Utilitatea Bancilor de date a cadastrului general

Utilitatea Bancilor de date a cadastrului general

1 Generalitati

Legatura dintre beneficiarii datelor si documentatiilor C.G. si cartilor funciare (C.F.) pe de o parte si institutiile cadastrului si cartilor funciare pe de alta parte, are un pronuntat caracter de traditionalitate in ceea ce priveste utilitatea (protejarea si garantarea proprietatii).

Desi rolul principal a ramas in linii generale acelasi in decursul timpului metodologiile de lucru, mijloacele tehnice si modalitatile de organizare au fost marcate de progresul tehnico-stiintific, precum si de conditiile specifice de organizare ale societatii.

Daca pentru proprietarul persoana fizica, considerat izolat, C.G. este perceput ca institutia care trebuie sa- i asigure datele autorizate- cantitativ si calitativ- in scopul reglementarii (prin C.F.) a dreptului sau de proprietate si a obligatiilor fiscale numai pentru proprietatile sale, pentru organele centrale si locale care administreaza domeniul public, cerintele sunt insa mult mai mari din punct de vedere al continutului si complexitatii datelor si documentatiilor.

Nota de modernitate este data de implementarea in metodologiile de lucru a mijloacelor si procedeelor tehnice cu cel mai inalt grad de automatizare, precum: sistemele G.P.S. (Global Positioning System) - static si cinematic -, sistemele de masuratori prin unde, sistemele de hard si soft adaptate diferitelor etape de lucru si de organizare a bancilor de date (B.D.), sistemele de redare grafica automata de inalta precizie, sistemele de exploatare analitica a fotogramelor aeriene, etc.

Domeniul cadastrului si implicit cel al geodeziei, fotogrammetriei si cartografiei se numara printre primele domenii care au utilizat cele mai spectaculoase rezultate ale tehnicilor de varf si in primul rand al electronicii, opticii, mecanicii fine si informaticii. Una dintre caile principale de modernizare a tehnologiilor masuratorilor terestre este cea a inlocuirii mijloacelor tehnice invechite cu mijloace performante. Aceasta constituie de fapt dezideratul principal pentru realizarea noului C.G.

2 Utilizarea bancilor de date a cadastrului general de catre administratia publica centrala si locala

Documentatiile actualizate ale C.G. constituie o cerinta de baza pentru institutiile administratiilor centrale si locale intrucat pe teritoriul unei unitati administrative exista institutii si societati comerciale care administreaza teritorii si care apartin administratiilor centrale, dar si pentru institutiile juridice si de administratie financiara. C.G. este singura institutie abilitata de lege sa stabileasca si sa furnizeze datele cantitative si calitative privind terenurile pe categorii de folosinta si proprietari ce stau labaza completarii registrelor cadastrale necesare calcului impozitelor si taxelor locale ce se varsa la administratia publica locala. Totodata primariile se sprijina pe institutia cadastrului in vederea determinarii suprafetelor si calitatii terenurilor in actiunile de gospodarire si utilizare eficienta a acestora in scopul pentru care sunt legal destinate.

Pentru inlesnirea utilizarii datelor si documentelor cadastrale de catre personalul institutiilor administratiilor publice centrale si locale, aceste date si documente se prezinta sub forma unor tabele tipizate si sistematizate pe 'registre cadastrale' si sub forma planurilor cadastrale intocmite la scari metrice riguroase (de ex. 1:500; 1:1000; 1:2000; 1:5000; etc.) functie de detaliile pe care trebuie sa le contina. Dintre multiplele probleme curente ale administratiei locale, pentru a caror rezolvare este necesar a se apela la documentele C.G. se pot mentiona:

- litigiile privind imobilele (terenuri cu sau fara constructii) apartinand domeniului public;

- litigiile cu privire la terenuri, dintre proprietarii persoane juridice;

- delimitarile izlazurilor , a pasunilor comunale si a altor imobile care se concesioneaza;

- autorizarea pentru constructie in perimetrele localitatilor (intravilan)

- actualizarea registrelor cadastrale si implicit a impozitelor si taxelor cu date reale asupra marimii suprafetelor si a categoriilor de folosinta detinute de fiecare proprietar - si nu declarative - asa cum a fost inainte de a se introduce C.G.

- protectia marcajelor punctelor de hotar ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale punctelor geodezice, etc.

3. Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date a cadastrului general

Daca ne referim la prelucrarea datelor primare de masuratori in scopul calcularii si ordonarii suprafetelor de teren care formeaza un corp de proprietate (unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar), operatiile sunt simple la acest nivel, dar foarte laborioase in cazul unui numar foarte mare de parcele si de proprietari la nivelul unui teritoriu administrativ. Complexitatea operatiilor de calcul se amplifica atunci cand se aplica regulile de baza privind calcularea si introducerea corectiilor datorate erorilor de neinchidere. Acestea se constata dupa compararea suprafetelor masurate cu cele deduse din coordonate si pot fi:

- corectii la nivelul tarlalelor (cvartalelor),

- corectii la nivelul foilor de plan cadastra,

- corectii la nivel de unitate administrativ-teritoriala.

In continuare, volumul si complexitatea calculelor se amplifica datorita necesitatii redarii selective si interactive, sub forma grafica sau numerica, a cel putin 90 de parametri si a combinatiilor dintre acestia, cum ar fi:

- parametri privind proprietarul si destinatia terenului,

- parametri privind categoriile si subcategoriile de folosinta ale terenului,

- parametri privind calitatea terenurilor agricole, etc.

Operatiile de prelucrare a datelor se executa in etape, care corespund cu etapele de lucrari cadastrale, astfel:

- prelucrarea datelor primare (initiale) ; in aceasta etapa se calculeaza suprafetele pe categorii de folosinta si corpuri de proprietate, utilizandu-se, in cazul teritoriilor mari, fie metoda digitizarii sau a scanarii si vectorizarii direct de pe planurile cadastrale, fie prin exploatare analitica a fotogramelor aeriene, obtinandu-se fisiere cu valori provizorii ale suprafetelor,

- prelucrarea datelor intermediare; in aceasta etapa se compenseaza suprafetele in cadrul tarlalelor (cvartalelor) si, dupa caz, a foilor de plan cadastral, obtinandu se rezultate definitive ale suprafetelor; de asemenea se calculeaza suprafetele totale ale parcelelor pe categorii de folosinta si destinatie; pentru extravilan si intravilan se calculeaza suprafetele totale, obtinandu-se fisierele respective,

- prelucrarea datelor finale ( redactarea continutului registrelor cadastrale); in aceasta etapa se ordoneaza si se sistematizeaza datele pentru intocmirea registrului cadastral al parcelelor, a indexului alfabetic al proprietarilor, a registrului corpului de proprietati si a fiselor centralizatoare pe proprietari si categorii de folosinta; in continuare se genereaza pe cale grafica fisierele cu datele de iesire pentru registrele cadastrale, iar in final se efectueaza sinteza, pe baza cadastrului general la nivel de judet si pe intreaga tara, obtinandu-se, prin incarcarea B.D. a C.G. la nivelul judetelor, situatia pe total tara.

Situatiile fondului funciar pe fiecare judet si pe total tara se realizeaza numai pe baza datelor din C.G., ele fiind destinate organelor centrale si locale judetene, continutul acestora stbilindu-se de catre institutia cadastrului si a statisticii. Intocmirea situatiilor fondului funciar necesita prelucrarea periodica a unui volum foarte mare de date, alcatuirea unei baze de date complexe ce impune utilizarea unor mijloace de hard si soft performante cu posibilitati de accesare si modificare rapida a situatiilor corpurilor de proprietate.

In general, banca de date (B.D.) este o colectie de date referitoare la un anumit domeniu, avand drept scop stocarea datelor si prelucrarea lor conform necesitatilor beneficiarilor, fiind formata dintr-un ansamblu de date, organizate intr-un anumit mod specific, si un sistem de gestiune a bancii de date (S.G.B.D.), respectiv un set de programe si proceduri destinate prelucrarii datelor din B.D.

Orice B.D. are urmatoarele functii:

- functia de definire a datelor; se realizeaza cu un limbaj de definire a datelor (L.D.D.) si conduce la memorarea, in cadrul B.D., a formei codificate, stabilind criteriile de validare, metodele de acces si modul de asigurare a confidentialitatii,

- functia de manipulare care se realizeaza prin intermediului limbajului de manipulare a datelor (L.M.D.) si care reprezinta cea mai complexa functie a B.D., asigurand efectuarea intregii game de operatii de manipulare a datelor,

- functia de gestiune a programelor; se realizeaza intr-un sistem ce ofera utilizatorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft, anterior programate,

- functia de administrare realizeaza functionarea optima a intregii B.D.,

- functia de utilizare realizeaza legatura intre B.D. si operator in vederea folosirii curente si optime a B.D. de catre beneficiari.

Notiunile privind gestiunea datelor si organizarea fisierelor de date cuprind urmatoarele elemente:

- informatiile, sunt definite de elementele: entitate, atribut si valoare. Entitatea este exprimata prin obiectul informatiei; atributul se exprima prin descrierea entitatii; valoarea exprima masura entitatii. Astfel, informatia cadastrala o putem reprezenta in modul urmator: entitatea de baza-parcela; atributul- categoria de folosinta a terenului; valoarea- suprafata parcelei;

- datele constituie materializarea simbolica a informatiei (litere, cifre, cuvinte, semne) convenabila unei comunicari. Datele, din punct de vedere al informaticii, sunt: primare sau de intrare, intermediare si finale sau de iesire;

- codificarile reprezinta modalitatea reproducerii conventionale (coduri) a multimii de date si se utilizeaza pentru a se reduce spatiul necesar reprezentarii datelor, cat si pentru cresterea debitului de informatii;

- structurile de date sunt criterii definite pentru ordonarea datelor astfel incat sa fie plasate in functie de relatiile dintre informatii. Structurile de date pot fi: liniare (corespunzatoare unor informatii repetabile), arborescente (ierarhizate pe mai multe niveluri, subordonate unor relatii de apartenenta), in retea (in structuri arborescente, in care unele date au mai multe subordonari) si relationale (legaturile intre retele);

- fisierele de date sunt colectii de date omogene din punct de vedere al domeniului si a necesitatii de prelucrare. Operatiile care se efectueaza asupra fisierelor sunt: crearea, actualizarea, consultarea sau exploatarea, sortarea, etc.

Sistemele de gestiune ale fisierelor sunt specifice bancilor de date, organizate pe baza fisierelor integrate (comasate dupa criteriul unitatii datelor);

- sistemele de gestiune a fisierelor integrate se prezinta sub forma unor pachete de programe utilizabile la nivelul limbajelor de asamblare. Prin sistemul de gestiune al fisierelor integrate se poate parcurge in orice sens arborescenta, astfel incat sistemul de gestiune specific B.D. cadastrale contine proceduri atat pentru crearea cat si pentru actualizarea datelor. De asemenea sistemul de gestiune contine proceduri de editare, reorganizare, salvare si restaurare a fisierelor, precum si proceduri pentru operatiile standard de parcurgere a arborescentei, asigurandu-se si independenta programelor de aplicatii fata de structura datelor care compun B.D. Indiferent de scop si de structura, sistemele de gestiune ale B.D. sunt organizate pe urmatoarele categorii mari de activitati:

- introducerea datelor initiale in memoria externa;

- tinerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare;

- calcularea si memorarea rezultatelor;

- extragerea si sistematizarea datelor finale in forma numerica sau grafica dorita.

Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare, nr.7/1996, in cadrul oficiilor judetene de cadastru, se organizeaza si functioneaza baza de date a cadastrului, aceasta putand fi redactata si arhivata pe suporturi magnetice, avand efect juridic echivalent celor pe hartie.