Harti si planuri - Scara planurilor si hartilor

Planul topografic este o reprezentare conventionala, micsorata si asemenea a unei portiuni relativ restr nse a terenului, care prin detaliile pe care le contine, permite formarea unei imagini sugestive asupra planimetriei si reliefului terenului. La ntocmirea lui nu se tine seama de influenta curburii Pam ntului.

Harta topografica, spre deosebire de plan, reprezinta o suprafata mai mare de teren, imaginea pe care o reda este generalizata, adica nu contine toate detaliile dintr-un plan, iar la ntocmirea ei se tine seama de curbura Pam ntului. Pentru aceasta este necesar mai nt i sa se creeze o retea geografica de paralele si meridiane în vederea reprezentarii suprafetelor curbe de pe sferoid.

Scara planurilor si hartilor.

Raportul constant ntre o distanta de pe harta si omoloaga ei din teren poarta denumirea de scara. Dupa modul de prezentare, se disting:

a).scara numerica,cu forma generala :

[2.1]

în care cunosc nd doua valori, se poate determina a treia. Dupa marimea numitorului scarii, n, se disting:

scari mari, la care numitorul este mic, folosite la planurile topografice;

scari mijlocii, folosite la hartile topografice;

scari mici, la care numitorul este mare, folosite la hartile geografice.

b)scara grafica, care este reprezentarea grafica a scarii numerice, permit nd determinarea directa, în unitati din teren, a lungimii ce se doreste a se determina. Dupa constructie pot fi scari grafice:

simple, la care este posibila citirea p na la 1/10 din valoarea bazei. Orice scara grafica simpla este alcatuita dintr-un numar ntreg de baze situate n dreapta originii scarii si un talon situat la st nga originii. Acesta este divizat n 10 intervale de lungimi egale, lungimea talonului fiind egala cu lungimea unei baze. Determinarea distantei ntre doua puncte de pe harta se face lu ndu-se aceasta lungime n deschiderea unui compas sau distantier si asez nd apoi compasul cu un v rf pe o baza ntreaga astfel ca al doilea v rf sa se gaseasca n interiorul talonului. Distanta se determina prin nsumarea numarului de baze cu partea fracționara reprezentata de distanta determinata n interiorul talonului. Distanta corespunzatoare figurii 2.1 este de 95 m compusa fiind din 4 baze a c te 20 m fiecare si din partea zecimala reprezentata de 7,5 diviziuni a c te 2 m fiecare.

compuse sau transversala, la care este posibila citirea pina la 1/100 din valoarea bazei. Acest tip de scara este perfectionata fata de scara grafica simpla. Modul de utilizare este asemanator cu cel prezentat anterior : distanta de pe harta se ia n deschiderea compasului si se aplica apoi pe scara grafica astfel ca un capat al compasului sa se afle pe o baza ntreaga iar cel de al doilea capat n interiorul talonului exact pe un punct de intersectie al orizontalelor cu transversalele. Trebuie avut grija ca ambele capete ale compasului sa se afle pe aceeasi orizontala.

Scarile grafice servesc fie la determinarea unei distante de pe harta fie la raportarea pe harta a unei distante masurata n teren.Contractia h rtiei planului si modalitati de eliminare a acesteia, constitue un fenomen inerent, datorat conditiilor de pastrare si manipulare a hartilor ca urmare a conditiilor de temperatura si umiditate care sunt permanent modificate. Fenomenul poate afecta hartile p na la un cuantum de 2% pe orice directie. Pentru eliminarea acestui inconvenient, fie odata cu tiparirea hartii se tipareste si scara grafica, fie nainte de tiparire h rtia se lipeste pe un suport nedeformabil (zinc, sticla, material plastic, etc.)

Precizia grafica a scarii este un rezultat al faptului ca este imposibil de determinat distanta d cu o precizie mai mare de 0,1mm, dar care n mod obisnuit are valori de 0,2-0,3mm. Acestor erori le corespunde în teren o lungime ce depinde de scara hartii. Pentru determinarea acestei marimi se porneste de la definitia scarii numerice si anume:

[2.2]

Din relatia [2.2] se poate observa ca cu c t numitorul scarii este mai mare, deci scara este mai mica, cu at t precizia de citire si raportare a distantelor este mai mica

Functie de scara la care sunt redactate, produsele cartografice se clasifica n:

planuri topografice cu scara cuprins n general ntre 1:1000 si 1:10000;

harti topografice cu scara mare, p na la 1:100000;

harti topografice de ansamblu cu scari medii, p na la 1:200000 sau 1:1000000;

harti geografice la scari mai mici de 1:1000000

Semnele conventionale

Detaliile din teren se reprezinta pe planuri si harti prin semne astfel concepute nc t safie c t mai sugestive, mai usor de reprezentat prin desen.     Acestea pot reprezenta pe planuri sau harti detalii planimetrie si altimetrice, ntr-o forma c t mai sugestiva, put ndu-se clasifica dupa destinatia detaliilor pe care le reprezinta în semne de planimetrie si semne de altimetrie.

a).semne pentru planimetrie,care se impart în :

de contur, care permit desenarea la scara hartii a naturii detaliilor (mlastini,paduri,etc). n cazul padurilor se reprezinta numai conturul padurii nu si pozitia arborilor n padure.

de pozitie sau de scara, care folosesc pentru redarea detaliilor care nu se pot reprezenta la scara.Ele arata nsa pozitia exacta a detaliului pe care-l reprezint.

explicative, care 'explica' anumite detalii de pe harta. Aceasta categorie se foloseste numai mpreuna cu celelalte semne conventionale. La reprezentarea unei paduri, n afara conturului paduri, din loc n loc se foloseste un semn conventional care precizeaza specia preponderenta a arborilor.

b).semne pentru altimetrie, care folosesc la reprezentarea formelor de relief, cum ar fi dealurile, v rfurile, vaile, r pele, etc.

Semnele conventionale folosite la redactarea hartilor sau planurilor sunt cuprinse n atlase de semne conventionale. Câteva exemple sunt prezentate n figura 2.3.