Cires si visin viroze

Cires si visin viroze

1.Patarea inelara necrotica a ciresului si visinului

Prunus necrotic ring spot

Criptograma : R/1 ; (0,27-1,3)/ 16 ; S/S ; S/_*

Patarea inelara necrotica a ciresului (PINC) a fost descrisa pentru prima data in SUA, in anul 1941, ea fiind prezenta si pe continentul european, inclusiv la noi in tara. Ataca ciresul, visinul, prunul, caisul, piersicul. La cires PINC reduce productia de fructe pana la 30% iar in anii de soc (faza acuta) produce si uscarea partiala sau totala la unii pomi.

Dupa Nyland, Gilmer si Moore (1976) patarea inelara necrotica include urmatoarele boli virotice: necrotic ring spot, tatter leaf (ciuruirea frunzelor), cherry ring spot (patarea inelara a ciresului), peach ring spot (patarea inelara a piersicului), peach necrotic leaf spot (patarea necrotica a frunzelor de piersic).

Simptome. La cires, la infrunzit in faza de soc la patarea inelara necrotica se constata pe frunze aparitia unor pete necrotice, neregulate, de culoare bruna si un halou clorotic. Tesuturile necrozate se desprind si cad, frunzele ramanand ciuruite. Frunzele care apar mai tarziu pe timp calduros, in vara, de regula nu au simptome virotice. In functie de tulpinile virale, simptomele pe frunze sunt variabile.

In faza cronica a bolii, in functie de tulpina virusului si de sensibilitatea soiului, simptomele fie ca apar in fiecare an fie ca acestea apar periodic, pe anumite ramuri.La soiul Rubin virusul produce un mozaic clorotic in benzi late si rugozitatea frunzelor, urmat de uscarea partiala a pomilor. Soiul Bing altoit pe F 12/1 reactioneaza la PINC prin enatiuni foliare, situate intre nervurile secundare. Portaltoiul de cires F 12/1 reactioneaza in faza acuta a bolii prin pete necrotice, ciuruite, mici, inconjurate de inele sau benzi clorotice, iar in faza cronica prin pete mici, numeroase si imprastiate ca o  pulbere  galbena spalacita si ingalbenirea spatiilor dintre nervurile laterale (cherry dusty yellows).

In conditii de infectii naturale prin polen au manifestat simptome virotice de PINC soiurile Van, Napoleon, Sam, Donissen, Bing, Cristimar, Rubin, Timpurii de Bistrita, Germersdorf, F 12/1, Basicate de Ciresoaia. In conditii naturale soiurile de cires Rosii de Bistrita, Negre de Bistrita, Jubileu 30 nu s-au infectat cu virusul PINC.

Virusul PINC produce alterari in ultrastructura celulara la nivelul epidermei, cloroplastilor, vacuolelor (Minoiu si colab 1986). Astfel, la ciresul Rubin s-au constatat grame putine in cloroplasti si tilacoide dispersate, amidon mult, mitocondrii cu structura alterata si vacuole cu acumulari mari de material granular.

La visin virusul patarii inelare necrotice exista sub diverse tulpini, care au fost grupate de Fulton astfel :

1.      Tulpina obisnuita, care produce simptome de patare inelara necrotica in anul urmator dupa infectie. Mai tarziu, simptomele se mai pot repeta, insa rar si slab. In faza cronica pe frunze, izolate se pot observa enatiuni (nonreccurent ring spot virus E)

2.      Tulpina de revenire (reccurent ring spot virus A), care produce anual simptome de patare inelara necrotica la visin.

3.      Tulpina latenta (latent ring spot virus G) care produce simptome de patare inelara necrotica numai in faza de soc.

Aspectul atacului produs virusul patarii inelare necrotice la visin consta din intarzierea dezmuguritului pe intreg pomul sau pe ramuri izolate. Frunzele aparute sunt mai mici, aspre la pipait, cu marginile valurate si acoperite de pete inelare necrotice cu halou clorotic. Tesutul din dreptul necrozelor se desprinde si cade, frunza ramanand ciuruita. Frunzele care apar mai tarziu, in perioada mai calduroasa de vara nu mai au simptome, insa virusul este in stare latenta. Pomii se usuca partial dupa faza de soc. In anii urmatori infectiei pot aparea enatiuni pe frunze.

Dupa datele de la Statiunea Bistrita, in conditii de infectii naturale au manifestat simptome de patare inelara necrotica soiurile Timpurii de Cluj, Morella neagra, Ilva.

Etiologie. Virusul patarii inelare necrotice se prezinta sub forma de particule sferice, de 22-23 nm. Virusul este labil, isi pierde infectiozitatea in citeva ore, insa este stabilizat pentru 9-18 ore daca extractia este facuta cu tampon fosfat la pH 8 la care s-a adaugat dietil ditiocarbamat de sodiu 0,01M (DIECA). Temperatura de inactivare a virusului in suc este de 55-62 ⁰C.

Virusul se extrage usor din buton florali si flori in tampon fosfat+DIECA si se trece pe cotiledoane de castraveti in prezenta carborundului.

In serologie, virusul se comporta ca un antigen moderat.Virusul PINC se transmite prin inmultirea vegetativa a pomilor infectati (altoire, butasi, marcote), prin polen si samanta (11,5-15,5% la cires). Transmiterea virusului prin polen depinde insa de sensibilitatea soiului la care se transmite, existand diferente mari in aceasta privinta.

Plantele test si indicatoare pentru acest virus sunt urmatoarele : plantulele de castraveti (Cucumis sativus) la care produce leziuni locale clorotice mari pe cotiledoane, piticirea si distrugerea varfului si cresterea compacta a mugurilor axilari ; Momordica balsamina, la care produce leziuni locale si infectie sistemica ; Cyamopsis tetragonoloba la care produce leziuni locale mari si necroze pe nervuri.  La gura leului virusul PINC produce inele necrotice concentrice.

Dintre plantele indicatoare lemnoase se folosesc ciresul decorativ japonez (P. serrulata cv.Shirofungen) si puieti de piersic GF 305. La Shirofungen virusul PINC produce necroze locale si scurgeri gomoase in jurul mugurilor altoiti dupa 4-8 saptamani de la altoit. La puietii de piersic GF305 virusul PINC produce necrozarea varfurilor la lastari si pete necrotice pe frunze cu halou clorotic, reduce cresterea lor la jumatate fata de cei sanatosi.

Combatere. Se recomanda infiintarea de plantatii mama, de cires si visin, testate si libere de virusul PINC, producatoare de ramuri altoi, butasi, marcote si seminte. Aceste plantatii mama se vor infiinta izolat de plantatiile comerciale, iar la cele cu destinatie pentru ramuri altoi se vor inlatura florile pentru a evita infectiile prin polen.

Retestarea pomilor din plantatiile mama se va executa periodic si se vor defrisa pomii care s-au infectat pe cale naturala. Testarea si retestarea se va executa cu plante test ierboase (castraveti), Ps Shirofungen si pe cale serologica. Clonele total infectate se vor supune devirozarii prin termochimioterapie dupa metoda elaborata de noi. Vergile se planteaza la ghivece in sera primavara unde se tin pana in luna iunie. Inainte de introducere in camerele de termoterapie coroana pomilor se trateaza contra acarienilor cu Plictran 0,1% si separat cu o solutie de sulfat de magneziu 2% pentru a mari rezistenta la caldura. Solul din ghivece se uda cu 1 litru solutie de Pirrolidina in concentratie de 0,5%. Temperatura din camera de termoterapie va fi de 34⁰C in cursul noptii (8 ore) si 37-38⁰C in cursul zilei. In decurs de 2-3 saptamani mugurii se elibereaza de virusul PINC si se altoiesc pe puieti de cires la sera. Dupa 1 an fiecare nou pom obtinut este retestat pe indicatori, retinand pe cei cu test negativ pentru inmultire.

Intreg sortimentul de cires si visin (cate 2-4 pomi de soi), liber total de virusul PINC si de alte virusuri, se conserva in biodepozitar ferit de infectiile naturale si intemperii. In plus, se executa si tratamente de fitoprotectie impotriva fungilor, bacteriilor si daunatorilor accidentali (acarieni).

2. Patarea inelara clorotica la cires si visin

Prune dwarf sin.Cherry chlorotic ring spot

Criptograma: ^*/_*; ^*/_*; S/S; S/_*.

Patarea inelara clorotica (PIC) este raspandita in plantatiile de cires si visin. Pomii atacati au productia de fructe redusa, cresterea pomilor si germinarea polenului si a semintelor sunt puternic afectate.

Patarea inelara clorotica este intalnita in literatura de specialitate sub diverse sinonime, dupa simptomele diferite produse de virus pe plantele gazda.

Pentru literatura noastra de specialitate consideram util a pastra denumirea bolii de  patarea inelara clorotica la cires si ingalbenirea frunzelor la visin , ambele avand acelasi agent cauzal virusul prune dwarf.

Simptome. La cires, in primul an dupa infectie, la frunzele aparute in primavara (ex. la soiul Stella compact- foto 1) apar inele clorotice cu necroze care se desprind lasand frunze ciuruita ca la VPIN. La unele soiuri cum sunt Basicate de Ciresoaia, Ramon Oliva, Cristimar, Van, Giant, patarea inelara clorotica apare an de an. Aceste simptome sunt evidente primavara devreme pe frunze si nu se manifesta pe frunzele aparute mai tarziu. La alte soiuri ca Hedelfinger, Windsor, Noble patarea clorotica nu se manifesta anual sau lipseste complet si pomii infectati nu pot fi identificati prin observatii vizuale.

In cazul unor soiuri, pe dosul frunzelor apar enatiuni de-a lungul nervurii principale. La visin au fost descrise pana in prezent 2 tipuri de simptome si anume : patarea inelara clorotica si de ingalbenire a frunzelor (sour cherry yellows), in functie de faza bolii deoarece se disting 2 faze si anume acuta (de soc) si cronica. In faza acuta care se manifesta in primul an de infectie, pe frunzele aparute in primavara se manifesta pete inelare clorotice urmate de necrozarea tesuturilor clorotice si caderea lor cu formarea de orificii (ciuruire). In aceasta faza boala este asemanatoare cu Prunus necrotic ring spot, fiind astfel si descrisa pana in anul 1960, insa frunzele nu sunt pieloase. Urmeaza apoi faza cronica a bolii, care se manifesta in urmatorii ani, caracterizata prin ingalbenirea frunzelor si caderea timpurie a lor. Fenomenul se deruleaza in felul urmator : dupa inflorit, la 3-4 saptamani, pe frunzele mai batrane de la soiurile sensibile apar pete mari, verzi deschise la inceput, apoi galbene, care treptat cuprind intreg limbul. Culoarea verde se mai mentine un timp de-a lungul nervurii principale. Aceste frunze cad esalonat astfel incat in plina vara pomii raman partial desfrunziti (30-50%). Primul val de cadere al frunzelor se inregistreaza in iunie, iar al doilea in august.

Variatia mare de temperatura dintre zi (temperatura ridicata) si noapte (temperatura scazuta) stimuleaza aparitia regulata si puternica a ingalbenirii visinului. Pomii atacati au putine ramuri fructifere, sunt golasi, ramurile sunt lungi si au rod slab. Fructele leaga foarte slab incat productia se reduce mult, dar calitatea fructelor este foarte buna. Temperaturile ridicate de peste 20⁰C duc la mascarea simptomelor.

Soiurile de visin infectate care manifesta simptome de ingalbenire a frunzelor sunt urmatoarele : Montmorency, Mari timpurii, Morella neagra, Ilva, Liubskaia. Productia de fructe la aceste soiuri este mai redusa cu 50-90% la pomii infectati fata de cei sanatosi. Unele soiuri de visin, cum sunt Pitic de Iasi, Early Richmond, au fost gasite infectate latent cu VPIC, la fel si mahalebul.

Etiologie. Patarea inelara clorotica (ingalbenirea visinului) este produsa de un virus cu paticule poliedrice de 22 nm in diametru. Punctul termic de inactivare este de 40-54⁰C. Virusul se comporta ca antigen moderat sau slab. Se transmite prin polen, samanta si inmultirea pomilor infectati. La visin virusul PIC se transmite prin seminte in procent de 20-70% iar la mahaleb si ciresul salbatic intre 15-30%. Virusul a fost transmis prin seminte si la mirobolan.

Raspandirea virusului prin polen este mai mare la visin decat la cires. Rata de raspandire a virusului PIC la visin in livada este redusa in primii 2-4 ani, apoi creste rapid la pomi in perioada de 5-15 ani. Soiurile de visin care necesita polenizarea (autosterile) sunt mai infectate in urma polenizarii cu polen infectat. Albinele sunt un vector indirect al virusului intrucat transmit polen infectat pe florile sanatoase.

Unele soiuri de cires si visin sunt rezistente la infectiile prin polen ca urmare a avortarii ovulelor fecundate cu polen infectat. In livezile cu grad mare de infectie, pomii la care s-au inlaturat florile nu s-au infectat, fata de martori (pomi cu flori) care s-au infectat in masa. Desi testele de indexaj la pomi pot fi negative, semintele pot fi purtatoare de virus ca urmare a infectiei in anul respectiv a florilor prin polen.

Visinii pot fi infectati cu un complex viral. In cazul prezentei in pomi a virusului Prune dwarf si a tulpinilor virusului Prunus necrotic ring spot (reccurent ring spot sau rugose mosaic) simptomele de ingalbenire sunt mai accentuate.

Virusul PIC infecteaza 77 specii de plante lemnoase si ierboase. Dintre speciile lemnoase, la pomii fructiferi infecteaza ciresul, visinul, mahalebul, prunul, caisul, piersicul, mirobolanul.

Indicatorii recomandati pentru acest virus sunt P.serrulata Shirofugen, la care insa observatiile se continua timp de un an, intrucat unele tulpini slabe induc simptome de necrozare a scoartei indicatorului numai in anul urmator ocularii. Puietii de piersic GF305 la care VPIC produce o piticire accentuata, apoi P.avium F 12/1, la care in mai produce inele, pete si marmorare clorotica, P.avium cv.PTL (Pietroase tardive locale) si puietii de cires franc din ciresul amar, la care pe frunze apar pete inelare clorotice in primavara urmatoare dupa altoitul in ochi dormind.

Dintre plantele test ierboase se recomanda plantulele de castraveti la care apar leziuni locale pe cotiledoane si mozaic pe frunze, Cucurbita maxima, la care produce pete galbene si benzi pe nervuri si Sesbania exaltata, la care produce leziuni locale.

Combatere. Se recomanda aceleasi masuri ca si la virusul patarii inelare necrotice de la cires si visin.

3. Torsionarea frunzelor (Cherry twisted leaf)

Simptome. Se manifesta pe frunze, lastari si fructe. Frunzele infectate se rasucesc asemanator cu cele atacate de afide Myzus cerasi. Caracteristic este indoirea brusca a limbului frunzei de la jumatatea nervurii principale spre exterior, in jos, de forma literei U intors sau L intors sau de carlig. Frunzele afectate sunt mai mici, se dezvolta asimetric. Nervura principala si cele secundare devin partial necrotice. Simptomele apar in fiecare an, dar sunt variabile. Lastarii atacati au internodii foarte scurte si sunt puternic nanificati formand spur-uri. Fructele sunt deformate.

Soiurile de cires sensibile sunt : Bing, Lamida, Rainer, Lambert, Napoleon, Van. La soiurile Sam, Star, Deacon virusul se poate gasi in stare latenta. Virusul a fost transmis prin infectii artificiale la cais, la care a produs simptome similare de varsat inelar. Visinul, mahalebul, piersicul, migdalul se pot infecta latent. Sunt imune la infectii mirobolanul, ciresul amar, prunul.

Etiologie. Virusul nu a putut fi transmis la plante ierboase, nu s-a purificat direct din pomi si nu s-a detectat cu ajutorul microscopului electronic.

Virusul torsionarii frunzelor de cires nu a putut fi eliminat din muguri prin termoterapie la 38⁰C dupa 3 saptamani.

Torsionarea frunzelor se poate confunda dupa simptome in camp cu diverse boli virotice, cum sunt tomato bushy stunt, mai ales la fructe, insa difera dupa simptomele pe frunze. Virusul are ca gazda naturala Prunus virginiana var. demissa. Se transmite foarte usor prin altoire in ochi la ciresul Bing. Simptomele virotice apar in anul urmator sau secund de la altoire. Nu se transmite prin samanta.

Combatere. Masuri de carantina. Testarea soiurilor de origine americana pe ciresul Bing, altoit pe portaltoiul F 12/1. Eliminarea de la inmultire a soiurilor infectate intrucat nu da rezultate pozitive.

4. Rugozitatea frunzelor ciresului (Cherry rasp. leaf)

Simptome similare cu cele de la rugozitatea frunzelor de cires pot fi produse de mai multe virusuri, cum sunt: Arabis mosaic, raspberii ring spot (patarea inelara a zmeurului), singure sau asociate cu virusul rasucirii frunzelor (cherry leaf roll), peach yellows bud mosaic (tomato ring spot virus) si Prunus ring spot. Rugozitatea frunzelor ciresului este o boala distincta de altele asemanatoare cu producere de enatiuni. Virusul infecteaza ciresul, visinul si mahalebul.

Simptome. Pe dosul frunzelor apar enatiuni proeminente in spatiul dintre nervurile secundare, pornind de la nervura mediana si pana la marginea frunzei, precum si de-a lungul nervurii mediane. Frunzele sunt deformate si foarte ingustate. Fata superioara a frunzelor este rugoasa, cu depresiuni ce corespund enatiunilor de pe dosul frunzei. Simptomele se manifesta la inceput pe ramurile scurte si lungi de la baza coroanei. Aceste formatiuni mor. Pomii infectati in tinerete cresc saracacios si produc putin. Uneori pomii tineri de 1-2 ani infectati se usuca. Puietii de cires infectati cu virus prin Xiphinema americanum se usuca in masa.

Etiologie. Rugozitatea frunzelor este produsa de un virus de sol poliedric, transmis pe cale mecanica si nematoizi. Particulele virale sunt de 21 nm in diametru. Sucul isi pastreaza infectiozitatea 10 zile la temperatura camerei. Dilutia limita este de 10^-4 in sucul de Chenopodium quinoa. Punctul izoelectric este sub pH 4,5, iar punctul de inactivare termica  in vitro  este de aproximativ 65⁰C pentru 5 minute. Virusul este stabil si este usor de concentrat din suc clarifiat prin acidifiere si alcool butilic.

Virusul este transmis prin altoire, prin nematodul Xiphinema americanum. Ciresul poate fi infectat artificial prin altoire cu ochi, prin plasarea sub scoarta de polen infectat sau de portiuni de tesut infectat de la Chenopodium quinoa. Incubatia bolii dureaza 8-9 luni pana la 2-3 ani. Virusul este retinut in sol si infecteaza puietii de cires si mahaleb cand acestia sunt plantati in sol infestat in livada sau containere. Virusul rugozitatii frunzelor se transmite mecanic la Chenopodium quinoa, Chenopodium amaranticolor si la Gomphrena globosa, la care produce stipele foarte fine sau pudrarea marmorata, care se manifesta numai la baza frunzelor si persista numai cateva zile. Cele mai bune simptome se manifesta pe frunzele partial aparute de la varful plantei. Virusul rugozitatii frunzelor nu reactioneaza cu antiserurile patarii inelare a zmeurului, mozaicului arabis, scurtnodarii de la vita de vie.

Combatere. Fumigarea adanca a solului cu nematocide precum si eliminarea din livada a pomilor infectati si a celor din jurul lor. De asemenea, producerea in pepiniera numai a pomilor testati.

5. Rasucirea frunzelor de cires (Cherry leaf roll)

Criptograma: R/1:2; 1/40+2; 4/43; S/S; S/Ne.

Virusul a fost pentru prima data descris in Anglia, de Posnette (1955) si s-a dovedit a fi raspandit la numeroase specii de plante lemnoase. Ataca ciresul, visinul, nucul, socul si o serie de plante forestiere si decorative.

Simptome. La cires virusul produce piticire, dezvoltarea in rozeta, inflorire slaba, rasucirea mai tarziu a frunzelor spre fata superioara cu marginile limbului rosietice. La pomii tineri de cires virusul poate ramane latent mai multi ani, dupa care urmeaza o dezvoltare rapida in rozete, cu intarzierea dezmuguritului primavara si uscarea pomilor in decurs de 2-3 ani. Obisnuit, la unele soiuri virusul produce dezvoltarea frunzelor in rozeta. La soiul Bing produce multe enatiuni mici de-a lungul nervurii principale si inele clorotice, iar la F 12/1 produce necroze si scurgeri gomoase pe lastari.

La piersic virusul rasucirii frunzelor de cires (VRFC) inhiba cresterea.

Etiologie. Rasucirea frunzelor este produsa de un virus sferic de 30 nm in diametru. Temperatura de inactivare a virusului in suc este de 52-55⁰C, infectiozitatea se pastreaza 5-10 zile.

Virusul RFC actioneaza sinergic in asociatie cu alte virusuri ale ciresului si visinului, fapt ce intensifica mult simptomele si pagubele.

Virusul se identifica si pe cale serologica.

Combatere. Infiintarea de plantatii mama libere de VRFC, pentru producerea de ramuri altoi, butasi, marcote si seminte. In procesul de testare se vor utiliza ca indicatori ciresul Bing, puietii de piersic si speciile de plante ierboase Chenopodium quinoa si Cucumis sativus.

Plantatiile mama se vor amplasa izolat de alte plantatii. Florile de la aceste plantatii se vor indeparta. Solul unde se amplaseaza plantatiile va fi dezinfectat cu nematocide.