RETELE GEODEZICE

RETELE GEODEZICE

3.1. Prevederi generale

3.1.1. Materializarea punctelor din retelele geodezice de sprijin si din retelele de indesire si ridicare se face conform prevederilor standardului roman SR 3446-1/1996 (anexa nr. 9), avand marci conform standardului de stat STAS 4294-73 (anexa nr. 10). Aceste standarde sunt emise de Institutul Roman de Standardizare si sunt obligatorii pe teritoriul Romaniei.

3.1.2. Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in Sistem de proiectie Stereografic 1970 si in Sistem de referinta Marea Neagra 1975.

3.2. Reteaua geodezica de sprijin

3.2.1. Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru general este formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta.

3.3. Retea geodezica de indesire

3.3.1. Reteaua geodezica de indesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare in zona de lucru si in zona limitrofa pentru executarea lucrarilor de introducere a cadastrului general.

3.3.2. In configuratia retelei geodezice de indesire vor fi incluse cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele retelei de indesire.

3.3.3. Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice sau tehnologii geodezice bazate pe inregistrari satelitare (Global Positioning System-GPS - sisteme globale de pozitionare). In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologie GPS, la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele:

- reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijine pe minimum 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin;

- punctele de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate atat in interiorul retelei, cat si la marginea acesteia;

- toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum 3 vectori;

- se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in sesiuni diferite. Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu utilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia:

(p - n)

s = --------- pentru n ³

(r - n)

in care n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni.

Daca un punct este stationat de m ori, atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia:

m x p

s = -------

r

3.3.4. Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin incadrarea in configuratia lor a cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor retelei geodezice de indesire nu trebuie sa depaseasca ñ 5 cm in pozitie planimetrica si se calculeaza cu relatia:

in care:

n = numarul de puncte din retea;

Qxx_i , Qyy_i = elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor (coeficientilor de pondere) a necunoscutelor, corespunzatoare coordonatelor X si, respectiv, Y ale punctului i;

s₀ = abaterea standard a unitatii de pondere.

3.3.5. Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane ale punctelor retelei de indesire si ridicare in Sistemul de proiectie Stereografic 1970 printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin.

3.3.6. Punctele din reteaua de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/5 kmp in extravilan si 1 punct/kmp in intravilan.

3.4. Retea geodezica de ridicare

3.4.1. Retelele geodezice de ridicare sunt create in scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizandu-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si de indesire.

3.4.2. Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se executa lucrarile si cu scopul acestora. Retelele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesc parcelele/corpurile de proprietate. Se va asigura o densitate de cel putin 1 punct/kmp in zona de ses, 1 punct/2 kmp in zone colinare si 1 punct/5 kmp in zone de munte.

3.4.3. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea detaliilor (in principal limite de proprietate). Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25 mm si cu lungimea de 15 cm, batuti la nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minimum 4 puncte/kmp . Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre cel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.

3.4.4. Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua geodezica de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca: ñ 10 cm in intravilan, iar in extravilan ñ 20 cm in zone de ses, ñ 30 cm in zone colinare, ñ 50 cm in zone de munte. Aceasta se calculeaza cu relatiile:

Formulele sunt prezentate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001.

3.4.5. Documentatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de sprijin, indesire si ridicare, supusa operatiunilor de receptie, va cuprinde:

- memoriul tehnic cuprinzand descrierea generala a lucrarii, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a retelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou-determinat), preciziile obtinute etc.;

- schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor);

- schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);

- fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de teren (denumirea/numarul punctului de statie, denumirile/numerele punctelor vizate, directii masurate, distante masurate);

- descrierile topografice (anexa nr. 8) si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi;

- inventar de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului prezentat in anexa nr. 15);

- tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III, IV) si coordonatele noi ale acelorasi puncte, rezultate in urma compensarii retelei.