flori, etc.. Capra(sau cerbul) este insotita de personaje care simbolizeaza ciobanii, mosnegi sau babe, precum si de dansatori in costume populare. In cursul dansului caprei exista un moment in care animalul se imbolnaveste si cade la pamant. Ciobanul intra in panica si poarta un dialog extrem cu capra, dialog care, in unele localitati este chiar un descantec. Cat timp capra este in agonie, membrii alaiului sunt ingrijorati, dar odata cu insanatosirea animalului, reapar bucuria si veselia. Acest moment din dansul caprei semnifica "moartea" anului care tocmai se incheie si nasterea anului care vine.

Etnografie

Fondul etnografic si folcloric al judetului Suceava pune in evidenta talentul si sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Bogatia elementelor etnografice este evindenta in Tara Dornelor unde se mai pastreaza si astazi vechile ocupatii si obiceiuri, precum si un port popular autentic, lucrat cu o neintrecuta maiestrie artistica, exprimata in alcatuirea modelelor si imbinarea culorilor. Cateva dintre asezarile cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea(la 10 km de Radauti) renumit centru de ceramica neagra, lustruita cu piatra, tehnica preluata de la geto-daci(si care dovedeste continuitatea populatiei autohtone in regiune); Dorna, cu arhitectura specific bucovineana cu frumoase decoratii exterioare, avand motive florale sau geometrice; Ciocanesti(la 22 km de la Vatra Dornei), renumit prin covoarele care se fac aici; Cacica, un important centru ceramic; Vama(confectionarea cojoacelor, pieptarelor); Fundu Moldovei(centru de constructie a instrumentelor populare si de prelucrare artistica a lemnului); Carlibaba(port popular si tesaturi de interior); Arbore(scoarse si stergare).

3 Baza tehnico-materiala si de servicii pentru practicarea turismului in Judetul Suceava

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica:

Turismul rural(agroturismul) detine o pondere considerabila. Acesta este concentrat in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Hura Humorului si in general in localitatile invecinate manastirilor.

"Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza prin mai multi factori determinanti: dintre cei mai importanti factori am putea aminti: calitatea peisajului natural si numeroasele obiective turistice de factura religioasa. La acestea se adauga calitatea aereului, a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerala."[13]

Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura fiind definitorie pentru bucovineni.

Datorita unui exces de spatiu in gospodariile taranesti(mai ales in zona de munte a judetului) exista posibilitatea gazduirii turistilor in gospodarie, acestora oferindu-se camere aranjate si mobilate in stil bucovinean traditional, cu elemente folclorice de o valoare deosebita.

Demn de retinut este faptul ca in cadrul gospodariilor agroturistice sucevene, turistii au ocazia sa serveasca produse alimentare 100% naturale, fara aditivi, conservanti sau compusi chimici sintetici.

"O caracteristica a agroturismului din judetul Suceava este faptul ca valorifica in intregime produsele realizate in gospodarie.

Ceea ce este, insa, specific, este reprezentat de faptul ca turismul are posibilitatea sa serveasca din preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Multi turisti se reintorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reintalni cu aceste produse.

Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute si apreciate, curele de produse alimentare naturale, curele de plante medicinale.

Un alt element atractiv pentru turismul rural este artizanatul, traditiile si obiceiurile locale"[14].

Totusi, pentru turismul rural se manifesta inca o cerere relativ scazuta, aceasta situatie fiind determinata de lipsa mijloacelor financiare(in randul turistilor romani) si de insuficienta promovare(in randul turistilor straini).

Vanatoarea si pescuitul si-au gasit din totdeauna conditii, datorita varietatii formelor de relief, desimii retelei hidrografice, gradului mare de impadurire a suprafetei judetului.

Suceava detine cel mai mare fond de vanatoare din tara:

-Muntii Bistritei;

-Raraul;

-Giumalaul;

-Calimanul;

-Suhardul.

"In podis, se vaneaza(pe langa unele rapitoare), iepurele si in ultima vreme fazanul(Patrauti). Judetul participa cu peste 18% la planul de carne de vanat pe tara.

Raurile judetului ofera conditii deosebit de favorabile pentru pescuit. In apele de munte, locul principal il ocupa pastravul si lipanul, iar in cele de podis cleanul, mreana, crapul, avatul si stiuca."[15]

Calaria se practica la herghelia din localitatea Radauti, situata pe strada Bogdan Voda. Vizitatorii pot incerca valoarea cailor de rasa in manejul amenajat in incinta. Pe hipodromul de langa crescatorie se organizeaza concursuri hipice. Sporturile de iarna se practica pe tot cuprinsul zonei, dar in special in statiunea balneo-climaterica Vatra Dornei, care fiind avantajata de pozitia sa(la o altitudine de 802 m), dispune si de partii de schi si saniute amenajate(pe pantele muntilor Dealul Negru, Runc si Barnarel). Aici se gasesc partii atat pentru incepatori, cat si pentru avansati.

Unitati de cazare[16]

Pensiunea Bicom

Pensiunea Bicom se afla in vechea capitala a Moldovei, Suceava, intr-o locatie linistita, la doar 20 de minute de centrul cultural si economic al orasului.

Servicii:

42 locuri in 3 apartamente, 6 single,12 double

-Organizare mese festive, conferinte

-Organizare excursii pentru vizitare manastiri

-Room service

-Restaurant terasa

-Bar de zi

-Terasa in aer liber

-Sala de conferinte

-Sauna finlandeza

-Parcare pazita

-Cablu TV si Satelit

Pensiunea Casa Alba    

La mai putin de o ora de Suceava(45 km), pe drumul european E576, veti evada dintr-o data intr-un spatiu de popas departe de zgomotul orasului, in mijlocul unui taram bogat, datorita naturii, cat si oameniilor din aceste locuri.

Servicii:

-5 camere duble

-10 camere duble(cu 2 paturi)

-9 camere duble de lux

-5 apartamente

-3 apartamente matrimoniale

Dotari:

-incalzire centrala

-baie proprie

-uscator de par

-telefon

-televizor color

-televiziune prin cablu

-minibar

Casa Lucretia   

La poalele Muntilor Carpati, in inima Bucovinei te asteapta un taram magic: Casa Lucretia. Este o casa scufundata in flori, inconjurata de o imensa gradina, in care se leagana in bataia vantului ierburi parfumate salbatice, tei, mesteceni, brazi. Casa Lucretia fondata in 1998 de noi, prof. Lucretia Lucutar si dr. Silvestru Lucutar, este nu numai un colt exceptional de natura nealterata ci reprezinta un adevarat univers gastronomic, cultural si spiritual.

Casa Lucretia va pune la dispozitie:

.18 locuri de cazare in 8 camere duble confortabile si spatioase+un apartament, toate cu baie in interior

.sufragerie si living-room cu semineu

.preparate culinare traditionale bucovinene si internationale(locatie ideala pentru vegetarieni)

.televiziune prin cablu in fiecare camera

.telefon international si fax(inclusiv GSM)

.tenis de masa

.minigradina zoologica: pauni, iepurasi, saintbernard, ciobanesc mioritic

Popas Bucovina

Amplasat la iesirea din comuna Sucevita, la cota 720m, cu acces din soseaua spre pasul PALMA.

In hotel, casa din barne si casa batraneasca functioneaza permanent instalatiile sanitare cu apa calda si apa rece.

Circuit de televiziune proprii, cu posibilitatea de selectare a programelor dorite, atat interne si internationale.

Vila Ramona

Aflata la 20-30 de minute cu masina de la Suceava, Vila Ramona se afla in Gura Humorului, la aproximativ 150 m de drumul european E85. Clasificata ca obiectiv turistic de 4 stele, Vila Ramona va ofera toate argumentele pentru a va motiva alegerea.

Cazare

. 4 locuri in 2 camere cu paturi mari

. 6 locuri in camere cu, canapele extensibile

. 5 locuri in camere single sau duble(numarul poate creste cu doua paturi)

Facilitati:

. televiziune prin cablu(TV color)

. sauna finlandeza de doua locuri

. parcare pentru 4 masini

. terasa, curte interioara

4. Circulatia turistica

Numar de turisti cazati in structurile de primire turistice din Judetul Suceava

Numar de turisti cazati in hoteluri si moteluri in perioada anilor 2004-2006

Numar de inoptari

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Numar de turisti sositi in perioada anilor 1995-2004

Constatam din graficul de mai sus o scadere drastica a turistilor sositi in anul 1995 fata de anii 2000-2004.

Numar de innoptari a turistilor in perioada anilor 1995-2004

Constatam din graficul de mai sus o scadere drastica a turistilor sositi in anul 2004 fata de anii 1995.

Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune(%)

Indicatori ai structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in anul 2005

Capacitatea de cazare turistica in functiune a structurilor de primire

turistica a fost in anul 2005 de 1932,6 mii locuri-zile, cu 9,7% mai mare comparative cu anul 2004.

In totalul capacitatii de cazare turistice in functiune, hotelurile au detinut o pondere de 53,9%, pensiunile turistice urbane 13,9%, pensiunile turistice rurale 11,1%, vilele turistice 8,7%, cabanele turistice 3,5%, campingurile 2,4%, taberele de elevi si prescolari 2,3% si 4,2% au reprezentat celelalte tipuri de structuri de primire turistica.

Ponderea capacitatii de cazare turistica in anul 2005

O ierarhizare a zonelor turistice dupa ponderea capacitatii de cazare turistica in functiune, in total capacitate de cazare in functiune, situeaza in anul 2005, pe primul loc, zona statiunii balneare Vatra Dornei, cu 31,8% din capacitate, urmata de zona oraselor resedinta de judet(23,6%), alte localitati si trasee turistice(23,3%) si statiuni din zona montana(21,3%).

Numarul de sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in anul 2005 a fost de 192,1mii sosiri, din care 148,9 mii sosiri ale turistilor romani(77,5%) si 43,2mii sosiri ale turistilor straini(22,5%).

Comparativ cu anul 2004 numarul total de sosiri a crescut cu 2,5%, numarul de sosiri ale turistilor romani inregistrand o crestere de 3,8% iar cel al turistilor straini a scazut cu 1,8%. Pe zone turistice dupa numarul de sosiri, zona oraselor resedinta de judet detine 36,4% din numarul total al sosirilor, dupa care urmeaza zona "alte localitati si trasee turistice" cu 23,5%, zona statiunii balneare Vatra Dornei(23,4%) si statiunile din zona montana(16,7%).

Pe categorii de clasificare, 45,2% din numarul totalde sosiri a fost inregistrat in structurile de cazare turistica clasificate cu 2 stele, fiind urmate de cele cu 3 stele(26,4%), cu o stea(15,8%), cu 4 stele(11,9%) si 0,7% in cele neclasificate pe stele.

Sosirile inregistrate in hoteluri au reprezentat 70,2% din numarul total de sosiri, in pensiunile turistice urbane 0,2%, in vilele turistice(7,3%), in pensiunile turistice rurale 6,3% si 6,0% au reprezentat sosirile in celelalte tipuri de structuri de cazare turistica(hoteluri pentru tineret, hosteluri, cabane turistice, etc.).

Cea mai mare parte a turistilor straini(86,6%) inregistrati in anul 2005, provin din tarile situate in Europa. Ponderea cea mai mare au inregistrat-o turistii sositi din Germania(14,2%), Italia(14,2%), Franta(10,4%), Austria(8,2%), Olanda(5,5%), Spania(5,5%), Israel(4,2%), Japonia(4,1%).

Numarul de innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in anul 2005 a fost de 435,2mii din care 364,8 mii innoptari turisti romani(83,8% din total innoptari) si 70,4mii innoptari turisti straini(16,2%).

Comparativ cu anul 2004, numarul total de innoptari a crescut cu 0,6% si numarul de innoptari ale turistilor straini a scazut cu 1,0% fata de anul 2004.

Dupa numarul de innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare din fiecare zona turistica, pe primul loc se situeaza zona statiunii balneare Vatra Dornei, cu 46,6% din totalul innoptarilor, zona orase resedinta de judet cu 23,3% din totalul innoptarilor, alte localitati si trasee turistice cu 16,4% din innoptari si zona statiunilor montane cu 13,7% din innoptari.

Pe categorii de clasificare, 48,4% din totalul inoptarilor au fost inregistrate in structurile de cazare turistica clasificate cu 2 stele, 31,8% in cele cu 3 stele, 9,7% in structurile cu o stea, 8,5% in structurile cu 4 stele si 1,6% in structurile clasificate pe stele.

Innoptarile realizate de turistii straini care provin din tari europene reprezinta 87,3% din totalul innoptarilor turistilor straini.

Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune in anul 2005 a fost de 22,5% la total structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica.

Hotelurile au inregistrat cel mai mare indice de utilizare(38,4%) si 29,7% vilele turistice din zona statiunii balneare Vatra Dornei.

Durata medie a sederii in perioada 01.01-31.12.2005 pe total structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica a fost de 2,2 zile. Valori mai mari s-au inregistrat pentru taberele de elevi si prescolari(5,6 zile) si la vilele turistice(3,3 zile).

Pe zone turistice cea mai mare durata medie a sederii s-a inregistrat in zona statiunii balneare Vatra Dornei(4,5 zile).

Pentru turistii romani durata medie a sederii a fost de 2,5 zile iar pentru turistii straini de 1,6 zile.