Visinul

Visinul

Cerasus vulgaris Mill.

Fam. Rosaceae

Subfam. Prunoideae

Visinul este o specie pomicola cu talie mica (4-6 m) sau chiar arbustoid cu capacitate mare de ramificare.

Fructele sunt drupe de 1,5 - 2,5 cm in diametru, de forma globuloasa, cu pielita subtire, dar elastica, cu foarte putina pruina, cu pulpa de asemenea elastica si moale.

Visinele sunt foarte solicitate pentru industria de prelucrare sub forma de dulceata, gem, sirop, visinata, compot, fructe congelate, uscate, jeleuri, vinuri s.a., datorita aromei si gustului placut, dulce - acrisor.

La visin, nu numai fructele sunt importante ci si alte parti ale plantei. Astfel, din pedunculul fructelor se obtine un ceai diuretic. Fruzele, florile si fructele avand insusiri antiseptice, sunt folosite in medicina populara si in conservarea produselor alimentare casnice.

Cea mai mare productie de visine pe glob se obtine in Europa, unde Romania ocupa locul 6, dupa Germania, fosta Jugoslavie, Polonia, Franta, Ungaria.

In tara noastra, visinul avand o plasticitate ecologica ridicata, se cultiva de la campie pana la munte (1000 m). Cele mai mari producatoare sunt judetele Iasi, Cluj, Mures, Arad, Arges, Buzau, Valcea si Dolj.

Sortimentul de visin recomandat pentru tara noastra cuprinde peste 20 soiuri, din care 17 sunt soiuri noi. Mai raspandite sunt soiurile autofertile Timpurie engleza, Oblacinska, Nana, Ilva, Pitic de Iasi, Schattenmorelle. In ultimii ani s-au introdus in sortiment soiurile Nefris, Meteor si Northstar. Soiurile valoroase autohtone Crisane si Mocanesti, desi sunt autosterile, trebuie cultivate asigurandu-se soiuri polenizatoare.

Visinele contin elemente nutritive, saruri minerale si vitamine (tabelul 10.8).

Tabelul 10.8

Principalii componenti din visine la 100 g substanta proaspata

( Radu I.F.,1985)

Visinele au o maturare ceva mai esalonata decat ciresele. Fructele destinate industrializarii se culeg prin scuturare cu vibratorul, introducandu-se imediat in recipiente cu apa rece (10 - 12 ^oC), in scopul evitarii patarii pielitei, urmand a fi introduse in procesul fabricatiei in maximum 6 - 9 ore de la recoltare.