DENUMIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC CU RADIERI

DENUMIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC CU RADIERI

Continutul lucrarii

Metoda complexa a nivelmentului geometric, drumuirea cu radieri, deserveste doua scopuri si anume:indesirea retelei de sprijin altimetrica si ridicarea punctelor caracteristice necesare intocmirii unui plan cotat, al unui teritoriu.

In primul caz, este vorba de drumuirea propriu zisa, iar in cel de al doilea de radierile de nivelment.

Prezentam in cele ce urmeaza, problemele teoretice si rezolvarea practica a unui caz de drumuire cu radieri, prin nivelment geometric de mijloc.

1. Conditiile generale ale unei drumuiri de nivelment geometric

In vederea realizarii unei precizii corespunzatoare, se recomanda urmatoarele:

lungimea maxima totala a drumuirii sa nu depaseasxa 2 km,

lungimea unei portei - minim 10 m, maxim 150 m;

panta traseului ales sa fie cat mai mica;

raza de vizare sa nu treaca la mai putin de 0.3 m de la suprafata solului;

citirea valorii la firul nivelor, pe mira, se va face cu cel putin doua orizonturi ale aparatului;

mirele vor fi asezate perfect vertical, cu ajutorul firului cu plumb sau a unei nivele sferice.

Exista mai multe tipuri de drumuiri de nivelment geometric, diferentiate de forma ce o au in plan, de modul de sprijinire pe puncte de cote cunoscute, sau de modul de control al masuratorilor.

Ne vom ocupa in cele ce urmeaza de cazul cel mai cunoscut si utilizat: drumuirea simpla de nivelment geometric, sprijinita la mabele capete pe puncte de cota cunoscuta.

2. Recunoasterea si pregatirea traseului drumuirii

Inainte de a incepe masuratorile, este necesar sa se parcurga traseul drumuirii urmarindu-se urmatoarele:

stabilirea si recunoasterea punctelor de sprijin,

stabilirea punctelor intermediare si a felului marcarii acestora,

verificarea vizibilitatii intre punctele masurate,

executarea unei schite a traseului,

In acelasi timp, sau dupa ce s-au terminat operatiile de recunoastere a terenului mentionate mai sus se pregateste terenul, astfel:

se marcheaza punctele a caror cota va fi determinata, urmand a ramane pe teren ca reperi nivelitici,

marcarea provizorie (eventual se folosesc broaste de nivelment) a punctelor intermediare,

masurarea prin mijloace directe (sau indirect - optic cu luneta instrumentului) a distantelor dintre puncte,

marcarea punctului de statie aflat cat mai aproape de mijlocul nivelului (cu o abatere maxima de 2 m),

fixarea punctelor ce urmeaza a fi radiate (aflate la o distantamaxima fata de statie de 150 200 m).

3. Lucrari de teren - masuratori ce se efectueaza la drumuirea simpla de nivelment geometric de mijloc, sprijinita la capete.

Vom prezenta in continuare un exemplu din aceasta categorie mentionand urmatoarele:

masuratorile de teren se efectueaza intr-un singur sens,

pentru controlul masuratorilor si pentru calculul distantelor ce vor inteveni la compensarea erorilor produse din masuratori, se fac citiri la cele trei fire reticulare orizontale (doua stadimetrice sus si jos si cel nivelor),

in fiecare punct de statie se face un control al masurarilor, verificandu-se datele inscrise in carnetul de masuratori.

Se dau, deci, punctele A si B de cota cunoscuta (fig.1) si se cer cotele punctelor drumuirii 1,2,3,4 si ale punctelor radiate 1001-1009.

Datele masurate vor fi trecute in CARNETUL DE NIVELMENT (tabelul nr.1).

In fiecare statie se fac urmatoarele operatii de teren:

asezarea nivelului intr-o statie aflata la distante (vize) egale de punctele masurate, (de exemplu S₁),

efectuarea masuratorilor privind punctele ce fac parte din drumuire si scrierea lor in carnet.

In cazul statiei S₁ se procedeaza astfel:

se vizeaza mira - inapoi (din punctul A) si se fac citirile la cele trei fire reticulare:

se verifica prin formula cunoscuta ,

Tabelul 1

Tabelul 1 continuare

se noteaza in carnetul de nivelment in coloana 3,

se vireaza mira - inainte (din punctul 1) citind valorile:

se verifica si se noteaza in carnet (la col.7) aceste valori. Urmeaza efectuarea masuratorilor ce vizeaza punctele radiate pe rand vizand mirele din punctele 1001, 1001, 1002 si 1003 si procedand la fel ca la punctele A si 1 datele inscriindu-se in coloana5.

Dupa terminarea si acestor masuratori nivelul se demonstreaza si se transporta in S₂ - unde se respecta aceleasi reguli.

Mira din A este dusa in punctul 3 iar mira din 2 ramane pe loc.

de drumuire

4. Operatii de birou

Calculul incepe cu drumuirea tot in tabelul 1, succesiv rezolvand urmatoarele probleme:

a) calcularea citirilor medii - in general se pastreaza citirea medie inregistrata in coloana 3 (respectiv 7) - cu conditia ca sa fie respectata formula , daca diferenta este de 2;3 mm se face media termenilor din stanga inecuatiei - aceasta valoare inregistrandu-se in coloana 4 respectiv 8,

b) calcularea diferentelor de nivel provizoriu (dz^t) cu relatia:

analog:

(1)

unde m_A, m₁^',..,m₄^'se gasesc in coloana 4 in dreptul punctului A,1,.4, iar m_1,..m_B se gasesc in coloana 8 in dreptul punctelor 1,.B.

c) fiecare pagina de nivelment se controleaza cu relatia:

sau altfel spus: suma citirilor medii - inapoi minus suma citirilor medii - inainte trebuie sa fie egala cu suma diferentelor de nivel provizoriu ce sunt trecute pe acea foaie la coloana 10 (cele pozitive) si col.11 (cele negative).

d) se calculeaza lungimea porteelor cu relatia:

s.a.m.d.

calculand lungimea niveleelor:

(se trece in col.12)

se calculeaza si lungimea totala a drumuirii:

e) se face compensarea diferentelor de nivel pe baza conditiei:

(2)

unde:

iar

Se calculeaza eroarea totala (e_t) din relatia:

(3)

care trebuie sa fie mai mica decat toleranta:

(4)

si deci e_t<T.

Se determina corectia totala C_t din relatia:

(5)

Se calculeaza corectiile partiale:

(6)

deci

(care se trec in coloana 13).

Se controleaza cu relatia: (7)

Corectitudinea calculului:

Se calculeaza diferentele de nivel corectate:

(8)

(se trece in coloana 14 sau 15 dupa semn).

Se verifica daca:

(9)

si se calculeaza din aproape in aproape cotele punctelor:

(10)

(se trece in coloana 16)

f) Se trece la calcularea altitudinilor punctelor radiate cu ajutorul cotei planului de viza (Z_i)calculat pentru fiecare statie cu relatia:

(11)

deci (coloana 9), prin analogie vom avea: s.a.m.d.

Cunoscand cota se calculeaza cotele punctelor radiate "

deci: (12)

unde m₁₀₀₁ este citirea media (din coloana 6).

Se calculeaza pentru fiecare statie relatia:

unde este suma cotelor punctelor radiate din acea statie,

n - numarul de puncte radiate din statie,

- cota planului de viza al statiei,

m_i - suma citirilor medii (col.6) din acea statie, pentru punctele radiate.

In general, deoarece determinarea cotelor punctelor radiate nu are un control se cere acordarea unei atentii sporite.