MARUL - boli si daunatori

Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE MARULUI

Virusul mozaicului marului

Boala se manifesta exclusiv pe frunze, prin simptome care difera in ce priveste aspectul si gravitatea, in functie de sensibilitatea soiurilor si virulenta tulpinii de virus.

Pe limbul frunzelor apar pete imprastiate neuniform, de culoare verde - deschis pana la galben - aurie sau crem, de forma si marimi diferite. Uneori petele au forma de inel, de linii drepte sau sinuoase, ori de benzi clorotice dispuse de-a lungul nervurilor; se poate produce si o ingalbenire a nervurilor primare si secundare. Patarea se poate extinde pe ambele fete ale limbului, si in cele din urma, duce la ingalbenirea frunzelor.

Pe vreme insorita si calduroasa pot apare si pete necrotice, care se extind si determina o cadere prematura a frunzelor.

Pomii puternic atacati vegeteaza slab si dau productii scazute, iar puietii au o crestere slaba si o infatisare caracteristica - bolnavicioasa.

prezenta simptomelor

2.

Proliferarea marului

La pomii tineri, micoplasma produce o dereglare a proceselor de crestere, pomii pornesc mai devreme in vegetatie, au o crestere mai slaba, inaltimea mai redusa cu 20 - 39%.

Simptomul tipic, cel de proliferare rezulta prin dezvoltarea inainte de vreme a mugurilor axilari si a formarii unui numar mare de lastari secundari slab dezvoltati (maturi de vrajitoare). Lastarii secundari aparuti, uneori se pot ramifica, dand lastari tertiari, care formeaza cu ramura principala din care a rezultat un unghi ascutit. Scoarta pomilor tineri infectati este lipsita de pubescenta, lucioasa, de culoare maronie.

prezenta simptomelor

Maturile de vrajitoare constituie un simptom al bolii; el apare fie concomitent pe tot pomul, fie succesiv pe diferite ramuri, rar mai multi ani consecutivi pe aceiasi ramura.

Ramurile atacate raman mai mici, mai subtiri, lipsite de vigoare, iar scoarta lor capata o culoare rosiatica si uneori se usuca.

Frunzisul pomilor infectati este mai slab dezvoltat, de culoare verde - deschis, uneori clorotica sau rosietica. Frunzele sunt mai mici, cu petioluri mai scurte decat cele ale pomilor sanatosi, insa cu stipelele mai lungi, mai ales la frunzele situate aproape de baza ramurilor; ca urmare a atacului se produce o cadere prematura a frunzelor.

Fructele nu prezinta simptome deosebite, raman insa mici, nu se coloreaza, au forma mai turtita, pedunculul mult alungit, iar cavitatile mai putin adanci.

Pulpa fructelor este spongioasa, cu gust fad, slab acidulata, cu un continut redus de zahar.

Inmuierea lemnului la mar

Simptomul principal il constituie flexibilitatea neobisnuit de mare, mai ales a lastarilor de 1-2 ani si mai rar a ramurilor si tulpinilor pomilor mai in varsta. Aceasta flexibilitate poate sa fie limitata - ex. soiul Delicios auriu cand e infectat cu tulpini mai putin virulente, sau poate fi generala, prezenta la toate ramurile pomului.

Pomii infectati au uneori un port asemanator salciei plangatoare, mai ales cand sunt incarcati cu fructe. Aceasta flexibilitate excesiva este cauzata de nelignificarea sau lignificarea incompleta sau neregulata a xilemului si a traheidelor.In loc de lignina, la ingrosarea peretilor celulelor participa numai celuloza.

Partile atinse au o consistenta spongioasa si sunt expuse ciupercilor care produc plagi canceroase.

Frunzele si fructele pomului sunt normale; talia pomului ramane mica, iar productia scade.

prezenta simptomelor

Arsura bacteriana comuna a marului si parului

(Pseudomonas syringae pv.syringae van Hall)

Boala se manifesta pe toate organele aeriene ale plantei. Nervurile frunzelor, indeosebi cele de par, mai rar cele de mar, se innegresc, iar in zonele internervuriene apar pete brune, care de obicei conflueaza si ocupa intrega suprafata a limbului. Apoi, frunzele se usuca in intregime, dar nu cad, ramanand pe pom chiar si in timpul iernii.

Florile infectate se brunifica si se ofilesc ca si cand ar fi distruse de ingheturi tarzii.

Arsura inflorescentelor la par incepe prin una sau mai multe leziuni distincte, de culoare neagra, pe fata exterioara a diferitelor organe florale.

Simptomul cel mai caracteristic este pe lastari si pe ramuri. Pe lastarii tinerii, in jurul locului unde s-a produs infectia, apar leziuni sub forma de striuri brune, care de multe ori incercuiesc lastarul. In asemenea cazuri, partea superioara se usuca, iar varful se indoaie in jos.

De pe lastari boala poate trece si pe ramurile mai batrane si pe tulpini, manifestandu-se mai ales in jurul nodurilor prin leziuni intinse, sclerozate, usor cufundate si bine delimitate de tesutul sanatos, evoluand uneori in ulceratii. Cand zona infectata cuprinde tulpina de jur - imprejur, pomul se usuca. Aceasta forma de atac este mai evidenta in pepiniera.

F%

I%

GA%

5.

Focul bacterian al rozaceelor

(Erwinia amylovora (Burril) Winslow Broadhurst, Buchanan, Krunwiede, Rogers et Smith)

Boala poate ataca toate organele aeriene ale plantelor. Arsura inflorescentelor este de obicei primul simptom si apare primavara devreme. Poate fi afectata o singura floare sau toata exsudeaza picaturi de lichid. Boala se extinde repede si bacteriile invadeaza frunzele vecine. Pe lastar, apare si o ulceratie mica.

Frunzele se vestejesc si intreg lastarul se brunifica la mar sau se innegreste la par.

Inflorescentele infectate pot sa cada sau sa ramana atasate de pom; dupa inflorescente, lastarii sunt organele cele mai sensibile, boala progresand foarte rapid. Pe timp umed, incepand cu perioada infloritului, pe lastarii bolnavi apar de obicei picaturi de exsudat, care au culoare variabila, de la alb pana la rosu - inchis, cu diferite nuante de brun-galben sau portocaliu.

Boala apare numai pe fructele verzi si cu totul ocazional pot sa apara leziuni si dupa recoltare. Penetrarea bacteriilor se realizeaza direct prin lenticele in scoarta, prin rani sau prin vase. Perele prezinta de-a lungul zonei necrotice o margine verde - inchis, hidrozata, in timp ce pe mere se produce o inrosire prematura, care inconjoara zona putreda.

F%

I%

GA%

Fructele atacate se innegresc la par si se brunifica la mar.

La pomii mai sensibili la aceasta boala, infectia poate cobori de la inflorescente, lastari sau fructe la ramurile mai vechi, sarpante sau trunchi producand leziuni, ulcere sau exsudari.

Leziunile sunt usor cufundate, de forme diferite, inconjurate de crapaturi neregulate, bine delimitate de tesut sanatos. Ulcerele formate pe tulpini sunt mici, inconjurate de calus. Ele pot incercui intreaga sarpanta, producand moartea partii superioare sau daca sunt localizate pe trunchi, moare tot pomul.   

Cancerul bacterian (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens (Smith et Towensd) Kerr, Joung et Panagopoulos (sin. Agrobacterium tumefaciens (Smith et Townsend) Conn)

Principalul simptom al cancerului este dezvoltarea unei tumori (gale, excrescente) de marimi, forme si consistente diferite, cu suprafata rugoasa.

Caracteristic pentru boala este aparitia de tumori secundare, la o oarecare distanta de tumoarea primara, dupa un timp mai indelungat, de obicei formandu-se deasupra tumorii principale. Cancerul poate provoca evolutia de epinastii ale frunzelor, inhibarea mugurilor laterali, formarea de radacini adventive. Uneori tumorile genereaza formatiuni cu organizare rudimentara, asemanatoare unor organe ca frunze, muguri, lastari, radacini, denumite teratoame.

La pomii fructiferi din pepiniera, pe radacini si in zona coletului se dezvolta tumori la inceput albicioase, mai putin consistente, mai tarziu lemnificate.   

GA%

7.

Patarea cafenie a frunzelor, rapanul fructelor si lastarilor de mar

(Venturia inaequalis (Cke.) Wint (sin. Endostigme cinerascens (Fleisch) Jorst)

Boala se manifesta pe frunze, pe peduncul, pe sepale, pe fructe si mai rar pe lastari.

Frunzele atacate sunt acoperite de pete caracteristice, cafenii - olivacee, pe ambele fete, care cu timpul devin brun-negricioase, cu aspect catifelat; sunt multe si mici, conflueaza, ocupand mare suprafata din frunza, reducand posibilitatea de hranire a pomului. Forma de atac pe sepale si peduncul se intalneste in anii cu primaveri calduroase, cu ploi frecvente.

Fructele sunt atacate in toate stadiile de evolutie prezentand pete de diferite dimensiuni, brun - maslinii, catifelate. Fructele atacate se deformeaza, crapa si cele mai multe cad in lunile mai - iulie.

La soiurile sensibile, in anii cu ploi frecvente in lunile mai-iunie - iulie, se inregistreaza atac puternic de rapan si pe lastari. Atacul, la inceput sub forma de pete, de culoare maslinie - catifelata se exteriorizeaza sub forma de ulceratii, lastarul avand aspect crustos. Lastarii atacati se usuca sau degera in timpul iernii.

F%

I%

GA%

Fainarea marului

(Podosphaera leucotricha (Ell. Et Ev.) Salm.)

Boala se manifesta pe muguri, frunze, inflorescente, lastari si fructe. La inceputul dezmuguritului atat mugurii florali, cat si cei vegetativi de pe formatiunile de rod infectati in anul precedent, prezinta atac de fainare. Ei nu mai evolueaza normal; se acopera cu o pasla pulverulenta, alba cu aspect fainos, se inrosesc, se usuca si cad. O parte din mugurii florali evolueaza pana in faza de rasfirare a inflorescentei, apoi se usuca si cad.

Florile atacate de ciuperca prezinta petale alungite, de culoare verzuie; sunt sterile, se usuca repede si cad; florile pot fi distruse 90 - 95%.

Frunzele cu fainare sunt mai mici, deformate, se brunifica usor, se copaiesc, sunt casante si in cele din urma cad.

Lastarii atacati sunt acoperiti de o pasla alb - murdara, nu cresc normal, lemnul nu se coace si in majoritatea cazurilor degera in timpul iernii.

Atacul pe fructe este foarte rar.

F%

I%

GA%

9.

Monilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor

(Monilinia fructigena (aderh.Et Ruhl.)Honey)

Boala se manifesta pe flori, frunze, lastari, ramuri si fructe. In primaverile reci si ploioase, florile si frunzele se vestejesc, se brunifica si se usuca. Pe organele atacate apar pernite de mucegai, galben - cenusii, formate din conidiofori si conidii. Lastarii atacati se usuca. Fructele atacate in stadiul tanar se brunifica si putrezesc in intregime, acoperindu-se cu pernite de mucegai; in final cad la pamant. Pe fructele ajunse la maturitate apar pete galben - cafenii, mai mult sau mai putin circulare; pulpa se inmoaie si putrezeste; in dreptul petelor apar pernite pufoase, de 1-3 mm diametru, alb-galbui, apoi cenusii - brunii, dispuse concentric. In functie de conditiile de mediu (temperatura si umiditatea atmosferica), boala se manifesta sub forma de:

putregaiul brun = brown rot - apare pe timp umed si calduros; fructele putrezesc in 3 - 4 zile; se brunifica si cad; prezinta pernite alb - galbui; apare vara; este cel mai frecvent, mai evident, mai pagubitor.

putregaiul negru = black rot - este mai rar, pe timp umed si rece; apare pe fructe mai coapte; fructele mumifiate putrezesc, se innegresc, devin pieloase si nu mai prezinta fructificatii.

- putregaiul inimii = core rot; apare in conditii de uscaciune, fructele atacate se zbarcesc, se usuca, se mumifica si atarna pe pom si iarna; fenomenul se numeste mumifierea fructelor.

F%

I%

GA%

DAUNATORII MARULUI

Gargarita florilor de mar

(Anthonomus pomorum L.)

Gargarita florilor de mar, este o insecta monofaga. Pagubele sunt produse de adulti, care se hranesc cu mugurii vegetativi si florali, producand sterilitatea florilor si de larve, care distrug organele interne ale florilor. Bobocii atacati nu se deschid, se brunifica, se usuca si raman atarnati pe ramuri, fiind cunoscuti sub numele de 'cuisoare'. Pierderile pot ajunge 90-100%.

F%

Viespea merelor

(Hoplocampa testudinea Klug.)

Este o specie monofaga; pagubele sunt datorate galeriilor de larve in fructe. Fructele raman mici, pipernicite si cad.

F%

Paduchele din San Jose

(Quadraspidiotus perniciosus Comst.)

Paduchele de San Josė este polifag, atacand peste 200 specii de arbori, arbusti si plante ierboase; prefera speciile lemnoase;

s-a semnalat pe capsun, dar nu si pe conifere.

Ataca atat partile lemnoase, frunzele, cat si fructele. Se fixeaza cu ajutorul rostrului in tesut si suge continutul celular. O data cu intepatura este introdusa si saliva, care contine o substanta toxica sub actiunea careia se produc o serie de modificari biochimice, din care cauza tesuturile se necrozeaza, se rosesc, formandu-se pete caracteristice. Pomii atacati au o vegetatie redusa, frunze etiolate, fructe mici si deformate.

F%

Paduchele lanos

(Eriosoma lanigerum Hasum.)

Paduchele lanos colonizeaza tulpini, ramuri, lastari, radacini, hranindu-se prin sugerea sucului celular din tesuturi. Partile atacate se hipertrofiaza si apar umflaturi sub forma de nodozitati sau ulceratii canceroase. Pomii atacati se debiliteaza si in final se usuca. Parazitismul natural este asigurat de viespea monofaga Aphelinus mali Halid.

F%

Paianjenul rosu al pomilor fructiferi

(Panonychus ulmi Koch sin.Metatetranychus ulmi Qud., Tetranychus ulmi Koch)

Paianjenul rosu este o specie polifaga, atacand marul, parul, gutuiul, prunul, ciresul, caisul, migdalul, nucul, coacazul, agrisul, etc.; pagubele se datoresc intepaturilor si sugerii sevei, producand in frunze rupturi si dislocari ale epidermei si parenchimului lacunar.

Pe frunze apar pete mici, alb - brunii, care cu timpul conflueaza, iar coloritul se schimba de la alb-argintiu pana la alb-rosietic.

La atacuri puternice, frunzele se usuca si cad, prejudiciind indirect productia. Ca specii pradatoare se cunosc dintre acarieni - Typhlodromus, Tydeus, iar dintre insecte - Chrysopa, Stethorus, Anthocoris, care pot influenta densitatea de acarieni.

F%

Paduchele verde al marului

(Aphis pomi de Geer (sin. Doralis pomi de Geer) )

Paduchii se localizeaza de regula pe partea inferioara a frunzelor, colonizand varfurile de crestere. Datorita modului de atac - intepat si supt seva, frunzele se rasucesc, se ingalbenesc si se usuca.

Paduchele acopera adesea organele atacate cu asa zisa 'roua de miere' (excrementele - dulci) pe care se dezvolta diferite ciuperci saprofite (fumagina - Capodium salicinum

F%

Puricele melifer al marului

(Psylla mali Schmidb.)

In unii ani poate determina pagube mari; in urma intepaturilor provocate de larve si adulti, lastarii se rasucesc, frunzele se deformeaza, raman mici si capata un aspect clorotic, iar butonii florali avorteaza, se usuca si raman atarnati pe pom. In urma atacului de Psylla, datorita excrementelor dulci ale insectei, se instaleaza diferite ciuperci saprofite (ex. Capnodium salicinum).

F%

Inelarul

(Malacosoma neustria L. (sin.Bombyx neustria L.)

Este o specie polifaga, care ataca toti pomii fructiferi; in anii favorabili, inelarul poate provoca defolieri importante, pierderi de recolta si debilitarea pomilor.

F%

Omida paroasa a stejarului sau fluturele stejarului

(Lymantria dispar L.)

Larvele sunt foarte lacome si polifage atacand atat pomii fructiferi, cat si speciile ornamentale si forestiere. Focarele se formeaza in paduri de foioase, de unde se raspandesc si in livezi; omizile distrug mugurii, frunzele, florile si in anii de invazie produc pagube importante; pomii pot fi desfrunziti, pierd recolta si sunt debilitati.

F%

Omida paroasa a dudului

(Hyphantria cunea Drury (sin. Bombyx cunea Drury )

Este considerata principal daunator al pomilor fructiferi; provoaca desfrunzirea partiala sau totala a pomilor ceea ce duce la pierderi de recolta si chiar la debilitarea pomilor; in multe tari este considerata daunator de carantina.

F%

Sfredelitorul ramurilor

(Zeuzera pyrina L. (sin. Zeuzera aesculi L.)

Sfredelitorul ramurilor ataca peste 150 specii de arbori fructiferi si forestieri; ramurile atacate se usuca, pomii se degarnisesc de ramuri si se usuca.

F%

Sfredelitorul tulpinilor

(Cossus cossus L. (sin.Cossus ligniperda L.) )

Sfredelitorul tulpinilor se dezvolta in tulpinile speciilor pomicole cu lemn moale, carora, prin galeriile produse, le provoaca uscarea.

F%

Cariul scoartei

(Ruguloscolytus rugulosus Ratz.)

Ataca tulpinile si ramurile groase ale speciilor fructifere. Pomii debilitati fiziologic (seceta, ingrasaminte, etc.) sunt cei mai atacati; pomii atacati se usuca.

F%

Cotarul verde

(Operopthera brumata L. )sin. Cheimatobia brumata L.)

Larvele sunt polifage, atacand toate speciile pomicole (si arbustii); pomii dezmuguriti se dezvolta incet, fructele raman mici si productia scade.

Carabusul de mai

Melolontha melolontha L.)

Carabusul este polifag. In stadiul de adult ataca frunzele tuturor speciilor pomicole, pentru maturatia sexuala. In stadiul de larva ataca radacinile tuturor speciilor pomicole, ceea ce duce initial la reducerea productiei de fructe si cu timpul la uscarea pomilor.

F%