| CATEGORII DOCUMENTE |
| Arhitectura | Auto | Casa gradina | Constructii | Instalatii | Pomicultura | Silvicultura |
Ficus carica L.
Fam. Moraceae
Smochinul este o planta de origine subtropicala, ce se cultiva si in tara noastra, in regiunile cu microclimat favorabil.
Smochinul creste ca arbustoid sau arbore de 3 - 5 m inaltime. Lastarii si ramurile tinere prezinta canalul medular dezvoltat, ceea ce determina fragilitatea si sensibilitatea la ger. Lastarii contin latex, care la rupere sau rasucire se prelinge sub forma de picaturi.
Frunzele sunt palmate, cu 3 - 5 - 7 lobi neregulat dintati, cu sinusuri adanci.
Din punct de vedere botanic, smochina este un fruct fals, denumit sicona, format prin ingrosarea receptaculului, florile propriu - zise ramanand tot timpul in interior (fig. 37). Din ele evolueaza mici achene, fructele propriu-zise, numite impropriu ²seminte²
Smochinele sunt variate ca aspect : piriforme, oviforme, turtite etc. Pielita poate fi subtire sau groasa, mai mult sau mai putin pufoasa, de culori variate : verde, vanata, violet - galben, galben-crem etc. Unele soiuri au pulpa puternic aromata, altele mai putin.
In tara noastra, cultura smochinului a rezistat numai in zonele cu microclimat mai bland sau unde in cursul iernii a fost protejat. S-a raspandit mai mult prin curti in sudul Banatului (Lovrin, Lugoj), sudul Olteniei (Calafat, Drobeta Turnu-Severin, Orsova), depresiunea subcarpatica a Olteniei (Tismana, Baia de Arama), Dobrogea (Tulcea, Mangalia, Ostrov).
Smochinul este reprezentat
in aceste zone prin tipuri locale sau soiuri care rodesc partenocarpic. De
obicei smochinii sunt protejati iarna prin ingropare partiala.
Dupa caracterul fructificarii, soiurile de smochin se impart in trei grupe:
- soiuri adriatice, care rodesc partenocarpic, deci nu au nevoie de caprificatie (transportul polenului din inflorescentele de caprificusi - smochini barbatesti, in interiorul inflorescentelor smochinilor cu flori femeiesti, cu ajutorul viespei Blastophaga psenes L.);
- soiuri de Smirna, care rodesc numai pe baza de caprificatie;
- soiuri de San Pedro, la care fructele din prima serie leaga partenocarpic, iar cele din seria a doua, pe baza de caprificatie.
Smochinii cultivati la noi fac parte din grupa soiurilor adriatice.
Maturarea fructelor incepe o data cu intrarea in parga a fructelor si se incheie cu realizarea maxima a calitatilor gustative, cand fructul se poate consuma. La maturitatea deplina smochina este mai elastica, cu pielita galben-verzuie, cu pulpa suculenta, dulce, usor aromata.
In stare proaspata, smochinele contin: 10 - 25 g % zaharuri, 0,10 - 0,40 % aciditate (exprimata in acid malic), 0,05 mg % provitamina A, 0,5 mg % vitamina PP, 220 mg % K, 54 mg % Ca, 30 mg % P, 20 mg % Mg, 0,7 mg % Fe etc.
Smochinele se consuma proaspete sau preluctare ca dulceata, fructe in sirop, fructe zaharisite etc. In proportie de 85 %, smochinele se consuma deshidratate.
Oricare ar fi forma de consum, fructele trebuie recoltate in momentul optim al maturitatii lor, cand diferitii compusi chimici au valoare maxima. Culesul lor se face pe timp uscat, pe masura coacerii. Smochinele coapte se desprind cu mana, iar cele in parga se taie de la jumatatea pedunculului cu cutitul sau foarfeca (pentru dulceata).
Durata de pastrare a smochinelor proaspete este de numai trei zile si aceasta in depozite frigorifice, la temperaturi de + 2 C. Ea este influentata direct de stadiul de coacere, tipul de ambalaj si mijlocul de transport.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3134
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
