PLANSEE

1. DEFINITIE; NOTIUNI GENERALE

1.1. Planseele sunt elemente de constructie orizontale sau înclinate care îndeplinesc rolul de compartimentare pe verticala a cladirilor, iar la cladorole cu acoperis terasa planseul ultimului nivel este totodata elementul care închide constructia la partea superioara.

Planseele sunt elemente portante care preiau încarcarile permanente si utile si le transmit elementelor de rezistenta pe care reazema (stâlpi, grinzi, pereti portanti).

În mod obisnuit pentru asigurarea izolarii termice si fonice la partea superioara si inferioara, planseele au ca elemente de finisaj pardoseala si respectiv tavanul.

1.2. Clasificarea planseelor.

Exista mai multa criterii de clasificare a planseelor, astfel:

a)     dupa pozitia lor în cladire avem:

plansee peste subsol (despart subsolul de parter);

plansee intermediare, între etaje curente;

planseu peste ultimul etaj, denumit si planseu de pod;

planseu-terasa, denumit si planseu acoperis;

planseu cu functii speciale pentru balcoane, amfiteatre etc.

b)     dupa materialul din care sunt executate:

plansee cu grinzi din lemn;

plansee cu bolti din zidarie;

plansee cu grinzi metalice;

plansee din beton armat.

c)     dupa rezistenta la foc:

plansee incombustibile - plansee din beton armat monolit sau prefabricat, plansee cu grinzi metalice cu elemente de umplutura incombustibile;

plansee greu combustibile – plansee cu grinzi din lemn protejat cu tencuiala aplicata pe sipci cu trestie sau rabit;

plansee combustibile – plansee din lemn neprotejate.

d)     dupa forma fetei superioare si inferioare planseele din beton armat monolit se realizeaza în urmatoarele sisteme:

cu placi din beton fara grinzi;

cu placi si grinzi dispuse pe o singura directie;

cu placi, grinzi principale si grinzi secundare;

cu nervuri dese;

cu retele de grinzi (plansee casetate);

tip ciuperca

sistem dala

1.3.Conditii tehnice cerute de plansee:

a)     Conditia de rezistenta, cere ca planseele sa asigure preluarea încarcarilor permanente si utile si transmiterea acestora elementelor de reazem (stâlpi, grinzi, pereti portanti), în ipotezele cele mai defavorabile care pot sa apara în timpul executiei si exploatarii;

b)     Conditia de rigiditate sub actiunea încarcarilor verticale, cere ca planseele sa nu se deformeze sub actiunea încarcarilor de exploatare peste limitele admisibile. O importanta deosebita trebuie acordata rigiditatii planseelor încarcate cu masini si utilaje care produc vibratii;

c)     Conditia de rigiditate sub actiunea încarcarilor orizontale (vânt, cutremure), cere ca planseele sa poata prelua si sa transmita mai departe elementelor portante verticale de rezistenta, eforturile care se dezvolta în planul lor. Este rational sa se obtina o rigidizare a cladirilor în plan orizontal cu plansee rigide (saibe orizontale) în toate cazurile si în mod obligatoriu la cladirile amplasate în regiuni seismice.

d)     Conditia de izolare fonica se impune în cazul planseelor care închid constructia la partea superioara (plansee terasa), sau care sunt situate deasupra unor spatii neîncalzite (pivnite, gangurii necirculabile, parti care ies în consola etc.)

e)     Conditia de izolare termica se impune, în mod diferentiat tuturor tipurilor de plansee. Plansele peste subsoluri si planseele de pod nu necesita masuri speciale de izolatie termica. Planseele intermediare ale cladirilor trebuie sa asigure izolarea fonica necesara împotriva transmiterii zgomotelor aeriene sau structurale (de impact). În cazuri speciale planseele trebuie sa îndeplineasca conditii severe de izolare fonica (studiouri de înregistrare, pentru radio sau televiziune), sau sa asigure calitati acustice unei sali (teatre, auditorii) .

f)      Conditia de izolare hidrofuga nu este obligatorie pentru planseele curente ale cladirilor; se recomanda realizarea unei izolatii hidrofuge în baile apartamentelor de locuit, pentru spalatorii si bai comune, bazine de înot, sali de tratament balneologic, terase etc.

g)     Conditia de ordin arhitectural se impune unor încaperi cu destinatii speciale (sali de spectacole, de receptie, foaierele teatrelor, restaurante etc.) care trebuie sa îndeplineasca si o functiune decorativa ce se asigura prin intermediul elementelor de finisaj (tencuieli decorative, plafonerie etc.)

h)     Conditiile economice sunt exprimate prin indicii tehnico-economici, deseori determinanti în alegerea unei solutii de planseu. Acesti indici se refera la : consumul de materiale, costul si greutatea unui metru patrat de planseu, consumul de manopera în fabrica si pe santier, consumul de energie, durata de executie, gradul de industrializare si mecanizare etc.

2. LEMNUL DE CONSTRUCTIE SI PROPRIETATILE LUI

2.1. Notiuni generale

Lemnul este un material de natura organica vegetala, furnizat de arbori forestieri din specii de rasinoase si foioase.

Produsele din lemn utilizate ca materiale de constructii, dupa modul în care prin prelucrare îsi pastreaza sau nu structura initiala se clasifica în:

a)     produse care îsi pastreaza structura materialului lemnos din care provin (produse brute, semifinite si finite);

b)     produse care nu pastreaza structura materialului lemnos din care provin (produse obtinute din valorificarea superioara a lemnului PAL, PFL).

Produsele lemnoase brute cuprind:

lemnul rotund pentru constructii folosit pentru schele, sarpante, împrejmuiri etc.;

bustenii folositi ca piloti în fundatii la unele constructii si lucrari hidrotehnice.

Produsele semifabricate din lemn se obtin prin cioplirea si debitarea lemnului rotund. Rezulta astfel produse ca: cheresteaua (scânduri, dulapi, grinzi, stâlpi, rigle) utilizata în constructii la tipare pentru piese din beton, cofraje, schele, usi, ferestre, mobilier, plansee, stâlpi, etc.

furnirul folosit la placarea panourilor din lemn;

placajul – utilizat în constructii pentru usi, plafoane, pereti despartitori;

panelele – utilizate în constructii pentru realizarea usilor, mobilierului etc.;

placi celulare – folosite la pereti interiori, foi de usi, ca mobilier, ca material fonoizolator etc.

Produse finite din lemn folosite direct în constructii fara a suferi modificari de forma. Din aceasta categorie fac parte scândurile faltuite, dusumelele cu lamba si uluc si parchetul.

Produsele obtinute prin valorificarea superioara a lemnului cuprind:

placi din aschii de lemn (PAL);

placi din fibre de lemn (PFL);

Ambele tipuri de placi se folosesc la lucrari de tâmplarie, înlocuind placajul si panelul, la pereti despartitori, la pardoseli ca materiale termoizolante si fonoizolante.

2.2. Proprietatile lemnului

Depind de specie, structura celulara si umiditatea lemnului. Proprietatile fizice ale lemnului sunt: culoarea lemnului, densitatea lemnului, porozitatea lemnului, umiditatea lemnului, contragerea si umflarea, higroscopicitatea, conductivitatea termica, acustica si electrica;

Culoarea lemnului depinde de specie si variaza de la alb la galbui (tei, molid) pâna la negru trecând prin noante de cafeniu si rosu. Ea este un factor estetic determinant mai ales la lucrari de tâmplarie.

Densitatea lemnului. Densitatea reala a lemnului nu variaza mult de la o specie la alta si se considera ca este de 1500 Kg/m³. Densitatea aparenta depinde foarte mult de specie si de umiditatea lemnului. Ea influenteaza direct proportional rezistentele mecanice ale lemnului.

Umiditatea. Dupa taiere, lemnul contine o cantitate mare de apa care poate ajunge la jumatate si chiar mai mult din masa sa. Umiditatea relativa a lemnului uscat în aer pentru conditiile climaterice din tara noastra variaza între 12 % si 15%.

Umiditatea favorizeaza dezvoltarea ciupercilor si putrezirea lemnului, influenteaza negativ rezistentele mecanice si alte proprietati si de aceea, trebuie luate masuri de protejare a lemnului împotriva umiditatii.

Contragerea si umflarea sunt variatii ale volumului lemnului determinate de schimbari ale continutului de apa, de higroscopicitate din lemn. La scaderea continutului de apa se produce contragerea, iar la marirea lui se produce umflarea lemnului. Aceste variatii conduc la modificari nedorite ale formei precum si la micsorarea rezistentelor mecanice ale lemnului.

Higroscopicitatea este proprietatea lemnului de asi modifica umiditatea proprie în raport cu umiditatea atmosferica.

Conductivitatea termica mica a lemnului uscat îl face sa fie bun izolator termic.

Conductivitatea acustica determina folosirea lemnului la executarea izolatiilor fonice.

Conductivitatea electrica redusa a lemnului face ca el sa poata fi utilizat, în special impregnat, ca material electroizolant.

3. PLANSEE DIN LEMN

3.1. Generalitati

Planseele din lemn au avantajul ca se executa usor, au un consum de manopera si energie redus, necesita numai operatii de montaj care se pot executa cu rapiditate, se pot demola usor.

Prezinta o serie de dezavantaje ca: sunt combustibile si au o durabilitate inferioara planseelor din beton armat; nu se pot folosi în încaperi umede (spalatorii, bai, etc.) si nici în încaperi în care exista pericol de incendiu; nu este rationala folosirea planseelor de lemn peste subsoluri, peste casa scarii sau la plansee cu încarcari dinamice; lemnul este în prezent un material ce poate fi valorificat superior si devine deci neeconomic.

3.2. Alcatuirea si tipurile de plansee

Planseele din lemn sunt alcatuite din urmatoarele elemente:

a)     grinzi, care reprezinta elementele de rezistenta ale planseului; preiau si transmit reazemelor încarcarile date de greutatea proprie, greutatea celorlalte elemente constructive ale planseului si încarcarile utile;

b)     elementele de umplutura între grinzi realizeaza rolul functional al planseului de separare între etaje.

a) GRINZI

Grinzile se executa din lemn ecarisat (brad sau stejar) sau semicioplit, cu sectiuni variind între 10 x 19 cm si 15 x 25 cm. Totalitatea grinzilor de lemn constituie asa zisa grinduiala.

Grinzile planseului se aseza la distante de 70….90 cm, în functie de deschidere, de valoarea încarcarilor utile, de tipul elementelor de umplutura, etc.

La planseele cu deschideri pâna la 5 m , grinzile se aseza paralel cu latura mica a încaperii, figura 1.a, montându-se pe reazeme (pereti) prin intermediul unor piese ajutatoare.

Grinzile din lemn se pot aseza si pe doua directii: grinzile principale dispuse la o distanta de 3…6 m, pe care reazema grinzile secundare. Fig. 1.b.

La deschideri peste 6 m (Fig. 1.c.) pentru a limita deschiderile grinzilor principale, se prevad în lungul acestora reazeme intermediare (stâlpi, popi).

Grinzile se monteaza cu dimensiunea mare a sectiunii pe verticala.

	Fig. 2. Sectiuni de grinzi din mai multe elemente a – în forma de I; b – în forma de cutie; c - din elemente alaturate;

În locul grinzilor cu inima plina se pot folosi grinzi cu sectiuni compuse din mai multe elemente (scânduri, dulapi, rigle), asamblate cu ajutorul cuielor, buloanelor, prin încleiere etc. (Fig. 2.)

Rezemarea grinzilor. Grinzile reazema pe minim 15 …20 cm, în locasuri prevazute în zidarie. Deoarece capetele grinzilor de pe zidul exterior sunt expuse pericolului de a se umezi si putrezi se recomanda urmatoarele masuri constructive (Fig. 3.)

Fig 3. Detaliu de rezemare a grinzilor din lemn pe zidarie:

1 – grinda; 2 – dulap; 3 – izolatie termica; 4 – ancora din otel beton  mm;

5 – doua rânduri de carton bitumat; 6 – zona antiseptizata.

între fetele grinzii si zidarie se lasa un spatiu de aerisire de 3-5 cm; rezemarea grinzii în locas se face direct pe zid, sau prin intermediul unei foi de carton bitumat sau a unui dulap de lemn;

izolarea termica a peretelui locasului, pentru ca vaporii de apa sa nu condenseze pe pereti acestuia;

tratarea capetelor grinzilor pe circa 40…50 cm lungime cu substante antiseptice (carbolineum) sau înfasurate cu carton bitumat.

Aceste masuri sunt eficiente daca se asigura ventilatia locasului cu ajutorul unor goluri de aerisire (Fig. )

Fig. 4 - Ventilarea locasurilor de rezemare a grinzii cu ajutorul golului de aerisire:

1 – grinda; 2 – perete; 3 – gol de aerisire

Rezemarea grinzilor se poate face si prin alte metode constructive care asigura eliminarea slabirilor din zidurile portante ale cladirii. Astfel, rezemarea se poate face pe retrageri ale zidurilor prevazute la nivelul planseului (Fig.5.), pe console metalice (profile U sau T, realizate din doua corniere) sau pe console din beton armat (Fig. 6.).

	Fig. 5. - Rezemarea grinzilor pe retrageri ale zidurilor; 1 – grinda; 2 – dulap de reazem

Pe zidurile interioare, pe care reazema grinzi de pe doua deschideri, rezemarea se face cap la cap (în prelungire); când nu se poate asigura în acest fel pentru fiecare grinda o rezemare minima de 15….20 cm, rezemarea se realizeaza cu ajutorul unor piese metalice de profil laminat sau tesind capetele grinzilor (Fig. 7.).

  În dreptul cosurilor de fum grinzile de lemn ale planseelor nu reazema pe zid ci pe o grinda transversala numita jug, care transmite încarcarile unor grinzi vecine (Fig. 8.)

Lânga cosuri, pentru a feri elementele de lemn ale planseului de actiunea focului, se lasa o distanta de minim 25 cm de la canalele de fum la piesele de lemn si 12,5 cm pâna la cos; acest spatiu se umple cu material termoizolant necombustibil, iar zidaria cosului se tencuieste si în dreptul planseului. Îmbinarea grinzilor cu jugul se executa în coada de rândunica, cu scoabe sau prin alaturare, cu bride metalice (zbanturi).

Ancorarea planseelor din lemn. Pentru prevenirea degradarilor ce se pot produce din cauza trepidatiilor, tasarilor inegale, încarcarilor gravitationale si orizontale (vânt, cutremur), grinzile din lemn se ancoreaza atât de zidurile exterioare cât si unele de altele. Ancorarea se executa cu piese de metalice (din otel lat) prinse cu buloane pe fata laterala a grinzii si cu cealalta extremitate fixata de o piesa de blocare înglobata în zidarie sau scoasa în fata zidului în forma de X sau S (Fig. 9.) prin care se asigura conlucrarea grinzii cu peretii (vezi figura 3.)

Fig. 10. Ancoraje metalice care se scot la fata zidului (forme în X sau S)

Se recomanda de asemenea ancorarea grinzilor de margine în zidariile paralele cu acestea. (Fig. 10.)

Fig. 10. Ancorarea grinzilor din lemn în lungul zidurilor cu care sunt paralele

1 – grinda din lemn; 2 – ancora.

La cladirile cu plansee din lemn amplasata în regiuni seismice, sub planul de rezemare al grinzilor se prevad centuri de beton armat de care acestea se ancoreaza cu bare din otel-beton.(Fig. 11.)

c)     Elemente de umplutura

Umplutura consta dintr-o podina din lemn (dusumea oarba) executata din scânduri de brad alaturate cu grosimea de 2,4 cm peste care se aseaza pe un strat de materiale în stare uscata (moloz, zgura, nisip, argila cu paie etc.) cu grosimea de 5…10 cm.

Podina din lemn se poate monta si pe sipci cu dimensiunile de circa 3 x 5 cm, batuta în cuie pe fetele laterale ale grinzilor de lemn.

Umplutura din materiale în stare uscata se aseaza pe un strat de carton bitumat întins pe dusumeaua oarba.

Partea dedesubt a planseului (tavanul) poate fi tratata ca tavan aparent sau tencuit.

3.3. TIPURI DE PLANSEE CU GRINZI DIN LEMN

Aceste tipuri de plansee difera între ele prin modul de alcatuire a elementelor de umplutura, a pardoselii si tavanului.

La constructiile provizorii, depozite magazii, planseul poate fi realizat numai cu grinzi si dusumea (Fig 12.). Pentru încarcari mici si deschideri reduse se folosesc ca elemente portante, în locul grinzilor, dulapi din lemn asezati alaturat pe lat fara elemente de umplutura (Fig.12.).

Fig. 12. - Plansee cu grinzi din lemn

a – pentru constructii provizorii; b – cu dulapi din lemn alaturati; c – cu grinzi aparente si izolatii; d – cu izolatie si tavan drept: 1 – grinzi; 2 – dusumea oarba; 3 – podina din scânduri; 4 – sipca; 5 – umplutura din zgura; 6– tencuiala pe trestie si sipci; 7 – pardoseala; 8 – dorn  30

În mod obisnuit planseele curente ale cladirilor de locuit sunt alcatuite din grinzi aparente sau mascate de tavan, umplutura si pardoseala (Fig. 12.); Ca elemente de umplutura se mai pot folosi placi si corpuri de umplutura cu goluri, prefabricate, executate din ipsos sau beton usor (Fig. 13.).

Pentru o buna izolare fonica se pot realiza plansee din lemn duble (Fig. 13.), în care grinzile de rezistenta ale planseului sunt independente de grinzile de sustinere ale tavanului între cele doua tipuri de grinzi se introduce un material elastic (pânza bitumata, polistiren expandat, saltele de vata minerala etc.) cu rol de izolare fonica.

Fig. 13. – Plansee din lemn cu elemente de umplutura:

a – placi prefabricate din ipsos; b – corpuri prefabricate din beton usor cu goluri; c – plansee duble din grinzi de lemn; 1 – dusumea; 2 – dulap; 3 – tencuiala pe sipci si trestie; 4 – placi de ipsos; 5 – mortar de ipsos; 6 – corpuri din beton usor cu goluri; 7 – grinda planseului; 8 – grinda tavanului; 9 – material elastic

Pentru plansee cu deschideri mai mari de 00 ….5.00 m, grinzile se prevad cu contrafise sau subgrinzi (Fig. 1) unde din punct de vedere estetic sau functional acest lucru este posibil – cladiri provizorii, ateliere, magazii.

Fig. 1 – Rezemarea grinzilor principale din lemn:

a – pe ziduri, prin intermediul subgrinzilor; b – pe stâlpi, prin intermediul subgrinzilor, prevazute cu contrafise: 1- zid portant; 2 – subgrinda; 3 – stâlp; 4 – contrafisa.

Grinzile planseului se pot masca prin executia unor tavane fie din tencuiala (pe plasa de rabit sau trestie si sipci) fie din placaj (din lemn decorativ, sau din placi de rumegus, PAL, PFL, rigips)

PROTECTIA MEDIULUI

Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, materiile organice si anorganice, fiintele vii.

Sistemele naturale în interactiune cuprind toate elementele enumerate mai sus, inclusiv valorile materiale si spirituale

Mediul în ansamblul sau este constituit din totalitatea factorilor naturali (abiotici si biotici) inclusiv populatiile umane si factori creati prin activitatea umana (factori antropici).

Factori de mediu se clasifica în:

a)     factori directi: temperatura, lumina, concentratia compusilor chimici;

b)     factori indirecti: gravitatia, relieful

Poluarea modifica echilibrul ecologic, îngreuneaza activitatea economica si opune în pericol padurile si viata omului.

Pe lânga consecintele nefaste de ordin economic si social pe care le produce poluarea atmosferei, distrugerea progresiva a stratului de ozon si ploile acide constituie un flagel pentru viata omului.

Ploile acide se formeaza atunci când dioxidul de sulf sau oxizi de azot se amesteca în atmosfera cu vapori de apa. Paduri întregi au disparut din aceasta cauza.