Cadastrul de-a lungul timpului la diverse societati umane si in Romania

Cadastrul de-a lungul timpului la diverse societati umane si in Romania

1 Inceputurile activitatii de cadastru

Cele mai vechi cunostinte asupra activitatii organizate de masurare a terenurilor sunt cele transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezulta ca la cancelariile faraonilor se tineau registre in care erau inscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivare in lunca fluviului Nil. Dupa modul de organizare la egipteni a acestei activitati, rezulta pentru prima data cele doua scopuri principale ale cadastrului, care se pastreaza si astazi si anume, garantarea dreptului de proprietate si aplicarea stricta dar echitabila a fiscalitatii funciare. Un sistem de masurare organizata a terenurilor agricole a existat si in Asia Mica, sub regele Darius al Persiei (521 - 485 i.C.).

Denumirea meseriei pe care o practicau cei care masurau terenurile apare pentru prima data la romani, si anume agrimensura, iar cei care o practicau se numeau agrimensori. De la formele simple de evidenta cadastrala care au existat in antichitate s-a ajuns treptat la formele perfectionate din epoca feudala, cunoscute mai ales in vestul Europei. In evolutia lui de-a lungul timpului, cadastrul s-a dovedit a fi o institutie progresista, deoarece a contribuit, alaturi de institutiile juridice, la inlaturarea nedreptatilor si prejudecatilor care au existat pe treptele omenirii in ceea ce priveste dovedirea si protejarea dreptului real de proprietate si introducerea echitatii la plata impozitelor cuvenite societatii. Asupra originei si etimologiei cuvantului "cadastru" exista mai multe ipoteze. Astfel, dupa unii autori acest cuvant ar deriva din cuvantul grec "katastihon" care inseamna "registru de impunere", iar dupa alti autori ar deriva din cuvantul latinesc "capitastrum" cu sensul de "impozit pe cap de cetatean".

Ulterior, cuvantul "capitastrum" a trecut in forma italiana "il cotastro" ceea ce inseamna registru de plati. Germanii i-au zis "Kataster", francezii "cadastre", iar romanii l-au preluat sub forma de "cadastru" la inceputul secolului XIX, forma sub care este folosit si in prezent. Pana la mijlocul secolului XIII, institutia cadastrului rezolva atat problemele legate de masurarea si stabilirea calitatii terenurilor agricole, cat si cele juridice legate de diferitele forme de publicitate imobiliara. Cu timpul, cadastrul s-a separat in partile sale tehnica si economica, pe de o parte, si juridica, pe de alta parte, conturandu-se chiar institutii separate fiecare evoluand pe laturile specifice, dar cooperand in permanenta in sensul ca datele din cadastru servesc pentru sistemul de publicitate imobiliara, iar cele de la publicitatea imobiliara, cum sunt cartile funciare tinute la zi cu schimbarile ce se produc prin desmembrari, alipiri si schimbari ale categoriilor de folosinta, etc., servesc pentru tinerea la zi a cadastrului general.

2 Cadastrul in Romania

Activitatea de cadastru in Romania a parcurs etapele:

- etapa inceputurilor introducerii cadastrului general (1794 in Transilvania, Banat si Bucovina, 1831 in Muntenia si 1832 in Moldova); Este necesar a se mentiona initiativele si eforturile deosebite ale lui Gheorghe Asachi si Gheorghe Lazar care au condus la infiintarea in anii 1813 la Iasi si respectiv in 1818 la Bucuresti a primelor scoli de inginerie care au pregatit cadrele tehnice topografice si cadastrale autohtone si care au contribuit in mod hotarator la introducerea unor sisteme de organizare si metode de lucru asemanatoare cu cele vazute de ei in tari din vestul Europei.

- etapa 1919 - 1933, care a debutat cu infiintarea Directiei Cadastrului si intensificarea lucrarilor de cadastru in Moldova si Muntenia dupa primul razboi mondial si a reformelor agrare si incheiata in 1933 cand a aparut prima lege care

a reglementat executarea unitara a cadastrului general si cartilor funciare (Legea

nr. 23/1933); Adoptarea in anul 1930 a sistemului de proiectie cartografica stereografica in locul proiectiei cartografice Bonne. La adoptarea noului sistem de proiectie cartografica un aport important l-a avut savantul si profesorul francez B. Roussilhe, care a fost consultat si invitat in mod special in Romania in acest scop. In anii care au urmat s-a putut face dovada ca proiectia cartografica stereografica este cea mai indicata pentru tara noastra si ca inlocuirea (dupa anul 1950) cu sistemul de proiectie Gauss-Kruger nu a fost, din multe puncte de vedere, o masura benefica.

- etapa1933 - 1955, care a debutat cu inceperea unui cadastru modern, dar a caror lucrari au fost intrerupte pe timpul celui de-al doilea razboi mondial si ulterior fiind influentate negativ din cauza conceptiilor refractare ale regimului fata de aceasta activitate; Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de proba si generalizare, cadastrul si introducerea cartilor funciare au inceput in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti. In intervalul 1944-1955 se inregistreaza o stagnare in activitatea de cadastru cauzata in parte si de lucrarile de masuratori si parcelari facute pentru improprietarirea temporara a taranilor, dar mai ales datorita lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile negarii drepturilor de proprietate privata asupra pamantului si, ca atare, nu era interesat in finantarea institutiei cadastrului si cartilor funciare care erau instrumente ce ajutau tocmai la confirmarea si protejarea drepturilor reale de proprietate imobiliara ale persoanelor fizice.

- etapa 1955 - 1989, in care au fost folosite diverse forme de evidenta a terenurilor (evidenta funciara, cadastru funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniul agriculturii colectivizate si de stat; Astfel, in anul 1955 se legifereaza (prin Decretul nr. 280/1955 si Hotararea de guvern nr. 1240/1955) organizarea si executarea "evidentei funciare" cu scopul principal de a servi la comasarea terenurilor agricole in actiunea de colectivizare a agriculturii.

Planurile topografice pentru aceasta evidenta au fost executate intr-o perioada relativ scurta (de cca. 6 ani), prin metode fotogrammetrice si in mai mica masura prin metode topografice clasice. Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o suprafata de cca. 13 milioane hectare.

S-a constatat astfel ca, evidenta simpla funciara nu era suficienta in curmarea abuzurilor si divergentelor dintre unitatile agricole si cele ale altor sectoare (silvic, urbanistic, minier, cai de comunicatii, gospodarirea apelor, etc.) in procesul de supraveghere al folosirii intregului fond funciar al tarii. De aceea, in anul 1968 (prin Legea nr. 12/1968 privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agicole), se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii. Un moment de referinta important nu numai pentru activitatea de cadastru funciar, dar si pentru activitatile de geodezie, fotogrammetrie si cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topofotogrammetrica si cartografica, precum si, folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele, pentru prima data, obligatii mai ferme pentru unitatile care executau astfel de lucrari, s-a instituit o coordonare unitara in scopul evitarii suprapunerilor si valorificarii corespunzatoare a patrimoniului geodezic si cartografic existent, dar cea mai importanta masura a fost reglementarea finantarii intocmirii planului topografic de baza al tarii la scarile 1:5 000 si 1:2 000. Evident ca planul topografic de baza al tarii a fost conceput ca un sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prevazandu-se ca prin derivarea continutului cadastral din foile planului topografic de baza sa se asigure suportul principal pentru lucrarile de cadastru funciar.

- etapa 1990 - 1995, in care intregul personal al unitatilor de cadastru funciar a fost mobilizat la lucrarile de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 si in care, din lipsa legii pentru noul cadastru general si publicitatii imobiliare, lucrarile de cadastru in sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte in majoritatea judetelor; In ceea ce priveste aportul cadastrului funciar in desfasurarea lucrarilor de aplicare a Legii nr. 18/1991, desi acesta are un continut inferior cadastrului general, s-a dovedit totusi util in asigurarea lucrarilor de masuratori si de parcelare, dar in primul rand in scurtarea timpului de punere in posesie si de emitere a titlurilor de proprietate. De aceea, cum era si firesc, ordinea de incheiere a aplicarii Legii nr. 18/1991, in care s-au clasat teritoriile comunale, a coincis in general cu existenta si gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane si suprafetele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de productie si ale asociatiilor agricole.

- etapa noului cadastru general si publicitatii imobiliare, care, dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea si executarea unui cadastru general modern, la nivelul cerintelor societatilor democratice avansate. Etapa debuteaza cu aparitia noii legi a cadastrului general si publicitatii imobiliare si reprezinta evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru, dar si pentru activitatile de geodezie si cartografie din Romania, deoarece:

- se creeaza posibilitatea punerii in practica a celor mai noi conceptii de realizare a unui cadastru general modern, la care sa se racordeze cartile funciare, ceea ce ne-ar situa printre tarile in care sunt create toate conditiile socio-juridice pentru cunoasterea obiectiva, dar si pentru recunoasterea dreptului real de proprietate imobiliara si stabilirea echitabila a obligatiilor fiscale ale proprietarilor de imobile;

- cadrul organizatoric si de subordonare al unitatilor de cadastru general vor asigura in sfarsit o coordonare si executie a lucrarilor de catre personal tehnic de specialitate, creandu-se posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceasta activitate a fost afectata negativ in ultimii 45 de ani;

- printr-o desfasurare coordonata si corelata unitar , atat a activitatii de cadastru general, cat si a activitatilor de geodezie si cartografie sunt create conditii ca fiecare dintre acestea sa foloseasca in mod eficient rezultatele celorlalte activitati;

- pentru generatiile care vor participa la realizarea noului cadastru general, vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de evidenta a terenurilor si de gasire a celor mai eficiente cai pentru valorificarea patrimoniului geodezic, topografic si cartografic, dar si de initiere in noile tehnologii, mijloace tehnice si materiale specifice.

3 Cadastre de specialitate

Cerintele de administrare a patrimoniilor au impus ca unele sectoare economice sa-si organizeze sisteme proprii de evidenta ale terenurilor, cu aplicarea intr-o mai mica sau mai mare masura a metodologiilor cadastrului general. Aceste sisteme (dintre care unele au fost denumite impropriu de cadastru) au fost organizate pentru tinerea evidentelor terenurilor proprietate de stat (in agricultura, silvicultura, minerit, industrie, constructii si sistematizarea oraselor, etc.).

In perioada interbelica au functionat urmatoarele sisteme de cadastru de specialitate:

- cadastrul minier (care este si cea mai veche organizare a cadastrului de specialitate);

- cadastrul petrolier;

- cadastrul cailor ferate;

- cadastrul apelor;

- cadastrul Casei autonome a padurilor statului.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, sistemele de cadastru de specialitate au fost treptat diluate ca putere de decizie, apoi si ca organizare si incadrare, ajungandu-se in preajma anilor 1970 la niste sisteme simplificate de evidenta a terenurilor din patrimonii fara legatura cu tehnologia lucrarilor cadastrale. Exceptand partea de masuratori si calcule pentru crearea retelelor geodezice de sprijin, care in tara noastra s-au realizat in mod unitar si cu precizii care, in general, au satisfacut exigentele masuratorilor topografice si fotogrammetrice pentru cadastrele de specialitate (exceptie facand cadastrul minier) si referindu-ne la etapele de culegere si prelucrare a datelor de masuratori pentru calculul nemijlocit al suprafetelor, trebuie aratat ca au fost diferente importante de conceptii care au diminuat caracterul unitar al lucrarilor ca si posibilitatile de valorificare a lor in afara sectoarelor care le-au elaborat.

Astfel, conform legii si normelor elaborate de O.N.C.G.C., cadastrele de specialitate, sunt: "subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor rationale." In acest sens, distingem:

- cadastrul agricol - evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc. ;

- cadastrul forestier - evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, etc., precum si informatii referitoare la sol, relief si clima;

- cadastrul cailor ferate - evidenta si inventarierea terenurilor , constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare;

- cadastrul drumurilor - evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri;

- cadastrul porturilor - evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si supraterane, platformelor tehnologice, etc., care deservesc unitatile portuare;

- cadastrul aeroporturilor - evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si supraterane, platformelor tehnologice, etc., care deservesc aeroporturile;

- cadastrul apelor - evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape si stuf, precum si a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si clima;

- cadastrul fondului imobiliar - evidenta si inventarierea corpurilor de proprietate din localitati, specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea;

- cadastrul retelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice) - evidenta si inventarierea retelelor edilitare si a instalatiilor care le deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructii, parametrii tehnici, starea.

Cadastrul agricol

Pentru a putea sa devina eficiente, societatile comerciale de stat si private din agricultura, precum si asociatiile proprietarilor agricoli sunt obligate sa intreprinda in permanenta masuri de modernizare si specializare a productiei, dar si de folosire rationala a suprafetelor de teren destinate culturilor agricole, a spatiilor de productie si depozitare, constructiilor hidroameliorative si de protectie a solului, etc.. Aceste cerinte impun cunoasterea amanuntita din punct de vedere cantitativ si calitativ a pamantului care formeaza capitalul fix de cea mai mare valoare, precum si a lucrarilor de investitii, de productie, de protectie, etc. ceea ce se realizeaza prin cadastrul agricol. Executarea cadastrului agricol, alaturi de Cadastrul General, se justifica numai atunci cand complexitatea dispunerii in teritoriu si valorile obiectivelor de investitii si productie raspandite in perimetrele unitatilor agricole impun o detaliere a continutului de date din documentatiile Cadastrului General (a planurilor si registrelor C.G.), ca de exemplu in societatile de productie si cercetare viticole, in cele pomicole, in perimetrele cu lucrari hidroameliorative pentru orezarii si culturi de legume, sere, etc..

Spre deosebire de Cadastrul General care, se organizeaza pe teritorii administrative, cadastrul agricol se organizeaza numai pe unitati agricole. Din punct de vedere oficial, documentele cadastrului agricol produc date valabile numai pentru beneficiarul si executantul acestora, iar nu pentru autoritatile administrativ-teritoriale locale si centrale care folosesc numai datele Cadastrului General.

Pentru intocmirea proiectelor de organizare a teritoriului pe unitati agricole existenta prealabila a cadastrului agricol se impune de la sine, dupa cum, actualizarea cadastrului agricol se impune ca necesitate dupa terminarea aplicarii pe teren a proiectelor de organizarea teritoriului. Scarile de intocmire ale planurilor topografice destinate cadastrului agricol sunt de regula mai mari decat ale celor utilizate (pentru aceeasi zona) la Cadastrul General. Se foloseste de regula scara 1:2000, iar in cazuri speciale, scara 1:1000. Continutul planurilor topografice pentru cadastrul agricol se completeaza de regula, cu relieful terenului prin curbe de nivel. Obligativitatea racordarii cu C.G. se refera in principal la corespondenta perimetrului unitatii agricole, a contururilor tarlalelor si a parcelelor, a drumurilor clasate si de exploatare agricola, precum si a categoriilor de folosinta ale terenurilor. In cadrul acestor elemente, cadastrul agricol are libertatea de a detalia patrimoniul funciar pe subcategorii de folosinta si in cadrul acestora pe categorii de culturi, soiuri, lucrari de investitii si de productie specifice, lucrari de cartare agrochimica, etc.

Cadastrul imobiliar-edilitar

Scopul cadastrului imobiliar-edilitar consta in constituirea bazelor de date urbane necesare si pentru gestiunea localitatilor. Culegerea unor date si informatii privind actualizarea tehnica, economica si juridica preluate din C.G. si completarea lor in ceea ce priveste:

- delimitarea conform legii a teritoriului administrativ ce urmeaza a fi cadastrat si marcarea limitei intravilanului localitatilor;

- actualizarea sau intocmirea planului topographic sau cadastral care va constitui suportul de baza al lucrarilor de cadastru;

- identificarea proprietarilor de terenuri si ai corpurilor de cladiri;

- completarea datelor continute in 'Fisa bunului imobil' cu:

- caracteristicile functionale ale cladirilor;

- existenta dotarilor edilitare la nivel de parcela si la nivel de corp de cladire;

- inscrieri de date declarative.

Culegerea unor date si informatii de detaliu privind caracteristicile constructive ale cladirilor si, la cerere, elemente suplimentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, in scopul evaluarii pe criterii tehnice a terenurilor si cladirilor, precum si furnizarea unor informatii necesare stabilirii pretului minim de concesionare al terenurilor in conformitate cu prevederile legale.

De regula, continutul principal topografic al planurilor cadastrale ale cadastrului imobiliar se obtine prin derivare din planurile C.G., sau din planurile generale (de baza) ale oraselor care sunt de obicei la scara 1:500 sau 1:1000 si numai in lipsa acestora se executa planuri topografice noi. Inventarierea tehnica imoboliara a cladirilor consta din analizarea cantitativa si calitativa a fiecarei constructii si precizarea caracteristicilor de baza in fisa tehnica a constructiei si pe planul cadastral. In acest scop sunt stabilite simbolurile si indicii de cartare (dupa destinatie, dupa felul materialelor de constructie si structurilor de rezistenta, numarul de etaje, instalatiile din dotare, etc.). Invetarierea zestrei edilitare a localitatii consta in masurarea pe teren si reprezentarea pe planurile cadastrale si in registrele cadastrale a pozitiei si caracteristicilor tehnice a tuturor retelelor subterane si supraterane de alimentare cu apa (potabila si industriala), canalizare, de termoficare, gaze naturale, electrice, telefonice, etc. In cadrul inventarierii intra si caile de rulare a mijloacelor de transport electrice, constructiile la suprafata de indentificare a instalatiilor subterane (caminele de vizitare), transformatoarele electrice, statiile de pompare si de punere sub presiune si alte constructii si instalatii care fac parte din dotarea edilitara de interes public.

Exigentele asupra preciziei masuratorilor pentru culegerea datelor primare ale cadastrului imobiliar-edilitar sunt in legatura directa cu densitatea si complexitatea continutului acestor date din teren. Si in cazul cadastrului imobiliar-edilitar este necesara si obligatorie incadrarea datelor de masuratori in cele de referinta ale cadastrului general. Se intelege ca, datele si informatiile privind suprafata, categoria de folosinta si proprietarul unei parcele sunt cele existente in cadastrul general de unde trebuie preluate si mentinute ca atare. Daca cu ocazia lucrarilor care se efectueaza pentru cadastrul imobiliar, se constata ca datele preluate din cadastrul general referitoare la suprafata, categorie de folosinta sau proprietar nu sunt actuale sau sunt eronate, ele necorespunzand realitatii din teren, acestea trebuie aduse la cunostinta oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie care va hotara conform instructiunilor proprii, datele si informatiile definitive care se inregistreaza in cadastrul imobiliar sau vor corecta in mod corespunzator aceste date in cadastrul general. In aceasta situatie, datele si informatiile obtinute in urma lucrarilor de teren se vor inscrie in cadastrul imobiliar, insa cu caracter nedifinitiv, asa cum prevede Legea nr. 7/1996, considerandu-se pentru aceasta zona cadastrul general nedefinitivat. Datele privind cadastrul imobiliar trebuie sa reflecte situatia fondului construit existent in limitele intravilanului localitatii.

Cadastrul forestier

In prezent, pentru suprafata totala de cca. 7 mil. ha cat reprezinta fondul forestier al tarii, este organizat un sistem de evidenta a terenurilor pe baza de masuratori grafice efectuate pe planurile topografice la scarile 1:5000 si 1:10000. Specificul acestui sistem de evidenta consta in faptul ca el se realizeaza sau se aduce la zi concomitent cu rezolvarea proiectelor de amenajari silvice (a amenajamentelor). De aceea, rezultatele unor faze specifice masuratorilor cadastrale se regasesc in piesele proiectelor de amenajari silvice, cum sunt cele cuprinse in partile referitoare la:

- formarea si numerotarea parcelei;

delimitarea parcelei;

delimitarea fondului forestier;

- evidenta pe trupuri de padure;

- evidenta miscarilor suprafetelor din fondul forestier;

- situatia suprafetelor pe grupe functionale si categorii de folosinte, inclusiv enclave, etc..

Intru-cat amenajamentele silvice se revizuesc si se actualizeaza la 10 ani, se asigura implicit si o actualizare periodica a partii referitoare la evidenta terenurilor chiar daca pentru aceasta din urma intervalul este prea mare. Din cauza ca proiectele amenajamentelor se intocmesc pe ocoale silvice netinanduse seama de delimitarile administrativ-teritoriale, racordarea sau circumscrierea datelor din sistemul de evidenta silvica la C.G. se fac conform normelor elaborate de titularul cadastrului de specialitate si avizate de ONCGC. Deci, sistemul de evidenta a terenurilor din fondul forestier se adapteaza cerintelor C.G. astfel incat alaturi de proiectele de amenajamente silvice sa se realizeze si cadastrul silvic dupa o metodologie avizata de ONCGC.

Cadastrul apelor

Cadastrul apelor este organizat ca un sistem de inventariere si de ordonare sistematica a caracteristicilor morfometrice si hidrologice ale cursurilor de apa, precum si a obiectivelor de pe cursurile de apa in legatura cu acestea. Cadastrul apelor nu realizeaza o evidenta cadastrala a suprafetelor terenurilor aflate permanent sub ape pe teritorii administrative, problemele legate de cadastrul de specialitate si de C.G. fiind initiate de Legea apelor, nr.107/1996. Astfel, al.(5) al Art.35 din legea amintita prevede ca 'Fondul national de date de gospodarire a apelor, precum si evidenta apelor ce apartin domeniului public sunt incluse in Cadastrul apelor, cu exceptia apelor geotermale. Modul de organizare a Cadastrului apelor se stabileste de Ministerul Apelor, Padurilor Protectiei Mediului, iar tinerea la zi a acestuia se asigura de Regia Autonoma 'Apele Romane'.', iar al.(1) al Art.36 prevede ca 'Unitatile si instalatiile autonome care furnizeaza informatii hidrologice, hidrogeologice si meteorologice specifice gospodaririi apelor, precum si informatii privind caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apa formeaza reteaua nationala de observatii pentru gospodarirea apelor.' Art.39 din Legea nr.107/99 prevede ca 'Delimitarea albiilor minore se realizeaza de Regia Autonoma 'Apele Romane' impreuna cu autoritatea de cadastru si cu detinatorii terenurilor riverane.' Aceasta prevedere este un element al C.G. si face legatura, alaturi de celelalte prevederi ale Legii 7/96, cu cadastrul de specialiotate. In tara noastra, cadastrul apelor a fost organizat, in anul 1958, ca o inventariere necesara pentru intocmirea planurilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice si programului national de amenajare al apelor din Romania. In prima etapa, cadastrul apelor a realizat o inventariere primara si ordonarea sistematica a caracteristicilor morfometrice si hidrografice ale cursurilor de apa. Pentru aceasta s-a facut mai intai o codificare, in cadrul a 15 bazine hidrografice de ordinul I a tuturor afluentilor (pana la cei de ordinul sase inclusiv) care indeplinesc conditiile ca lungimea minima sa fie de 5 km., iar suprafata minima a bazinului de receptie de 10 km.patrati.

Prima codificare (terminata in anul 1964) a cuprins un numar de 4295 cursuri de apa, reprezentand o retea hidrografica de 66029 km., iar pe baza acestei codificari si a datelor morfohidrografice a fost intocmit (in perioada 1962-1964) primul atlas al cadastrului apelor din Romania.

Un alt obiectiv al cadastrului apelor il reprezinta 'axele cadastrale ale apelor'. Acestea au fost realizate pe principalele cursuri de ape si au fost materializate pe teren printr-un numar total de cca. 20000 de borne de beton, unele dintre ele fiind inglobate in reteaua de nivelment de precizie al tarii.

Cel de al treilea obiectiv realizat este acela de inventariere scriptica si grafica pe harti la scari medii (1:50000 - 1:100000) a obiectivelor de pe cursurile de apa sau in legatura cu acestea. Datele de sinteza referitoare la evidenta tuturor cursurilor de ape codificate si a obiectivelor aflate pe acestea (fara a se urmari in sens cadastral suprafetele ocupate) sunt cuprinse in atlasul cadastrului apelor din Romania. Editia a II-a a atlasului cadastrului apelor a fost elaborat in perioada 1986-1990 de catre o echipa de specialisti multidisciplinara din mai multe institutii de cercetare centrale si locale. Aceasta editie a atlasului se compune din doua volume si anume:

- Volumul 1, contine partea scriptica cu datele morfo - hidrologice pe bazine hidrologice, caracterizari, grafice, analize si sinteze pe unitati hidrografice mari si un index alfabetic al cursurilor de ape cu trimiteri la cod si foaia de harta.

- Volumul 2 contine 130 de planse ale hartilor hidrografice la scara 1 : 100000 continand datele morfologice, topografice si hidrografice privitoare la cca. 5000 cursuri de apa si cca. 10000 de bazine hidrografice intr-o retea in lungime de cca. 67000 km.

Sistemul de evidenta al apelor, astfel realizat, poate fi integrat cu usurinta in C.G. conform normelor elaboborate de ONCGC.