| CATEGORII DOCUMENTE |
| Gradinita |
Ministerul Educatiei si Cercetarii
Programul PHARE TVET RO 2002/1000-586.01.02.01.01
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a X-a
Pentru elevii cu cerinte educationale speciale
DOMENIUL: Chimie Industriala
NIVELUL: 1
MODULUL: Materii prime naturale in industria chimica
MATERII PRIME NATURALE ORGANICE IN INDUSTRIA CHIMICA
Acest material este destinat pregatirii elevilor cu cerinte educationale speciale ai Scolii de Arte si Meserii, care se pregatesc sa devina lucratori IN INDUSTRIA CHIMICA, nivelul 1 clasa a X-a, domeniul: chimie industriala, calificarea: Lucrator in prelucrarea polimerilor.
El contine sarcini de lucru care constau in:
cautarea de informatii necesare pentru rezolvarea sarcinilor de lucru utilizand diferite surse (manuale scolare, carti de specialitate, indrumare de laborator, pliante, pagini de Internet, alte surse);
rezolvarea de exercitii, fise de lucru, probleme cat si desfasurarea unor activitati in laborator, la agenti economici si acasa;
intocmirea unui portofoliu continand toate exercitiile rezolvate si activitatile desfasurate. Portofoliul trebuie sa fie cat mai complet pentru ca evaluarea competentelor profesionale a fiecarui elev sau a unei grupe de elevi sa fie cat mai adecvata si completa .
Deoarece exista un spectru larg de nevoi speciale, profesorul isi va adapta activitatea la problemele fiecarui elev.
Acest ghid are la baza Standardul de Pregatire Profesionala-varianta revizuita si Curriculumul pentru Scoala de Arte si Meserii, nivelul 1 de calificare, clasa a X-a, domeniul de pregatire: CHIMIE INDUSTRIALA
Foarte important
pentru elevi !
lista unitatilor de competenta si obiective
Modulul 1
Materii prime naturale organice in industria chimica
COMPETENTE
Unitati de competenta tehnica specializata:
Materii prime naturale organice in industria chimica
Competente relevante pentru modul:
20.1. Caracterizeaza materii prime naturale organice
20.2. Descrie procedee de tratare si prelucrare a materiilor prime naturale organice
20.3. Enumera utilizarile materiilor prime naturale organice
OBIECTIVE
Dupa parcurgerea acestor unitati de competenta, elevii vor fi capabili sa:
enumere materiile prime naturale organice folosite in industria chimica
clasifice materiile prime naturale organice
identifice proprietatile fizico-chimice ale materiilor prime naturale organice
enumere procedeele de prelucrare a materiilor prime naturale organice
identifice fazele corespunzatoare procedeelor de tratare si prelucrare
identifice utilajele din schema tehnologica
precizeze utilizarile materiilor prime naturale organice folosite in industria chimica
materiale de referinta
Materialul contine cateva exemple de folii transparente, fise conspect, fise de documentare obtinute prin valorificarea adecvata a materialelor de invatare.
Sugeram de asemenea utilizarea unor site-uri folositoare atat elevilor cat si profesorilor, cum ar fi:
https://ferl.becta.org.uk
//www.umr.edu/~wlf.
https://www.referateweb.com
https://encarta.msn.com/
Gasirea informatiilor pe Internet
Motoare de cautare :
www.ask.com
www.google.com
www.yahoo.com
www.eycos.co.uk
www.excite.co
Utilizati cateva litere din cuvant pentru a gasi ceea ce cautati. De exemplu, benz -va gasi referite pentru benzina si pentru benzene;
Incercati sa efectuati cautarea, folosind cuvinte care sa caracterizeze cat mai specific subiectul pe care il cautati. In cazul in care cautati o fraza, puneti-o intre ghilimele (ex. "putere calorica").
Pentru a rezolva mai usor exercitiile propuse, elevii vor citi cu atentie informatiile care urmeaza :
|
Fisa conspect Lemnul |
|
proprietati |
COMPOZITIE chimica |
elemente chimice: C, H, O, N principali constituenti: celuloza, lignina, polizaharide, substante minerale, rasini, ceruri, |
|
|
densitate |
scazuta ( aprox. 500 kg/m3) |
||
|
umiditate |
variaza mult de la lemnul verde (50%) la cel uscat (20%) |
||
|
putere calorica |
in jur de 4500 kcal/kg |
||
|
procedee de prelucrare |
procedee mecanice |
tocare sortare depozitare |
|
|
dezincrustarea separarea celulozei) |
Principalele produse: |
Utilizari |
|
|
celuloza |
industria hartiei, a matasii artificiale, a fibrelor si lacurilor, a pulberii fara fum |
||
|
distilarea uscata carbonizarea) |
Principalele produse: |
Utilizari |
|
|
mangal |
combustibil, obtinere carbune activ, vascoza, |
||
|
gaz de lemn |
combustibil |
||
|
acid pirolignos |
obtinere acid acetic, metanol, lacuri, lianti, combustibili |
||
|
Fisa conspect - carbunii |
Cum s-au format carbunii?
Carbunii pe care ii gasim astazi s-au format din generatii de plante ce au murit si s-au acumulat pe fundul unor vechi mlastini tropicale. Acolo, sub actiunea presiunii si temperaturii, vegetatia a suferit un proces de incarbonizare (cresterea continutului de carbon si scaderea continutului de oxigen si hidrogen).
|
Fisa de documentare - carbunii |
Proprietatile carbunilor variaza in functie de vechimea acestora:
|
Tipul de carbune |
principalele proprietati |
|||||
|
Continut de carbon |
Umiditate % |
Putere calorica, kcal/kg |
Aspect |
Utilizari |
||
|
|
TURBA |
prezinta elemente vegetale nedescompuse galben-brun |
ingrasamant agricol |
|||
|
CARBUNI BRUNI |
nu contin material vegetal nedescompus negri, mati sau luciosi |
carubune energetic |
||||
|
LIGNITI |
pastreaza structura lemnului din care provin |
carubune energetic |
||||
|
HUILA |
culoare neagra, structura compacta, fasii mate si lucioase |
cocsificare |
||||
|
ANTRACIT |
culoare neagra, luciu metallic, structura compacta |
carbune energetic |
||||
|
Fisa conspect tITEIUL |
|
compozitie |
amestec complex de hidrocarburi solide si gazoase dizolvate in hidrocarburi lichide, alaturi de cantitati reduse de compusi cu sulf, oxigen, azot si metale (Fe, Ca, Al, Ni) |
|
proprietati fizice |
lichid vascos, de culoare brun-roscat pana la negru, cu miros caracteristic, uleios la pipait are densitate mai mica decat a apei (0,80 0,93 g/cm3 ) insolubil in apa, formand cu aceasta o emulsie |
|
procedee de prelucrare |
distilare atmosferica |
|
|
produse |
utilizari |
|
|
benzina usoara benzina grea petrol lampant motorina pacura |
- solvent, carburant - carburant - carburant tractoare, combustibil casnic - carburant Diesel, combustibil casnic - combustibil, materie prima la distilarea in vid |
|
|
distilare in vid |
||
|
produse |
utilizari |
|
|
uleiuri parafina bitum (asfalt sau smoala |
lubrifianti, materiale electroizolante, agenti de incalzire sau racire impregnare hartie si chibrituri, obtinere detergenti pavarea drumurilor, constructii, liant la brichetarea carbunilor |
|
Folie
transparenta 1
AFLA CUM S-A formaT titeiul !
|
Fisa conspect - notiuni generale despre proces tehnologic |
proces tehnologic procesul de transformare a materiilor prime in produse intermediare sau finite cu caracteristici dorite; este alcatuit din operatii;
operATIILE - pot fi fizice sau chimice si se pot grupa in:
operatii de pregatire a materiilor prime
operatii de prelucrare a materiilor prime
operatii de valorificare deseurilor si subproduselor
operatii auxiliare
schema tehnologica cuprinde - respectand succesiunea operatiilor - utilajele in care se produc procesele fizice si chimice;
utilajele - pot fi reactoare chimice in care au loc procese chimice, sau aparate in care se realizeaza numai operatii chimice;se reprezinta prin semne conventionale sugestive;
flux tehnologic reprezentarea succesiunii logice de desfasurare a operatiilor ce alcatuiesc procesul tehnologic.
bilantul de materiale - reprezinta o aplicare a legii conservarii masei si se poate exprima astfel:
masa substantelor + masa substantelor = masa substantelor + masa substantelor + masa pierderi
intrate existente iesite ramas
Glosar
|
carbune activ |
carbune a carui putere de adsorbtie a fost marita printr-un tratament fizico-chimic |
|
Celuloza |
polizaharida cea mai raspandita in natura; este o substanta solida, de culoare alba, insolubila in apa; se obtine in special din bumbac, lemn, stuf si paie; |
|
Cocsificare |
descompunerea termica a carbunilor la temperatura de 900-11000C, in absenta aerului |
|
Combustibil |
substanta naturala sau sintetica ce produce prin ardere energie calorica ce poate fi utilizata la obtinerea altor forme de energie: electrica, mecanica. |
|
Densitate absoluta |
marime fizica, ce reprezinta masa unitatii de volum; se noteaza cu ρ ρ = m/V [kg/m3] |
|
Densitate relativa |
raportul dintre densitatea unui fluid si densitatea unui fluid de referinta |
|
Distilare |
procedeul de separare a amestecurilor omogene lichide pe baza diferentei dintre temperaturile de fierbere a componentilor ce alcatuiesc amestecul |
|
Emulsie |
amestec eterogen format din doua lichide nemiscibile |
|
Hidrocarburi |
compusi organici in compozitia carora apar numai atomi de carbon si hidrogen |
|
Incarbonizare |
procesul fizico-chimic complex in urma caruia substantele organice din plante sunt tranformate in carbuni de pamant |
|
Materii auxiliare |
substante ce intervin in procesul tehnologic, dar care nu se regasesc sub nici o forma in produsul finit |
|
MATERIA PRIMA |
reprezinta totalitatea substantelor naturale sau sintetice de origine minerala sau organica necesare obtinerii diferitelor produse chimice; se regaseste in produsul finit, uneori in alta stare; |
|
Parafina |
produs solid format dintr-un amestec de alcani cu punct de topire mai mare de 340C |
|
Vascozitate |
proprietate caracteristica a fluidelor care apare numai la curgerea acestora |
Acest glosar poate fi continuat de fiecare elev si pus in portofoliul personal al elevilor!
Activitati pentru elevi
Fisa de descriere a activitatilor
Tabelul urmator detaliaza sarcinile incluse in: Modulul 1: Materii prime naturale organice in industria chimica
Acest tabel va va fi folositor in procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul elevilor.
Bifati in rubrica "Rezolvat" sarcinile de lucru pe care le-ati efectuat.
|
Competenta |
Sarcina de lucru |
Obiectiv |
Rezolvat |
|
U.20. materii prime naturale organice in industria chimica |
|||
|
C 20.1 |
Exercitile 1, 3 |
Enumera materiile prime naturale organice folosite in industria chimica | |
|
Exercitile 1, 3, |
Clasifica materiile prime naturale organice | ||
|
Exercitiul 3, 5, 7 |
Identifica proprietati le fizico-chimice ale materiilor prime naturale organice | ||
|
C 20.2 |
Exercitiul 3 |
Identifica fazele corespunzatoare procedeelor de prelucrare a materiei prime | |
|
Exercitiul 7 |
Identifica utilajele din schema tehnologica | ||
|
Exercitiul 4 |
Explica fluxul tehnologic corespunzator fiecarui proces | ||
|
C 20.3 |
Exercitiul 2, 6, 7 |
Precizeaza utilizarile materiilor prime naturale organice folosite in industria chimica | |
REZOLVA
EXERCITIUL 1
Rezolvati sarcina de lucru care urmeaza lucrand individual pe caietul de notite
Timp de lucru: 15 minute.
a) Subliniaza din lista urmatoare materiile prime naturale organice:
gaz metan, pirita, sare gema, titei, apa, lemn, carbuni, aer, otet, calcar, mase plastice, bioxid de carbon
b) Grupeaza materiile prime subliniate dupa starea de agregare si completeaza urmarorul tabel:
|
materii prime |
||
|
solide |
lichide |
gazoase |
REZOLVA
EXERCITIUL 2
Citeste cu atentie lista urmatoare. Trece fiecare produs din lista urmatoare in coloana corespunzatoare materiei prime din care provine:
cocs, mangal, gaz de sinteza, petrol lampant, acid pirolignos, benzina, parafina, carbune activ, gaz de cocsificare, ape amoniacale, celuloza, pacura, motorina, semicocs
|
titei |
carbuni |
lemn |
gaze naturale |
Veti verifica corectitudinea raspunsurilor prin confruntare cu Folia 2 prezentata de profesor.
Timp de lucru 15 minute.
REZOLVA
EXERCITIUL 3
Alege din paranteza cuvantul potrivit astfel incat propozitiile de mai jos sa fie adevarate! Timp de lucru, 10 minute.
Turba este cel mai (tanar/batran) carbune.
Gazele naturale (sunt inodore/au miros aromatic).
In instalatia de distilare atmosferica a titeiului separarea componentilor se face in functie de (temperatura de fierbere/vascozitate).
Cocsul este reziduul (solid/lichid) al cocsificarii carbunilor.
Maruntirea este o operatie (mecanica/chimica).
Titeiul are densitatea (mai mare/mai mica) decat apa.
Benzinele se obtin prin distilarea (atmosferica/la vid) a titeiului.
Elementul care predomina in carbuni este (carbonul/oxigenul).
Mangalul se obtine prin (dezincrustarea/distilarea uscata) a lemnului.
Autoevaluarea exercitiului nr. 2
|
Nr. Item |
Raspuns ales |
Realizat |
Nerealizat |
Punctaj |
|
Se acorda din oficiu |
1p |
|||
|
Total punctaj obtinut din 10p | ||||
Atentie !
- Exercitiul va fi rezolvat individual.
- Fiecare elev se va autoevalua comparand propriile raspunsuri cu raspunsurile corecte prezentate de catre profesor pe folie de retroproiector.
Profesorul prezinta elevilor folia cu raspunsurile corecte.
REZOLVA
EXERCITIUL
4
problema
Intr-o instalatie de cocsificare se supun prelucrarii 1500 kg/h carbune. Din proces se obtin 240 kg/h gudroane, 225 kg/h ape amoniacale si 0.450 t/h gaze de cocserie. Se cere:
a. Calculati debitul de cocs obtinut, aplicand bilantul de materiale;
b. Numarul de rezervoare a cate doua tone necesare pentru a depozita apa amoniacala obtinuta intr-un schimb (8 ore)
Important!
Pentru rezolvarea problemelor trebuie sa urmezi urmatoarele etape
Analiza enuntului, intelegerea corecta a problemei (ce se da / ce se cere)
Exprimarea datelor in acelasi sistem de masura
Intocmirea planului de rezolvare (legatura intre datele cunoscute si cerinte, relatiile matematice)
Rezolvarea propriu-zisa
Analiza rezultatelor (mai exista si alte cai de rezolvare?, rezultatul este plauzibil?)
EXERCITIUL 5
Lucrare
de laborator
analiza carbunilor: determinarea Umiditatii totale
Efectuati urmatorul experiment de laborator lucrand in grupe de cate 2 elevi .
Cititi informatiile de mai jos care va vor fi utile in rezolvarea cerintelor din fisa de lucru.
Carbunii au proprietatea de a retine apa sub diverse forme. Se deosebesc:
F Umiditatea de imbibare - reprezinta umiditatea pe care o pierde carbunele prin uscare la aer, la temperatura obisnuita;
F Umiditatea higroscopica - reprezinta apa retinuta pe suprafata granulelor, care se pierde numai prin uscare in etuva, la 105-1100C;
F Umiditatea totala - reprezinta suma umiditatii de imbibare si higroscopice; este cea mai importanta
Mod de lucru pentru determinarea umiditatii totale:
Intr-o fiola de cantarire adusa la masa constanta se cantaresc 9-10 g carbune cu granule de circa 0,2 mm. Fiola cu carbune se tine in etuva la 1100C timp de 30 minute, se raceste si se cantareste cu precizie de 0,01g.
Umiditatea U se exprima de obicei in procente si se calculeaza astfel:
in care:
m1 este masa fiolei goale, in g;
m2 este masa fiolei cu carbune umed, in g;
m3 este masa fiolei cu carbune uscat, in g.
Umiditatea carbunilor variaza in limite foarte largi, in functie de natura si provenienta probei de analizat.
Pentru efectuarea experimentului aveti nevoie de urmatoarele materiale:
carbune maruntit
balanta farmaceutica
fiola de cantarire
etuva
exicator
Efectuati experimentul parcurgand urmatoarele etape:
cantariti o fiola de cantarire goala, adusa la
masa constanta (m1)
cantariti cantitatea indicata de carbune, respectand
regulile cunoscute de lucru la balanta (m2)
reglati
temperatura etuvei la 110oC
introduceti
si mentineti fiola in etuva pentru 30 de minute
scoateti
fiola si puneti-o la racit in
exicator
dupa ce s-a racit, cantariti-o (m3)
treceti
rezultatele cantaririlor in
tabelul urmator si efectuati calculul conform
formulei prezentate; notati rezultatul in tabel, in dreptul grupei voastre,
cu rosu:
|
grupa |
m1 (g) |
m2 (g) |
m3 (g) |
U
|
completati tabelul cu datele celorlalte grupe, cu albastru .
aminteste-ti
Aducerea la masa constanta a fiolei de cantarire se realizeaza in modul urmator:
se cantareste fiola;
se introduce fiola in etuva, unde se mentinela 1050C timp de 30 min.
se scoate fiola din etuva si se mentine in exicator pana se raceste;
se cantareste fiola si se introduce din nou in etuva unde se mentine 15 min.
se raceste fiola in exicator si se cantareste din nou;
se repeta operatiile pana cand masa fiolei ramane constanta, adica la ultimele doua cantariri succesive am obtinut aceleasi valori in grame a masei fiolei.
RESPECTA REGULILE
Pregateste-te, citind toate instructiunile inaintea fiecarui experiment.
Indeparteaza de pe masa de lucru tot ceea ce nu iti este necesar.
Nu gusta niciodata substantele chimice si nu le atinge cu mana!
Spala-te pe maini la terminarea experimentelor!
La sfarsitul experimentului lasa curata masa de lucru!
Nu uita! Laboratorul nu este un loc de joaca!
Respecta regulile de protectia muncii in laborator!
REZOLVA
EXERCITIUL 6
-Fisa de lucru-
Priveste cu atentie imaginea urmatoare, ce reprezinta o instalatie de distilare a titeiului. Identifica principalele produse care se obtin si trece-le in tabelul de mai jos.
Documenteaza-te, folosind ca surse internetul, carti si reviste de specialitate din biblioteca scolii, si afla ce produse se pot obtine din hidrocarburile aromatice separate din titei.
REZOLVA
EXERCITIUL 7
test de evaluare finala pentru modul
|
I. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect: |
2 p |
|||||||||||||||||||||||||
|
a) pompa centrifuga b) rezervor c) condensator |
0,5p |
|||||||||||||||||||||||||
|
B. Cocsul este un produs: a) solid b) lichid c) gazos |
0,5p |
|||||||||||||||||||||||||
|
C. Gazele naturale au miros: a) eterat b) sunt inodore c) respingator |
0,5p |
|||||||||||||||||||||||||
|
D. Dintre carbuni, cel mai mare continut de carbon il are: a) carbunele brun b) huila c) antracitul |
0,5p |
|||||||||||||||||||||||||
|
II. Asociati cifrele din coloana A cu literele din coloana B, si notati asocierile in spatiul "Rezolvare" |
1p |
|||||||||||||||||||||||||
|
A (materia prima) |
B (produsul) | |||||||||||||||||||||||||
|
lemn |
a. pacura |
0,25p |
||||||||||||||||||||||||
|
titei |
b. azot |
0,25p |
||||||||||||||||||||||||
|
carbuni |
c. metan |
0,25p |
||||||||||||||||||||||||
|
gaze naturale |
d. celuloza |
0,25p |
||||||||||||||||||||||||
|
e. gaze de cocsificare | ||||||||||||||||||||||||||
|
Rezolvare: | ||||||||||||||||||||||||||
|
III. Incercuiti litera A daca afirmatia este adevarata si litera F daca afirmatia este falsa |
2,5p |
|||||||||||||||||||||||||
|
A |
F |
Materia prima nu se regaseste in produsul finit |
0,5p |
|||||||||||||||||||||||
|
A |
F |
Pacura se foloseste drept combustibil |
0,5p |
|||||||||||||||||||||||
|
A |
F |
Bioxidul de sulf rezultat in urma arderii carbunilor este un poluant al atmosferei. |
0,5p |
|||||||||||||||||||||||
|
A |
F |
Cocsificarea carbunilor are loc in prezenta aerului, la 5000C. |
0,5p |
|||||||||||||||||||||||
|
A |
F |
Producerea de abur este o operatie auxiliara. |
0,5p |
|||||||||||||||||||||||
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||
|
a) Identificati utilajele notate cu cifre de la 1 la 5 , si notati-le in tabelul urmator: |
1,5p |
|||||||||||||||||||||||||
|
b) Precizati produsele obtinute prin procesele tehnologice de distilare atmosferica si in vid, si notati-le in tabelul urmator:
|
2 p |
|||||||||||||||||||||||||
solutiile exercitiilor si sugestii metodologice
EXERCITIUL nr. 1
a) gaz metan, pirita, sare gema, titei, apa, lemn, carbuni, aer, otet, calcar, mase plastice, bioxid de carbon
b)
|
materii prime |
||
|
solide |
lichide |
gazoase |
|
lemn, carbuni |
titei |
gaz metan |
Exercitul va fi rezolvat individual. La sfarsitul timpului acordat, profesorul va solicita raspunsul elevilor prin chestionare orala, completand pe tabla raspunsurile corecte. In final elevii isi vor putea corecta raspunsurile dupa modelul de pe tabla.
Evaluarea se poate realiza oral sau scris dovedind abilitatile elevilor de comunicare la enumerarea si clasificarea materiilor prime naturale organice folosite in industria chimica.
EXERCITIUL nr.2
|
titei |
carbuni |
lemn |
gaze naturale |
|
petrol lampant, benzina, parafina, pacura, motorina, |
cocs, gaz de sinteza, gaz de cocsificare, ape amoniacale, semicocs |
mangal, acid pirolignos, carbune activ, celuloza |
gaz de sinteza |
Elevii vor lucra in perechi si vor folosi ca surse de informare: caietul de notite, manualul, caietul elevului sau carti de specialitate. Perechea de elevi va identifica pentru fiecare produs din lista materia prima din acare provine. Profesorul prezinta Folia 2 cu rezolvarea corecta.
EXERCITIUL nr. 3
|
Nr. Item |
Raspuns corect |
|
tanar |
|
|
sunt inodore |
|
|
temperatura de fierbere |
|
|
solid |
|
|
mecanica |
|
|
Nr. Item |
Raspuns corect |
|
mai mica |
|
|
atmosferica |
|
|
carbonul |
|
|
distilarea uscata |
|
|
1 punct din oficiu |
|
Este un exercitiu util de verificare a cunostintelor elevilor cu cerinte educationale speciale, fiind o metoda mai usoara decat aceea in care se dau raspunsuri intregi. Poate avea un bun rezultat in evaluarea eficienta a exercitiilor. Rezolvarea se gasese pe Folia 2.
EXERCITIUL nr. 4
a) Q intrat = Q iesit + Q pierderi
Se considera ca nu exista pierderi
Q carbune = Q gudron + Q ape amoniacale + Q gaze de cocserie +Q cocs
Q gaze de cocserie = 0,450t/h = 450 kg/h
1500 = 240 + 225 + 450 + Q cocs
Q cocs = 585 kg/h
b) Q ape amoniacale = 225 kg/h
1 h........225 kg
8 h...........x
x = 225 x 8 = 1800 kg = 1,8 t
5,4 / 2 = 2,7 3 rezervoare
Se rezolva problemele la tabla cu participarea elevilor. Fiecare elev confrunta rezultatele pe care le-a obtinut cu cele de pe tabla.
Prin acest exercitiu este vizata in special dezvoltarea abilitatii de rezolvare de probleme dar si a celei de a realiza calcule simple. Se formeaza la elevi obisnuinta de a efectua aplicatii numerice, de specialitate, de a le considera ca parte integranta a modulului, contribuind la sublinierea legaturii stranse dintre disciplinele studiate. Aplicarea algoritmilor de calcul urmareste simplificarea muncii de rezolvare a unor probleme tipice.
EXERCITIUL nr. 5
Clasa va fi impartita in grupe de cate 2 elevi. Elevii cu cerinte educationale speciale vor fi repartizati cu colegi cu abilitati deosebite in ceea ce priveste activitatea practica si lucrul in echipa.
Aceste experimente permit aprofundarea cunostintelor prin aplicarea lor in practica, dezvolta spiritul de lucru in echipa, deprind elevii cu activitatea in laborator. Prin efectuarea acestor activitati elevii isi vor forma abilitatile practice si teoretice necesare in atingerea majoritatii obiectivelor propuse pentru a se realiza competentele vizate.
Profesorul indruma elevii cand este cazul si discuta cu ei concluziile la care au ajuns.
EXERCITIUL nr. 6
Gazolina, combustibil avioane, hidrocarburi aromatice, combustibil Diesel, Kerosen, combustibili industriali, parafina, uleiuri, unsori, asfalt, bitum
din hidrocarburi aromatice se pot obtine: mase plastice, fire si fibre sintetice, coloranti, solventi, cauciuc sintetic, etc.
Este un exercitiu simplu recomandat elevilor cu cerinte educationale speciale de invatare. Timp de lucru- 10 minute.
Evaluarea se poate realiza oral sau scris dovedind abilitatile elevilor de comunicare la identificarea domeniilor de utilizare a titeiului. Rezolvarea se gaseste pe Folia 2.
EXERCITIUL nr. 7 - Test de evaluare finala pentru modul
I. A-a, B-a, C-b, D-c
II 1-d, 2-a, 3-e, 4-c
III. F, A, A, F, A
IV.a) 1- cuptor tubular
2- coloana de distilare atmosferica
3- coloana de distilare la vid
4- condensator
5- separator
b) A-titei, B- pacura, C-gaze, D-benzina usoara, E-benzina grea, F-petrol lampant, G-motorina, H- motorina grea, I-ulei usor, K- ulei greu, L-reziduu
Se poate utiliza la incheierea predarii cunostintelor prevazute pentru aceasta unitate de competenta. Exercitiile cuprinse in acest test pot fi folosite pentru verificarea si evaluarea dobandirii noilor cunostinte atat pentru elevii cu cerinte educationale speciale, cat si pentru elevii cu un nivel ridicat de aptitudini. Rezolvarea se gaseste pe Folia 5.
folii transparente - solutiile exercitiilor
2
EXERCITIUL nr.2
|
titei |
carbuni |
lemn |
gaze naturale |
|
petrol lampant, benzina, parafina, pacura, motorina, |
cocs, gaz de sinteza, gaz de cocsificare, ape amoniacale, semicocs |
mangal, acid pirolignos, carbune activ, celuloza |
gaz de sinteza |
EXERCITIUL nr. 3
|
Nr. Item |
Raspuns corect |
|
tanar |
|
|
sunt inodore |
|
|
temperatura de fierbere |
|
|
solid |
|
|
mecanica |
|
|
Nr. Item |
Raspuns corect |
|
mai mica |
|
|
atmosferica |
|
|
carbonul |
|
|
distilarea uscata |
|
|
1 punct din oficiu |
|
EXERCITIUL nr. 6
Gazolina, combustibil avioane, hidrocarburi aromatice, combustibil Diesel, Kerosen, combustibili industriali, parafina, uleiuri, unsori, asfalt, bitum
din hidrocarburi aromatice se pot obtine: mase plastice, fire si fibre sintetice, coloranti, solventi, cauciuc sintetic, etc.
3
EXERCITIUL nr. 7 - Test de evaluare finala pentru modul
I. A-a, B-a, C-b, D-c
II 1-d, 2-a, 3-e, 4-c
III. F, A, A, F, A
IV.a)
|
cuptor tubular |
|
|
coloana de distilare atmosferica |
|
|
coloana de distilare in vid |
|
|
condensator |
|
|
separator |
b)
|
A |
titei |
|
B |
pacura |
|
C |
gaze |
|
D |
benzina usoara, |
|
E |
benzina grea |
|
F |
petrol lampant |
|
G |
motorina usoara |
|
H |
motorina grea |
|
I |
ulei usor |
|
K |
ulei greu |
|
L |
reziduu |
Sfaturi pentru profesori
Fisele de documentare si fisele conspect ofera elevilor informatiile esentiale despre materiile prime naturale organice.. Insotiti aceste fise cu explicatii si, eventual, informatii suplimentare utile.
Fisele de lucru solicita rezolvarea exercitiilor in grupe. Formarea acestora poate fi un moment placut al lectiei, daca se realizeaza printr-un mic joc. De asemenea, profesorul trebuie sa aiba abilitatea de a interveni in formarea grupelor de lucru pentru includerea elevilor cu cerinte educationale speciale alaturi de alti elevi care ii pot sprijini in invatare.
Pentru a obtine un rezultat bun in aplicarea metodelor de invatare activa, este important sa acordati elevilor timp suficient pentru rezolvarea sarcinilor de lucru.
Supravegheati discret activitatea grupelor de lucru. Daca este cazul, interveniti pentru a stimula participarea tuturor membrilor echipei la rezolvarea cerintelor. Acordati-le un feed-back pozitiv.
Solicitati elevilor sa-si intocmeasca un glosar cu termeni de specialitate. El poate porni de la o forma restransa cu termeni de baza, elaborata de profesor, care va fi completata de catre elevi.
Daca elevii au dificultati de scriere, oferiti-le posibilitatea sa-si redacteze raspunsurile scrise cu ajutorul unui PC. Daca au probleme in prezentarea orala, oferiti-le posibilitatea de a folosi un plan de idei sau de a realiza prezentarea impreuna cu colegul de echipa etc.
IMPORTANTA REALIZARII UNUI PORTOFOLIU
Portofoliul include rezultatele relevante, obtinute prin celelalte metode si tehnici de evaluare (probe scrise, verificari orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematica a comportamentului etc.) sau prin activitati extracurriculare. Reprezinta 'cartea de vizita' a elevului, urmarindu-i progresul pe o perioada de timp. Structura sau elementele portofoliului sunt, in general, definite de profesor. Elevul are insa libertatea de a cuprinde in portofoliu materialele pe care le considera necesare sau care il reprezinta cel mai bine. Desi unele elemente ale portofoliului au fost evaluate separat, la momentul respectiv, de catre profesor, se poate face o apreciere globala a portofoliului. In aceste situatii, profesorul stabileste criterii clare, holistice, pe care le comunica de la inceput elevilor.
Din perspectiva proiectarii interdisciplinare a invatarii si a evaluarii, proiectul si portofoliul prezinta urmatoarele avantaje:
FISA pentru inregistrarea progresului elevului
Aceasta format de fisa este un instrument detaliat de inregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fise pe durata derularii modulului, acestea permitand evaluarea precisa a evolutiei elevului, furnizand in acelasi timp informatii relevante pentru analiza.
FISA pentru inregistrarea progresului elevului
Modulul (unitatea de competenta)
Numele elevului _____ _______ ______ __________
Numele profesorului _____ _______ ______ ___________
|
Competente care trebuie dobandite |
Data |
Activitati efectuate si comentarii |
Data |
Aplicare in cadrul unitatii de competenta |
Evaluare |
||
|
Bine |
Satis-facator |
Refacere |
|||||
|
Comentarii |
Prioritati de dezvoltare |
||||||
|
Competente care urmeaza sa fie dobandite (pentru fisa urmatoare) |
Resurse necesare |
||||||
Competente care trebuie dobandite
Pe baza evaluarii initiale, ar trebui sa se poata identifica acele competente pe care elevul trebuie sa le dobandeasca la finele parcurgerii modulului. Aceasta fisa de inregistrare este facuta pentru a evalua, in mod separat, evolutia legata de diferite competente. Aceasta inseamna specificarea competentelor tehnice generale si competente pentru abilitati cheie care trebuie dezvoltate si evaluate.
Activitati efectuate si comentarii
Aici ar trebui sa se poata inregistra tipurile de activitati efectuate de elev, materialele utilizate si orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feedback.
Aplicare in cadrul unitatii de competenta
Aceasta ar trebui sa permita profesorului sa evalueze masura in care elevul si-a insusit competentele tehnice generale,tehnice specializate si competentele pentru abilitati cheie, raportate la cerintele pentru intreaga clasa. Profesorul poate indica gradul de indeplinire a cerintelor prin bifarea uneia din urmatoarele trei coloane.
Prioritati pentru dezvoltare
Partea inferioara a fisei este conceputa pentru a privi inainte si a identifica activitatile pe care elevul trebuie sa le efectueze in perioada urmatoare ca parte a modulelor viitoare. Aceste informatii ar trebui sa permita profesorilor implicati sa pregateasca elevul pentru ceea ce va urma, mai degraba decat pur si simplu sa reactioneze la problemele care se ivesc.
Competente care urmeaza sa fie dobandite
In aceasta casuta, profesorii trebuie sa inscrie competentele care urmeaza a fi dobandite. Acest lucru poate sa implice continuarea lucrului pentru aceleasi competente sau identificarea altora care trebuie avute in vedere.
Resurse necesare
Aici se pot inscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, retete, seturi de instructiuni si orice fel de fise de lucru care ar putea reprezenta o sursa de informare suplimentara pentru un elev ce nu a dobandit competentele cerute.
Modulul: Numele elevului:
Data: Profesor:
BIBLIOGRAFIE
Albu, C., Cosma I., Petrescu O. - Chimie, manual pentru clasa a X-a, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1984
Buchman A., Lupei E., Marincescu M. - Auxiliar curricular pentru clasa a IX-a SAM, domeniul chimie industriala, elaborat in cadrul CNDIPT-MEC, Bucuresti 2004
Colectiv - Standard de pregatire profesionala nivel 1, Domeniul Chimie industriala, varianta revizuita, Bucuresti, 2005
Colectiv - Curriculum clasa a X-a, Scoala de Arte si Meserii, Bucuresti, 2005
Cosma O. si col. - Manual de pregatire teoretica de baza, anul I Scoala profesionala, Chimie industriala, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2000
Croitoru V., Vladescu L., Cismas R., Teodorescu M.- Chimie analitica si analize tehnice, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997
Dobre,L., Dragomir, R. si col. - Pregatire de Baza in Chimie Industriala, manual de practica, Ed. Oscar Print
Fatu, S., Stroe, F., Stroe, C., Chimie, manual pentru Scoala profesionala, Editura ALL, Educational 2000, Bucuresti, 2001
Halmanghi I., Zaharescu A.- Tehnologie chimica organica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1962
Niculescu I., Dulca A., Rodeanu T., Vidrascu A. - Tehnologia fabricarii si prelucrarii produselor chimice, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1993
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4611
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
