Macesul

Macesul

Rosa canina L.

Fam. Rosaceae

Macesul este o specie cu multiple intrebuintari in industria alimentara si in medicina, iar din punct de vedere agrotehnic este un important factor de stabilizare a solului si de combatere a eroziunii.

In popor este cunoscut, in afara de maces, sub denumirea de trandafir salbatic, rasura, ruja, rog, scobar.

Macesii sunt arbusti erecti sau agatatori, cu tulpinile, de obicei cu ghimpi, avand frunzele alterne, imparipenat compuse, cu 3-9 foliole. Florile sunt unite in raceme corimbiforme sau umbeliforme (fig.36). Fructele propriu-zise sunt nucule unisperme, inchise intr-un receptacul carnos, ovoid sau globulos, care la maturitate devine portocaliu, rosu-purpuriu sau rosu negricios.

Lungimea maceselor variaza intre 8 - 30 mm, iar diametrul intre 7 - 17 mm. In fiecare receptacul sunt 25 - 45 nucule (impropriu numite seminte), fiecare cu numerosi perisori.

In conditiile tarii noastre coacerea maceselor are loc, de regula, in prima jumatate a lunii septembrie.

Necesitatea luarii in cultura a macesului a aparut in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand s-a resimtit deficitul mare de vitamine.

In urma selectiei si a hibridarilor efectuate, s-au obtinut tipuri si soiuri cu care s-au organizat plantatii pe suprafete mari in Olanda, Germania, CSI, indeosebi in zonele forestiere.

In tara noastra, primele plantatii experimentale cu specii si tipuri selectionate de maces s-au infiintat in reteaua statiunilor de cercetare din cadrul Institutului de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti (Maracineni, Halchiu, Bilcesti etc). In anul 1991 a fost omologata prima selectie de maces, Brasov

Macesul se caracterizeaza prin fructe foarte bogate in vitamina C, fiind in medie de 50 ori mai bogate decat lamaile si de 100 ori decat merele (500-1000 mg %). Mai contin vitaminele B2, K si PP, provitamina A, zaharuri (14-26 g %), substante minerale (K, Cu, Fe, Mg), 3-3,6 g % acid malic, 3 g % acid citric, pectina, uleiuri volatile, lecitina, dextrina, vanilina etc.

Florile, fructele si ²semintele ² de maces sunt folosite in industria alimentara pentru prepararea de siropuri, sucuri, marmelade, pasta, iar in medicina se folosesc in tratarea anemiei, a bolilor ficatului, rinichilor, in bronsite acute, gripa, laringite etc.

Pentru industria alimentara sau farmaceutica, recoltarea maceselor se face la maturitatea deplina, cand fructele realizeaza culoarea specifica speciei, soiului sau selectiei aflate in cultura, moment in care se considera acumularea maxima de vitamina C. Atat recoltarea prea timpurie, cat mai ales recoltarea tarzie provoaca pierderi de vitamina C.

Datorita continutului mai scazut in apa, macesele prezinta un grad ridicat de conservabilitate, putandu-se pastra pana la valorificare in incaperi racoroase si cu ventilatie.

Pentru valorificarea superioara, ca sursa de vitamina C, mai intai se obtine concentratul de vitamina, care este utilizat la cresterea valorii vitaminice a unor produse alimentare.

Procesul tehnologic de obtinere a concentratului de vitamina consta in principiu, din conditionarea, spalarea si sortarea maceselor, dupa care sunt supuse operatiei de extragere prin macerare simpla, macerare enzimatica dau difuzie. Prin macerarea simpla si macerarea enzimatica se obtin randamente de 85-90 % vitamina C. Extragerea acidului ascorbic prin metoda difuziei realizeaza randamente de 95-98 %. Extractele obtinute sunt supuse operatiei de concentrare in instalatii speciale.

Concentratul vitaminic de macese are o stabilitate buna si se poate pastra timp de 6 luni, cu pierderi minime, in incaperi la intuneric si la temperatura de 5-10 C. Acesta contine in medie 65-70 % substanta uscata solubila, 19-24 g % zaharuri totale, 4,9-6,1 g % substante pectice, 4,1-5,0 g % substante proteice si 1500-2000 mg % acid ascorbic.

O productie de 5 t fructe / ha furnizeaza in medie 40-50 kg vitamina C.