Parul

Parul

Pyrus sativa Lam.

Fam. Rosaceae

Subfam. Pomoideae

Parul este o specie pomicola precoce (intra devreme pe rod), productiva si cu constanta in rodire, asigurand un consum de fructe 8 - 10 luni. Cuprinde circa 6.000 soiuri. Compozitia chimica complexa (tabelul 10.2), suculenta, aroma si savoarea deosebita confera perelor o calitate aparte, fiind considerate fructe de lux.

Parul este un pom de vigoare comparabila cu a marului si poate fi: cu vigoare mare (Untoasa Hardy, Cur), cu vigoare mijlocie (Untoasa Bosc, Confrence) si cu vigoare slaba (Untoasa Diel, Williams). Coroana poate fi ingust conica (Untoasa Hardy, Untoasa Bosc), larg conica (Cur, Contesa de Paris) sau sferica (Olivier de Sèrres, Untoasa de Geoagiu) (fig.17).

Cand se foloseste gutuiul ca portaltoi, vigoarea scade la 1/2 sau chiar 3/8 fata de franc.

Ca si la mar, fructele parului sunt poame de forme, marimi si culori variabile in functie de soi, agrotehnica si zona de cultura.

Productia mondiala de pere este repartizata diferit pe continente si tari mari producatoare. Majoritatea perelor se produc in Asia si Europa (75 % din totalul mondial), urmate de America de Nord. Dintre tari, la nivelul anului 2000, cele mai mari producatoare de pere sunt: China (8.165 mii t), S.U.A. (908.2 mii t), Italia (854 mii t), Spania (677,3 mii t), Argentina (540 mii t), Japonia (415 mii t), Turcia (415 mii t), Germania (363 mii t).

In Romania, parul constituie abia 4,2 - 4,5 % din totalul pomilor, fiind mai bine reprezentat in judetele Arges, Dambovita, Prahova, Gorj, Valcea, Vrancea, Neamt, Sibiu si Suceava. In anul 2000, productia de pere a Romaniei a fost de 65.000 tone.

Tabelul 10.2

Principalele componente chimice ale perelor (la 100 g produs proaspat)

(dupa Draganescu E,1996)

Dupa statisticile existente, consumul anual mediu cel mai mare pe locuitor se inregistreaza in Italia unde atinge 14-16 kg, urmat de Austria, Grecia, Bulgaria cu 6-10 kg pe locuitor, apoi Franta si Olanda cu 5,5 kg pe locuitor, Germania cu 5 kg, S.U.A. cu 3 kg pe locuitor. In Romania consumul de pere pe locuitor a fost de 4,2 kg, scazand in anul 2000 la 2,8 kg pe locuitor, fata de un necesar recomandat de 7 kg.

In functie de perioada de maturare, perele se impart conventional, in trei grupe:

- pere de vara (Bella de Giugno, Triumf, Argessis, Carpica, Aromata de Bistrita, Untoasa precoce Morettini, Beurre Giffard, Timpurii de Dambovita, Clapp's Favourite, Napoca, Williams), cu durata scurta de pastrare - 5 pana la 8 zile - putin utilizate la prelucrare;

- pere de toamna (Williams rosu, Doina, Haydeea, Untoasa Hardy, Untoasa de Geagiu, Untoasa Bosc, Highland, Aniversare, Confrence), cu durata de pastrare de 10 - 30 zile;

- pere de iarna, care in conditii speciale, se pot pastra pana la 150 zile. Din aceasta grupa, cele mai raspandite sunt: Abatele Fetel, Monica, Jeanne d'Arc, Cur, Passe Crassane, Contesa de Paris, Olivier de Sèrres, Republica, Euras.

Parul este o pretioasa specie fructifera, intrucat fructele au calitati gustative si nutritive mult apreciate. La pere, partea principala a fructului o constituie pulpa care reprezinta 97%, in timp ce pielita atinge 2,5% iar semintele numai 0,5%. Cantitatea de suc din pere reprezinta aproape 95%.

Aportul caloric pe care il aduce consumarea perelor prezinta o importanta foarte mare, deoarece 100 g de fructe contin 10-20 g hidrati de carbon care dau organismului intre 40 si 80 de calorii.

Din pere se prepara compot, nectar, fructe deshidratate si congelate si un distilat aromat de foarte buna calitate.

Pentru prelucrare, cu exceptia perelor destinate sucurilor, nectarelor, fructele se recolteaza si se utilizeaza in stare de parga, adica atunci cand pulpa este ferma.

Pulpa perelor difera de cea a merelor prin suculenta in general mai pronuntata, consistenta mai slaba, gustul mai dulce ( nu contin mai mult zahar, dar au aciditatea mai scazuta), iar la unele soiuri si prin prezenta sclereidelor si a astringentei. Sunt soiuri fara sclereide (Williams, Clapp s Favourite), unele cu sclereide foarte fine, practic imperceptibile (Untoasa Bosc) si unele soiuri cu sclereide grosiere, numeroase (Republica). Prezenta unor sclereide grosiere si numeroase constituie un mare defect, intrucat fructele respective nu se preteaza pentru consum in stare proaspata, compoturi, dulceturi s.a.   

Stabilirea momentului de recoltare pentru pere este destul de dificila. Recoltate prea devreme, fructele nu-si continua normal procesele de maturare, raman tari, astringente, se zbarcesc, nu au gust caracteristic.

Recoltate mai tarziu decat normal, isi desavarsesc rapid maturarea, devin foarte suculente, dulci, aromate, dar se pastreaza putin. Perele de vara si unele de toamna recoltate tarziu se prabusesc din interior si nu mai pot fi valorificate decat prin distilare.

Cu privire la momentul de recoltare, in prezent nu exista metode complet satisfacatoare pentru identificarea datei calendaristice de maturare a fructelor. De aceea, stabilirea momentului de recoltare se bazeaza pe caractere organoleptice bine determinate si pe unele observatii vizuale privind virajul culorii verzi in galben al pigmentilor antocianici, atunci cand incepe maturarea fiziologica.

Un indice orientativ al maturarii fructelor este dat de rezistenta la rupere a pedunculului, dar nu general valabil. La fel este si rezistenta pulpei la presiune determinata cu penetrometrul.

Pastrarea perelor in depozite in scopul prelungirii consumului in stare proaspata pe o perioada cat mai mare este dependenta de factorii mediului ambiant in care se face pastrarea, in special de temperatura, de umiditatea relativa, de circulatia si compozitia aerului.

Cercetarile intreprinse au scos in evidenta faptul ca la pastrare, atat in conditii naturale, cat si frigorifice, soiurile se comporta diferit. Conservarea in frig a perelor cere conditii specifice pentru fiecare soi sau grupa de soiuri. In consecinta, dupa temperaturile de conservare pe care le cer diferitele soiuri, acestea se por grupa astfel :

- 1 la 0 ^oC : Favorita lui Clapp, Williams, Buna Luisa d'Avranches, Untoasa Bosc ;

- 0 - 2 ^oC : Cur, Doyenne du Comice, Josephine de Malines, ;

- 2 - 3 ^oC : Passe Crassane, Confrence.

Calitativ, materia prima trebuie sa corespunda STAS 2324 - 87.