Agrisul

Agrisul

Grossularia reclinata Mill

Fam.Saxifragaceae

Subfam.Ribesoideae

Agrisul este un arbust cu talie mica, cu tufa mai deasa decat a coacazului si cu tulpini tepoase. Ghimpii sunt simpli, bifurcati sau trifurcati, mai desi spre baza tulpinilor si mai rari spre varf.

La agris, fructele sunt bace false (pseudobace), intrucat, la formarea lor, in afara de peretii ovarului participa si axul floral concrescut cu ovarul ( fig.31). Fructele au greutatea cuprinsa intre 3 g (White Smith) si 6 g (Rezistent de Cluj).

Agrisul este intalnit in flora spontana din Europa, partea de vest a Chinei si in Japonia, precum si in America de Nord si Centrala.

Cele mai mari suprafete cu agris se afla in Europa, care detine 90% din productia mondiala. |ari cu mari suprafete de agris sunt: CSI, Germania, Polonia, Anglia, Ungaria, Cehia, Franta, Austria etc.

La noi in tara, agrisul s-a raspandit mai mult in judetele nordice si nord-vestice, fiind plantat in special in gradinile familiale.

Fructele proaspete contin : o,6 g % proteine, 1,4 g % acizi organici, 8 g % zaharuri, 0,6 g % cenusa, 40 mg % P, 36,4 mg % Ca, 18,3 mg % Mg, 5,0 mg % Na, 3,5 mg % Zn, 0,9 mg % Fe, 0,8 mg % Cu, 30 mg % vitamina C, 0,10 mg % vitamina B2 etc.

Agrisele ajung la maturitate in luna iulie, cele mai importante soiuri fiind:

- Rezistent de Cluj, de culoare verde palid, cu fructe de 5-6 grame;

- Somes,de culoare verde palid, cu fructe de 4-4,5 g, cu o calitate a pseudobacei foarte buna;

- Zenit, soi cu pielita verde palid, cu fructe de 4-5 grame, de calitate foarte buna;

- White Smith, de culoare galbena, cu fructe    de 3-4 grame.

Soiurile de agris nu sunt toate la fel de apreciate. Cele cu fructe glabre sunt mai valoroase decat cele cu pielita pubescenta sau cu perisori glandulari. Se prefera soiurile cu fructe mari, cu pielita subtire si de culoare alba, galbena sau verde, cu gust dulce si aromat.

Agrisele se pot transforma in produse semifinite sau finite ca: supe, sosuri, compoturi, creme, peltea, gemuri si alte produse cu adaus de zahar. Se pot obtine si bauturi ca: must dulce, suc, vin etc.

Agrisele se pot recolta in cursul lunii mai in stare verde, cand au gust acrisor. In aceasta faza se culeg manual, prin rarire si au intrebuintare culinara.

Majoritatea agriselor se recolteaza (manual sau mecanic) in momentul in care au atins greutatea tipica soiului dar sunt inca tari si verzi, iar semintele nu s-au intarit. In acest stadiu sunt prelucrate sub forma de compot si marmelada.

Fructele pentru desert si cele destinate sucurilor, se recolteaza la maturitatea deplina, cand pielita este transparenta, iar pulpa moale, cu gust, aroma si suculenta tipice. Fructele supracoapte sunt transformate in vin.

Pe masura recoltarii, fructele se depoziteaza in incaperi racoroase, unde se pot pastra 5-6 zile, iar in depozite cu temperatura de - 0,5 º C-1,0 º C, cu o umiditate relativa de 85-90 %, bacele se pot pastra aproximativ 8 saptamani.