CARACTERISTICILE SI ROLUL ABILITATII MANUALE IN ACHIZITIONAREA PRINCIPALELOR ABILITATI SI DEPRINDERI NECESARE PROFESIONALIZARII.

CARACTERISTICILE SI ROLUL ABILITATII MANUALE IN ACHIZITIONAREA PRINCIPALELOR ABILITATI SI DEPRINDERI NECESARE PROFESIONALIZARII.

Diferentieri existente in cadrul grupului de elevi, din scoala speciala, isi lasa amprenta nu numai asupra posibilitatilor de compensare si de recuperare a lor, ci si asupra modului de integrare in procesul muncii, in stilul si capacitatea lor de munca.

Astfel, majoritatea debililor mintal manifesta in procesul muncii o anumita inertie si fixitate, care le limiteaza posibilitatea actiunilor de substituire; in acelasi timp ei pastreaza tendinta clar exprimata de a inlocui actiunile dificile cu modalitatile de activita-te mai simple si primitive. Ar mai ramine de adaugat ca inertia in munca a deficientului coreleaza strins cu gradul de debilitate.

De asemenea, debilul mintal manifesta o scazuta  intelegere a scopurilor activitatii, nu arata interese profesionale certe.

La elevii scolii speciale, care prezinta normalitate psihica sau intelect de limita, reactiile negative fata de munca sint mai ales de origine exogena, consecutive unei carente de educatie familiala sau unor influente negative din mediul antescolar. Iar principala problema la elevii cu tulburari de comportament (de tipul psihopatiilor) este instalarea si manifestarea instabilitatii comportamentale si, in procesul muncii, al activitatii practico-productive.

Alte aspecte, de care trebuie sa se tina cont si tin de modalitatea nestiintifica prin care elevii scolii speciale capata informatia  profesionala si atitudinea fata de viitoarea profesie, astfel :

- majoritatea elevilor, au pareri preformate despre meseria pe care o vor urma. De cele mai multe ori, sugestia are un rol determinant.

elevii scolii speciale sint pusi in situatia de a-si forma aspiratii si interese profesionale in conditiile unei pronuntate izolari sociale care le perturba atit dezvoltarea normala cit si posibilitatile ulterioare de integrare ale activitatilor, pe care le desfasoara in atelierele scolii.

- instruirea deficientilor are inca un pronuntat caracter descriptiv, intelectualist si la distanta de activitatea practico-productiva care la rindul ei este unilaterala si nestimulativa pentru elevii scolii ajutatoare.

- comanda sociala, caile de afirmare sociala cele mai adecvate lor, nu le sint cunoscute deficientilor.

- nu se depune o activitate sistematica si unitara de formare la elevii scolii speciale a unor deprinderi de munca, stabile, care sa conduca la trairi afectiv-pozitive in legatura cu procesul si cu rezultatele muncii.

Pregatirea generala reprezinta atat o cerinta a progresului tehnic cat si o componenta de baza a unei bune pregatiri profesionale. Ptr orice profesie cultura generala constituie un fundament necesar atat prin cunostintele si deprinderile pe care le da si pe care se vor sprijini cunostintele si deprinderile de specialitate, cat si prin calitatile intelectuale pe care le formeaza si care largesc orizontul profesional al elevului. Pregatirea teoretica trebuie sa preceada pregatirii profesionale.

Rolul important pe care il are pregatirea teoretica in formarea unui bun profesionist este explicat de psihologi prin larga capacitate de transfer a culturii generale. Cunostintele si deprinderile de cultura generala inlesnesc achizitia cunostintelor si habitudinilor din orice profesie, ele insele se pot modela si adapta la cerintele profesionale.

Cunostintele insusite in scoala pot da tanarului o orientare generala in legatura cu productia sau o orientare ferma ptr anumita profesie. Cunostintele din obiectele de specialitate, pe care si le insusesc tinerii in licee de specialitate in scoli tehnice si postliceale, cu ajutorul carora ei cunosc temeinic problemele profesiei pe care si-au aleso, constituie baza teoretica a educatiei speciale.

Cunostintele insusite de elevi sunt insotite de priceperi si deprinderi de a le utiliza in practica: a manui unelte si masini, a le regla si adapta procesului muncii, a le ingriji si repara etc.

Persoana cu handicap mintal intimpina dificultati in formarea deprinderilor de munca atit in perioada scolarizarii, cit si in procesul muncii dupa integrarea in productie. Aceste dificultati sunt legate de organizarea propriei activitati, ritmul, viteza, calitatea lucrurilor efectuate. Diminuarea din punct de vedere cantitativ si calitativ al eficientei muncii produce dificultati in procesul integrarii socio-profesionale a persoanei cu handicap mintal.

Invatamintul special are drept obiective valorificarea a potentialelor biologice si psihice, stimularea si corectarea dezvoltarii fizice si intelectuale a persoanei cu handicap mintal, pregatirea pentru viata de sine statatoare si pentru integrarea socio-profesionala. Prin valorificarea maxima a persoanei cu handicap mintal, in limitele dezvoltarii sale, intelegem formarea la persoane a tuturor treptelor cunoasterii, incepind cu cel motric si incheind cu cele afective, volitive si de personalitate in ansamblu.