Motivatia pentru a invata

Motivatia de a invata este segmentul primordial al succesului scolar. Sursele motivatiei sint multiple si complexe. Literatura de specialitate promoveaza ideea conform carei factorii intrincesi si cei extrinseci conditioneaza si influenteaza motivatia pentru invatare. Motivatia poate fi definita ca fiind acele mobiluri interioare care directioneaza comportamentul uman. Fortele externe, de orice natura, de asemenea pot influenta comportamentul, dar, totusi, esentialmente, acesta este ghidat si sustinut de fortele interne ale individului. De regula, oamenii lucreaza mai productiv si mai intensiv atunci cind sint motivati.

Componentele interne ale motivatiei pentru a invata

Curiozitatea

In planul invatarii, pentru a descrie dimensiunile cu cea mai mare influenta asupra reusitei scolare, behavioristii opereaza cu astfel de termeni ca "recompensa" si "pedeapsa". Astfel, comportamentul elevilor poate fi orientat spre realizarea unor actiuni intru obtinerea remunerarii sau intru evitarea. Comportamentul uman este insa mult mai complex, decit atit. Oamenii sint, in mod natural, curiosi. Ei cauta noi experiente, "savureaza" invatarea unor subiecte noi, gasesc placerea in a rezolva jocurile de puzzle, perfectionindu-si astfel, dexteritatile si dezvoltindu-si alte competente.

Sarcina majora a instruirii rezida in a educa si a creste curiozitatea elevilor si de a o cultiva considerind-o potential motiv de invatare. Oferirea unor stimuli inediti, dar nu foarte diferiti de ceea ce stiu deja elevii, stimuleaza mult curiozitatea. Prezentarea stimulilor care sint completamente nefamiliari elevilor poate produce mai curind axietate, decit curiozitate. De aceea este necesar sa se asigura un echilibru intre complexitatea stimulilor si claritatea acestora. In loc sa prezentam un oarecare fapt sub forma afirmatiilor categorice, este bine sa adresam elevilor intrebari sau sa cream situatii-problema. Acestea vor spori interesul elevilor si vor alimenta curiozitatea salubra a acestora de a afla mai multe despre subiectul in discutie. Curiozitatea este un motiv intrinsec de a studia si, deci, invatarea nu ramine a fi dependenta doar de "rasplata" profesorilor.

Autoeficienta

Termenul de "autoeficienta" ar putea fi explicitat prin puterea de a gindi pozitiv. Autoeficienta este, de fapt, ceea ce psihologii descriu prin "increderea in propriile forte" si "prezenta convingerii de reusita". Abordat din aceste perspective, acest concept poate fi aplicat cu maxima relevanta motivatiei de a invata. Elevii care au dubii in ceea ce priveste abilitatea lor de a reusi nu sint suficient de motivati pentru a invata.

Divizarea sarcinilor pe secvente si oferirea unor posibilitati de a obtine succes la etapele timpurii ale invatarii sint mijloace prin care se dezvolta increderea in sine a elevilor.

Autoeficienta are patru surse de baza: realizarea performantelor, experienta indirecta, persuasiunea verbala si starea psihologica.

Realizarea performantelor sint situatiile in care elevii au avut succes si amintirea acestora, in continuare, ii sporesc autoeficienta. Experienta indirecta apare atunci cind elevul constientizeaza rolul unui model de succes (permanent sau situational) si incearca sa adopte comportamente sau atitudini ale acestuia. Persuasiunea verbala este secventa in care intervine cineva incercind sa convinga elevului ca este capabil sa realizeze cu succes sarcina respectiva. Sursa finala posibila a autoeficientei este starea psihologica - acele sentimente si trairi interioare care "asigura" elevul de iminenta esecului sau de obtinerea succesului. De exemplu, un elev se poate simti rau (fizic) atunci cind are de sustinut un examen. In aceste conditii, profesorul nu poate intreprinde prea multe actiuni cu scopul de a ameliora starea elevului. In schimb, in viitor, el ar putea propune elevului respectiv anumite exercitii de relaxare inainte de probele de evaluare sau chiar un training de desensibilizare si depasire a anxietatii si fricii.

Atitudinile

Atitudinea este, in realitate, o comoditate iluzorie. Si asta pentru ca, de cele mai dese ori, atitudinile sint iscusit menajate sau disimultate. Deseori, intre atitudine si comportamentul ostentativ nu exista congruenta. De exemplu, un elev oarecare poate avea o atitudine negativa fata de un anume profesor, dar intilnindu-se cu acesta se comporta respectuos, manifestind o "atitudine binevoitoare", ceea ce nu ar manifesta si in discutie cu fratele.

Pentru profesor este foarte important sa cunoasca care este atitudinea elevilor sai, cu referire, in special, la continutul disciplinei. Modificarile spre bine a atitudinii elevului se pot realiza prin urmatoarele modalitati:

oferind un mesaj persuasiv si bine argumentat;

modelind si / sau incurajind comportamentele dezirabile si pertinente;

inducind disonanta intre componentele cognitive, afective si comportamentale ale atitudinilor.

Daca unui elev i se sugereaza sa realizeze o anumita actiune care este absolut contrara atitudinii acestuia, va urma, cu siguranta, o modificare de esenta a atitudinii de pina acum.

Necesitatile

Necesitatile unui elev difera enorm de cele ale altora. Clasificarea cea mai notorie si mai des utilizata este ierarhia necesitatilor realizata de A. Maslow, care le imparte pe cinci niveluri distincte: (1) nevoile fiziologice, (2) nevoia de siguranta, (3) nevoia de dragoste si afiliere, (4) nevoia de stima si apreciere, (5) nevoia de auto-actualizare.

Ierarhia nevoilor elaborata de A. Maslow

Atunci cind sint satisfacute necesitatile de la un nivel mai inferior, necesitatile care influenteaza comportamentul, cu pregnanta, sint cele de la nivelul imediat urmator. Elevii nu ar fi pregatiti sa invete, daca nu si-ar satisface nevoile de la nivelurile inferioare, fiind, de exemplu, flaminzi.

Scopul final al educatiei ar consta in structurarea activitatilor astfel incit realizarea acestora sa conduca la satisfacerea necesitatilor de la nivelurile superioare.

Competenta

Competenta este in corelatie directa cu autoeficienta. Fiintele umane simt placere colosala atunci cind fac ceva foarte bine. Doar succesul, insa, nu este suficient pentru unii elevi. Profesorul trebuie sa ofere elevilor care au carenta a sentimentului de autoeficienta nu doar situatii in care acestia ar obtine succes, ci de asemenea, sa le creeze oportunitati de a-si asuma sarcini provocatoare pentru a demonstra sie insusi ca le pot realiza cu succe.

Filozofia competentei este simpla: dati cuiva un peste si va avea ce minca o zi, invatati-l sa pescuiasca si va minca o viata.

Suportul colegilor, parintilor si profesorilor, respectul si incurajarea acestora sint foarte importante pentru elevi, in special, in incercarea lor de a dobindi anumite competente.

Motivatia extrinseca

Participarea activa a elevilor si angajarea in activitati asigura un mediu stimulativ si contracareaza plictiseala. Strategiile de instruire ar trebui sa fie flexibile, creative si antrenante. Un mediu stimulativ de invatare ofera o gama larga de stiluri de prezentare, metode de invatare si materiale suport. In situatiile plictisitoare elevii vor invata doar in baza unor asa motive, precum: frica, presiunea, amenintarea sau ale scopuri extrinseci (statutul profesional, prestigiu social etc.). Un mediu de invatare mentinut prin astfel de motive distructive este, de regula, stresant si tensionat.

Obtinerea unor calificative are rol de motivatie extrinseca si prezinta valoare pentru elevi doar atunci cind procesul de evaluare este bine planificat si elevii sint informati despre beneficiile "calificarii" respective.

Factorii motivationali extrinseci joaca un rol inestimabil in comportamentul elevilor numai in cazurile cind profiturile externe sint dezirabile, acceptate, si valorificate de acestia.

Modelul ARCS

Deseori motivatia este conceputa ca o secventa de evenimente, care consta din: atentie, relevanta, incredere si satisfactie (attention - A, relevance - R, confidence - C, satisfaction - C). De exemplu, la inceput profesorul capteaza Atentia elevilor, apoi ofera Relevanta celor predate in corespundere cu scopurile personale ale elevilor si necesitatile acestora. Atunci cind procesul instructiv-educativ se desfasoara eficient, elevul capata Incredere in sine si in profesor. In urma cunostintelor recent asimilate elevul obtine Satisfactia, care asigura continuitatea procesului de invatare.

Atentia

Deseori, este mult mai usor sa captam atentia elevilor la inceputul lectiei. Mentinerea acesteia pe parcursul intregii lectii este o arta - o provocare pentru profesor. Este cazul sa oferim elevilor o varietate de prezentari si demonstrari realizate cu ajutorul mijloacelor audio-video, discutii in grupuri, dezbateri etc. De asemenea, suportul de curs dat elevilor il elaboram intr-o alta maniera: marime diferita, culori variate, scheme, tabele etc.

Relevanta

Este unanim acceptat faptul ca ceea ce este familiar elevilor se insuseste cu o mai mare sirguinta. Pentru profesori este dificil sa concorde continuturile cu interesele si necesitatile tuturor elevilor. De aceea este important sa se stabileasca acele "interese comune" ale intregii clase de elevi, iar relevanta o vor percepe fiecare in mod individual. Instruirea este relevanta pentru elevi atunci cind are tangente cu experientele elevilor. Metaforele, analogiile si relatarile unor intimplari prezinta relevanta majora pentru elev, acestea se apropie mai mult de modul lor de viata, ajutindu-i sa inteleaga informatia si conceptele noi.

Increderea

Pentru dezvoltarea increderii in sine propunem urmatoarele sugestii:

Ø      Creati elevilor asteptari pozitive in ceea ce priveste obtinerea succesului. Divizati scopurile complexe in secvente mai mic. Este mult mai usor sa cari un sac cu carti daca imparti cartile in teancuri a cite 15.

Ø      Oferiti elevilor posibilitati de a obtine succese. Elevii cistiga o incredere mai mare in sine daca li se acorda asistenta suficienta pentru a realiza sarcina pe care nu o pot executa fara ajutorul cuiva.

Ø      Acordati-le elevilor posibilitatea de a-si controla intr-o masura anumita propria instruire. Ajutati-i sa inteleaga ca invatarea este o consecinta directa a eforturilor depuse de ei.

Satisfactia

Satisfactia elevilor poate fi intensificata prin celebrarea reusitelor. Recunoasterea succeselor elevilor, atit in public, cit si in particular, consolideaza comportamente si atitudini care au asigurat obtinerea succesului. In continuare elevii vor tinde sa procedeze in mod similar sau chiar mai elaborat, avind scopul de a reusi din nou.

Uneori satisfactia elevilor este intensificata de comparatia pe care o fac elevii a reusitelor proprii cu cele ale colegilor ("a facut ca mine sau mai bine de cit mine ?"). Atunci cind remarca o atare situatie, profesorul trebuie sa mentioneze faptul ca rezultatele invatarii sint individuale si trebuie sa corespunda asteptarilor personale.

Aplicatii ale modelului ARCS

Design-ul mesajului si principiile de modificare a atitudinilor

Principiile procesului de modificare a atitudinilor poate fi explicat atit prin adaptarea modelului de comunicare la situatiile de invatare. Astfel acesta ar consta din: sursa/emitator (profesor), mesaj (subiectul predat), canal de transmitere (situatia de invatare) si receptor (elevii).

Deseori, accentul profesorului este pus pe continutul mesajului. Fiind preocupati, cu precadere, de continut, se edulcoreaza importanta celorlalte segmente. Cit de interesati sint, oare, elevii (receptorul) de subiectul discutiei (mesajul) ? zgomotul televizorului (canalul) nu distrage, oare, atentia elevilor ?

Contributia emitatorului la modificarile atitudinale

Perceperea emitatorului (profesor) de catre receptor (elev) ca fiind sursa credibila si atractiva se va repercuta asupra atitudinii receptorului. Atractivitatea, insa, nu se refera doar la aspectul exterior al emitatorului. Asa factori precum similaritatea si familiaritatea au un impact major asupra felului in care este perceput receptorului. Emitatorul actioneaza solitar pe parcursul evenimentului de comunicare. Relatia dintre emitator si receptor influenteaza considerabil motivatia receptorului.

Contributia mesajului la modificarile atitudinale

Tehnicile de elaborare a mesajelor persuasive si motivatoare pot fi invatate de la persoanele care alcatuiesc mesajele din spoturile publicitare. Mesajul este astfel elaborat incit asigura congruenta dintre ceea ce se comunica si interesele grupului-tinta (receptori).

Contributia canalului la modificarile atitudinale

Termenul "canal" se refera la doua aspecte importante: mijloacele utilizate pentru a transmite mesajul (suporturi audio, video, postere etc.) si capacitatile senzoriale ale elevilor (auzul, vazul si simtul tactil). Eficienta unor anume mijloace de transmitere nu a fost demonstrata stiintific. Cu toate aceste, rezultatele empirice afirma ca comunicare face-to-face detine superioritate fata de cea mediata.

Contributia receptorului la modificarile atitudinale

Persoanele care activeaza in sfera publicitatii au foarte clar stabilita tinta mesajelor elaborate. Ei isi cunosc si isi inteleg grupul-tinta (receptor). Mesajul este, deci, structurat astfel incit sa corespunda cit de mult posibil cu asteptarile si necesitatile receptorilor. Profesorii ar putea invata multe lucruri utile pentru activitate sa didactica analizindu-si si cunoscind bine elevii. Fiecare elev (receptor) are propriul sau set de atitudini si experiente de viata, care influenteaza, mai mult sau mai putin constient, interpretarea si decodificarea mesajului emis de profesor. De aceea cunoasterea elevilor este un imperativ al reusitei profesorului.

Cum sa incurajez elevii sa fie mai interesati ?

Ø      Chiar din prima zi vorbiti elevilor despre entuziasmul Dvs. referitor la acest curs / subiect si la modalitatea in care acesta va afecteaza personal. Cautati modalitati prin care sa faceti conexiuni intre materialul propus si viata elevilor Dvs. Utilizati articole si descoperiri recente, reportaje chiar din presa locala sau exemple din propria experienta care sint relevante continutului. Solicitati astfel de exemple si elevilor Dvs.

Ø      Ginditi-va la intrebarile pe care le-ati putea adresa elevilor pentru ca acestia sa chibzuiasca asupra subiectului in discutie, chiar daca nu au citit nimic referitor la tema respectiva.

Ø      Utilizati in cadrul discutiilor tehnici eficiente de facilitare a acestora

Ø      Dezvoltati la elevi "necesitatea de a sti". Atunci cind va pregatiti pentru ora, intrebati-va "Ce ar trebui si ce le-ar place elevilor sa stie la acest subiect ?". Aceasta v-ar ajuta sa concepeti materialul in termeni de "relevanta" si "pertinenta" cu experienta de viata a elevilor.

Ce fac cu elevii apatici ?

Ø      Incercati sa consolidati o relatie interpersonala cu acesti elevi. Invatati numele elevilor si utilizati-le in comunicarea cu ei; elevii vor intelege cit de interesat sinteti in obtinerea succesului la cursul respectiv. Faceti astfel incit elevii dezinteresati si iresponsabili sa se convinga de faptul ca doriti cu adevarat sa-i ajutati. Incercati sa aflati care este motivul apatiei elevilor: este in depresie, suparat sau plictisit.

Ø      Cuantificati progresul elevilor la etape timpurii si in mod sistematic, astfel incit acestia sa aiba ideea clara despre situatia lor academica. Antrenati in abordarea elevilor apatici pe acei din clasa care sint foarte motivati si interesati.

Ø      Aflati cit mai multa informatie de elevii Dvs. - apatici si interesati - care va va ajuta sa stabiliti comunicare eficienta intre ei.

Citeva sugestii pentru a motiva elevii

Ø      Explicati. Studii recente demonstreaza ca elevii sint mai putin interesati de participare sau evaluare deoarece nu inteleg ce trebuie sa faca sau ce ar trebui sa faca. Profesorii ar trebui sa acorde mai mult timp explicarii: de ce invatam ceea ce invatam; de ce o anumita abordare / teorie / activitate este importanta, utila si interesanta etc. In procesul educational entuziasmul profesorilor se transmite si elevilor, care probabil vor deveni mai interesati de subiectul respectiv. In mod similar, profesorii trebuie sa acorde mia mult timp explicind elevii ce asteapta de la ei, ce obiectiv urmareste prin realizarea unei activitati de evaluare etc. Elevii care sint nesiguri de ceea ce urmeaza sa realizeze sau cunosc precar instructiunile de executare nu vor obtine mari succes.

Ø      Remunerati. Elevii care nu au inca consolidat un set motivational intrinsec de a invata pot fi ajutati prin motivatie extrinseca - remunerarea (psihologica sau materiala). Decit sa blamam si sa criticam distructiv un oarecare comportament sau raspuns neadecvat, remunerati comportamentele corecte si raspunsurile bune. Retineti ca si adulti, si elevii sint tentati sa repete comportamentele care au fost remunerate. Remunerarea poate fi simbolica si sa marcheze nivelul la care a ajuns elevul prin acest comportament / raspuns. Copiilor mici acordati-le baloane, guma de mestecat, set de carioci. Elevilor mai mari li se pot oferi carti, certificate, laude verbale etc. Oricui ii place sa fie apreciat si recunoscut, iar remunerarile pentru o activitate realizata bine produc trairi emotionale placute.

Ø      Umanizati-va actiunile si comportamentele. Elevii sint mai motivati sa comunice cu profesorii care sint mai "umani" si carora pare sa le pese de ei, de interesele si scopurile lor. Profesorii pot "apropia" elevii povestindu-le diverse istorioare din viata personala, recunoscindu-si greselile pe care le-au facut cind erau copii sau chiar fiind adulti deja. O astfel de personalizare a relatiei profesor - elev ii ajuta pe acestia sa perceapa profesorii ca fiinte umane apropiate, ci nu ca figuri autoritare si neplacute. Discutati cu elevii si in afara orelor de curs. Interesati-va care le sint planurile de viitor, ce si-ar dori sa devina, unde intentioneaza sa se odihneasca in vacanta etc.

Ø      Implicati elevii in activitati. Unul din factorii majori ai motivatiei este implicarea elevilor in propriul proces de instruire. Citindu-le sau prezentindu-le subiectul fiind postat in fata clasei nu sint metodele cele mai eficiente de predare. Este mult mai bine sa implicati elevii in diverse activitati: situatii-problema, discutii in grup, studiu de caz etc. O ora despre natura ar avea o mai mare eficienta daca s-ar desfasura in parcul local. Mai mult decit atit elevilor le place sa se simta utili (ca si adultilor, de altfel!). Alegeti citiva elevi care sa va ajute (selectarea bibliografiei, stabilirea subiectelor pentru examene, pregatirea salii pentru desfasurarea unei discutii in plen, aranjarea posterelor etc.). Aceste activitati vor spori considerabil stima de sine a elevilor si vor intensifica si motivatia acestora pentru studiul disciplinei respective. Folositi orice oportunitatea de a primi ajutorul elevilor dvs. si fiti recunoscatori pentru acesta.

Ø      Predati inductiv. Cercetatorii sustin ca prezentarea mai intii a concluziilor, iar apoi oferirea exemplelor lipsesc elevii de placerea de a descoperi noul in mod individual. De ce nu ati prezenta mai intii exemplele, iar apoi sa le solicitati elevilor sa generalizeze cele prezentate si sa elaboreze concluzii ? Astfel, veti spori interesul elevilor si le veti mentine interesul pe tot parcursul activitatii. Mai mult de cit atit, asemenea activitati contribui mult la dezvoltarea abilitatilor de analiza si sinteza.

Ø      Satisfaceti nevoile elevilor. Satisfacerea nevoilor este o metoda primara de mentinere a interesului elevilor si a starii lor de bine. Identificati nevoile cele mai importante pentru fiecare elev si incercati sa tineti cont de asta.

Ø      Utilizati emotiile pozitive pentru a creste productivitatea si motivatia. O memorie buna si de lunga durata este in relatie directa cu starea emotionala traita de subiect in momentul memorarii, sustin psihologii. Astfel, elevii invata mai bine atunci cind invatarea este "acompaniata" de emotiile placute. Utilizati umorul, atunci cind e cazul, dar nu exagerati. Stabiliti relatii pline de afectiune atit intre dvs. si elevi, cit si intre colegi.