Reprezentarea reliefului

Reprezentarea reliefului

Relieful cuprinde totalitatea neregularitatilor, convexe si concave ale terenului, iar reprezentarea lui c t mai corecta si expresiva este foarte importanta. Pentru aceasta se folosesc urmatoarele metode:

curbe de nivel;

planul cotat

planuri īn relief;

umbre cu tente;

Dintre toate metodele, cea mai folosita este cea a curbelor de nivel. O curba de nivel este locul geometric al punctelor care au aceeasi cota, proiectat īn plan orizontal. Se obtin prin sectionarea terenului cu plane orizontale, iar proiectia īn plan orizontal al urmei sectiunii este chiar curba de nivel. Pentru reprezentarea curbelor de nivel, īn functie de scara hartii, se alege o echidistanta, E, reprezent nd distanta pe verticala ntre doua plane de sectionare a terenului (figura 2.4). Aceasta marime se numeste echidistanta numerica sau naturala; ea depinde de accidentatia terenului, de scara hartii si de precizia cu care se doreste a  fi reprezentat relieful. Se considera ca ntre doua curbe de nivel panta terenului este constanta. Curbele de nivel se clasifica īn functie de valoarea echidistantei E. Valoarea acesteia este functie de scara planului sau hartii si este n general de 5m pentru scara 1:25000, 10m pentru scara 1:50000 si 20m pentru scara 1:100000. Indiferent de scara, culoarea pentru prezentarea curbelor de nivel pe planuri sau harti este culoarea sepia (maro-roscat).

Functie de echidistanta dintre ele, curbele de nivel se mpart n :

normale, reprezentate prin linii subtiri, dispuse īn contururi nchise, distanta pe verticala ntre doua curbe de  nivel normale fiind egala cu echidistanta.

principale, reprezentate prin linii mai groase, distanta pe verticala ntre doua curbe principale fiind egala cu 5E;

ajutatoare, trasate prin linii subtiri, ntrerupte, av nd distanta pe verticala egala cu 1/2E. Se traseaza numai atunci c nd se considera ca densitatea curbelor normale este insuficienta si nu reda exact configuratia terenului;

auxiliare, trasate prin linii ntrerupte, mai  scurte dec t cele ajutatoare, la care echidistanta este 1/4E.

Normala aproximativa la doua curbe de nivel se numeste linie de cea mai mare panta. Pentru a se indica sensul de scurgere al apei, curbele de nivel sunt nsotite de mici linii numite bergstrich-uri.

Forme tip de relief.

Forme tip de naltimi.

Mamelonul este o ridicatura de naltime 50-150 metri fata de terenul nconjurator, cu v rf rotunjit si pante relativ simetrice care sunt dispuse īn toate directiile. Se reprezinta prin curbe de nivel nchise.

Piscul se reprezinta asemanator cu mamelonul numai ca pantele fiind mai abrupte, curbele de nivel vor fi mai dese dec t la reprezentarea mamelonului.

Dealul este o ridicatura cu doi versanti, despartiti prin culme sau creasta. Se reprezinta ca un diedru convex. Elementele caracteristice sunt linia de despartire a apelor, v rful si piciorul crestei. Se poate nt lni si sub denumirea de crupa, creasta sau bot de deal.

Saua este forma de relief care racordeaza doua creste sau mameloane. Centrul seii se numeste g t si formeaza originea a doua sei care sunt dispuse transversal pe linia de creasta

Forme tip de ad ncimi.

Caldarea este forma inversa a mamelonului. Se caracterizeaza prin margine, perete si fund. Reprezentarea se face prin curbe de nivel nchise, ale caror valori cresc din interior spre exterior.

Valea este depresiunea formata de doi versanti care coboara si se unesc pe fundul vaii. Este reprezentata de un diedru concav. Caracteristicile vaii sunt determinate de firul vaii sau talvegul, originea si gura vaii. Ca arie, valea se desfasoara pe suprafete ntinse. Ca mod de reprezentare prin curbe de nivel, acestea sunt alungite, cu concavitatea spre firul vaii (talveg).

Viroaga sau crovul este o vale de ntindere mai mica, caracteristica regiunilor de ses, formarea ei dator ndu-se actiunii erozive a torentilor īn roci moi. Este omoloaga vaii pentru zonele de c mpie.Aceste forme de relief se reprezinta prin curbe de nivel asa cum este aratat n figura 2.6.

Bazinul hidrografic.

este o forma complexa nchisa pe trei parti de linia de despartire a apelor si deschisa pe o latura n interiorul unui bazin hidrografic, apele sunt colectate de pe versanti si evacuate prin latura deschisa, iar din punct de vedere al alcatuirii, acesta  se compune din mai multe forme de relief simple : mameloane, sei, vai. Din cele prezentate n figura 2.7, se poate vedea ca bazinul hidrografic este definit ca suprafata de pe care n mod natural apa pluviala este colectata si evacuata la vale. Importanta cunoasterii ntinderii bazinului hidrografic pentru un curs de apa este utila n cazul proiectarii constructiilor hidrotehnice sau cailor de comunicatii n vederea stabilirii debitelor de apa ce trec pe sub un pod ce urmeaza a se proiecta si apoi construi sau pentru stabilirea volumului potential de apa dintr-un viitor lac de acumulare pentru o hidrocentrala