Cum sa devi un parinte mai bun - Intelegerea Stresului si a Furiei si Abordarea Acestora

MOTTO:

Avem nevoie de 4 imbratisari zilnice pentru a supravietui.

Avem nevoie de 8 imbratisari zilnice pentru a ne ingriji.

Avem nevoie de 12 imbratisari zilnice pentru a creste.

- Virginia Satir

Oricine poate sa se infurie, este usor;

dar sa te infurii pe cine trebuie, cat trebuie, cand trebuie, pentru ce trebuie, si cum trebuie - asa ceva NU este usor. Aristotel

Concepte Cheie

Stresul este o componenta normala a vietii.

Reducerea stresului ne ajuta sa ne simtim mai siguri fata de controlul pe care-l avem asupra vietii noastre.

Stresul este o componenta normala a rolului de parinte.

Abordarea eficienta a stresului este foarte importanta pentru a fi parinti eficienti.

Ca parinti, noi ne invatam si ne modelam copiii cum sa lupte contra stresului.

Furia este un sentiment normal.

Furia este un sentiment care este in regula intotdeauna. Dar modul in care ne purtam la furie poate sa ne ajute sau sa ne faca rau noua insine si copiilor nostri.

Obiective

Pana la sfarsitul acestei sesiuni parintii:

Vor identifica strategii personale pentru a se ingriji de ei insisi.

Vor intelege ca stresul este o componenta normala a vietii.

Vor identifica cauzele individuale si simptomele actuale ale stresului.

Vor explora relatia dintre factorii stresori si vorbirea cu sine insusi.

Vor discuta si vor practica unele abilitati pentru managementul stresului.

Vor identifica un sistem de sprijin personal.

Vor invata tehnicile de reducere a stresului pe termen lung.

Vor identifica si intelege furia ca sentiment.

Vor intelege importanta actiunilor adecvate asupra furiei.

Vor recunoaste sentimentele fizice si emotionale si auto-adresarea care pot sa insoteasca sau sa preceada furia.

Vor alcatui un Plan de Management al Furiei personal.

AGENDA

Bun Venit / Anunturi (5 minute)

Recapitularea Sesiunii Anterioare / Activitatea pentru Acasa (5 minute)

Intelegerea Stresului - Identificarea Surselor de Stres - Scala Holmes Rahe: Activitate - Identificarea Simptomelor Stresului: Activitate (20 minute)

Cum Influenteaza Modul Nostru de Gandire Reactiile Noastre fata de Stres - Puterea Vorbirii cu Tine Insuti: Prezentare, Discutie, si Caseta Video (10 minute)

Activitate - Cum Sa Umplem Sticla - (5 minute)

Metode pentru Combaterea Stresului - Caseta Video (20 minute)

PAUZA (10 min)

Stresul si Rolul de Parinte, Intelegerea Stresului pe Termen Lung: Prezentare, Activitate si Discutie (20 minute)

Intelegerea Furiei; Copiii Invata Privind; Cele Trei Actiuni pentru Abordarea si Tratarea Furiei Prezentare si Practica Abilitatilor (30 minute)

Planul Pentru Managementul Furiei (PMF): Activitate (5 minute)

Vesti Bune / Vesti Rele: Timp pentru Comunicare in Grup (10 minute)

Recapitularea Sesiunii (5 minute)

Prezentarea Activitatii pentru Acasa (3 minute)

Incheiere (2 minute)

.MATERIALE

MATERIAL TIPARIT PENTRU DISTRIBUIRE

Scala Holmes Rahe

Cartonase pentru activitatea Timp special

RECHIZITE

Ecusoane

Panou, markere colorate, si suport pentru panou

Pixuri sau creioane si hartie

RACORITOARE

ECHIPAMENT VIDEO

Casete video:

Vorbirea cu Tine Insuti, Metode pentru Combaterea Stresului

Recapitularea metodelor de combatere a stresului

Cele Trei Actiuni Pentru Abordarea Si Tratarea Furiei

Casetofon video, monitor, si prelungitor

NOTA: Rechizitele pentru activitatile suplimentare descrise in Anexe nu sunt listate aici. Ca urmare, daca alegeti sa folositi una dintre acestea, studiati atent activitatile pentru a aduce materialele suplimentare de care aveti nevoie.

PREGATIREA

Recapitulati Agenda pentru acest modul, apoi cititi materialul care trateaza pe larg fiecare problema de pe agenda. Cititi materialul din anexe. Hotarati-va care din activitatile suplimentare din Anexe doriti s-o folositi, daca exista vreuna. Revizuiti-va agenda conform cerintelor.

Pregatiti urmatoarele foi pentru panou:

Agenda

Metode pentru Combaterea Stresului - Copiati Metodele pentru Combaterea Stresului

Aduceti urmatoarea foaie de panou:

Regulile De Baza

Pregatiti urmatorul material tiparit pentru distribuire:

Scala Holmes Rahe - Faceti copii dupa model.

Aduceti copii ale materialelor distribuite la sesiunile anterioare.

Vizionati inainte casetele video Vorbirea cu Tine Insuti si Metode pentru Combaterea Stresului. Recapitulati intrebarile pentru discutie.

Telefonati parintilor care trec prin situatii de criza, oricui a lipsit de la ultima ora de curs, sau oricui simtiti ca are nevoie de sprijin individual.

Revedeti Cartonasele pentru Activitati de la sesiunea trecuta pe care parintii au scris angajamentele lor de a face ceva placut pentru ei insisi.

Pregatiti echipamentul video si asigurati-va ca totul functioneaza.

Aranjati camera astfel incat parintii sa poata sta in semicerc si sa vada panoul, aparatul video, si pe ceilalti parinti.

Pregatiti racoritoarele.

Bun Venit / Anunturi (5 minute)

Intampinati-i pe parinti cand intra in camera si incurajati-i sa-si completeze un cartonas pentru nume. Dupa ce parintii s-au asezat confortabil pe scaune, prezentati-i pe parintii noi. Va recomandam ca acesta sa fie ultimul curs la care sa mai permiteti inscrierea tarzie a unor parinti noi deoarece materialul devine mai concret si mai concentrat. Atat grupul parintilor cat si grupul copiilor (daca oferiti ingrijire pentru copii) ar trebui sa se inteleaga bine. Procesul construirii increderii a inceput si nu este recomandabil sa aduceti alte familii noi dincolo de acest punct.

Recapitulati Sesiunea Anterioara / Activitatea pentru Acasa (5 min)

Impartiti Cartonasele pentru Activitati pe care le-ati adunat saptamana trecuta si pe care parintii au scris angajamentul lor de a face o activitate placuta. Scopul recapitularii acestor angajamente este sa intareasca importanta faptului ca parintii sa se ingrijeasca de ei insisi. Ingrijirea de noi insine este importanta pentru sanatatea noastra. Este la fel de importanta ca si mancatul si dormitul. Este usor sa ne lasam atat de cuceriti de ingrijirea altora incat sa ne ignoram propriile noastre nevoi. Nu este bine sa facem asa. Cand ne ingrijim de noi insine ne simtim mai bine, mai puternici, mai fericiti, si mai stapani pe viata noastra. si cand ne simtim asa, copiii nostri sunt mai inclinati sa se simta si ei la fel. Ingrijindu-ne de noi insine, suntem mai capabili sa ne ingrijim copiii. Prin ingrijirea de noi insine modelam un comportament de buna auto-ingrijire la copiii nostri. Ingrijirea de noi insine reduce stresul de a fi parinte, ceea ce este un pas major pentru a deveni parinti mai buni.

Solicitati parintii sa povesteasca pe scurt experientele lor legate de ingrijirea de sine insusi. Ati putea sa intrebati:

Ati reusit sa va tineti angajamentul de a va ingriji de voi insiva?

Ce ati simtit facand aceasta?

Aceasta a schimbat ce gandeati/simteati despre dumneavoastra insiva?

Ati facut altceva decat ati planificat/scris?

Ati facut mai mult sau mai putin decat v-ati planificat?

Daca nu ati facut nimic, de ce nu ati facut si ce v-ar putea ajuta in aceasta saptamana?

Comunicati pe scurt observatiile dumneavoastra despre tipurile de activitati pe care le-a ales clasa. Unii parinti au ales o activitate acasa, altii au ales sa iasa din casa; unii au ales activitati gratuite; altele au costat bani; unele activitati au implicat planificare in avans, iar altele au avut loc spontan. Poate ca unii parinti s-au decis sa nu mearga pana la capat cu activitatea (de exemplu, ideea lor de auto-ingrijire este sa castige la loterie). Ajutati-i pe parinti sa inteleaga faptul ca este posibil sa faci activitati de auto-ingrijire. Acestea pot fi activitati foarte simple: facutul floricelelor si vizionarea unui program TV favorit; citirea unei carti; un telefon dat unui prieten; plimbare; sa iesi din casa pentru a vedea apusul de soare; gradinaritul;sa privesti norii cum trec.

Incurajati grupul sa faca cel putin o activitate de auto-ingrijire in aceasta saptamana si in fiecare saptamana.

Intelegerea Stresului: Prezentare, Identificarea Surselor de Stres - Scala Holmes Rahe; Identificarea Simptomelor Stresului: Activitate(20 min)

Unul din scopurile acestui curs este sa identifice si sa ajute la normalizarea conceptului de stres. O metoda de a prezenta acest concept este urmatoarea: O definitie utila a stresului este aceea ca el reprezinta o reactie a organismului fata de o cerere de schimbare. Schimbarile sunt inevitabile ne schimbam de la servici acasa, de la servici in concediu, de la casatorie la divort, de la tanar la batran. Parintii copiilor mici sunt confruntati mereu cu solicitari de schimbare a timpului, rabdarii, energiei, si imaginatiei lor. Intelegand ce se intampla in corpul nostru sub influenta unui stres prelungit sau intens, putem sa intelegem de ce managementul stresului este o parte importanta a ingrijirii de sine insusi. Corpul nostru reactioneaza cand ne aflam sub stres. Ne creste pulsul, respiratia devine mai alerta, presiunea arteriala si nivelul glucozei in sange cresc, iar digestia se incetineste. Sangele se grabeste spre muschii nostri pentru a ne ajuta sa ne pregatim sa raspundem. Acestea sunt reactii fizice normale fata de prezenta stresorilor. Oricum, daca aceste reactii au loc cu prea multa intensitate, au loc schimbari fiziologice in corp. Tesuturile si organele pot fi afectate. Ele pot sa nu reuseasca sa se adapteze in mod adecvat, iar functionarea lor defectuoasa poate sa conduca la dureri de cap, tensiune musculara, oboseala, ulcer, tensiune arteriala, probleme cardiace, sau alte afectiuni. Stresul poate conduce si la alte genuri de probleme. Putem sa ne orientam stresul catre interior si sa devenim descurajati si deprimati. Putem reactiona fata de tensiunea pe care o simtim prin furie, si sa ne exprimam furia in moduri daunatoare pentru noi sau pentru cei din jur. Vom discuta despre managementul furiei si metodele de exprimare a furiei intr-o sesiune viitoare. Managementul stresului este o parte importanta a mentinerii unei bune sanatati fizice si emotionale, si a unor relatii sanatoase. Cand tratam stresul, il simtim in continuare, dar ne revenim repede si invatam cum sa prevenim sau sa reducem reactiile noastre fata de stres la unele care nu sunt periculoase. Aceasta inseamna:

monitorizarea simptomelor stresului in corpul nostru (observarea);

identificarea stresorilor din mediul nostru (observarea);

respiratia pentru reducerea tensiunii;

schimbarea gandirii noastre (vorbirea cu tine insuti - o abilitate de lupta); si

schimbarea stresorilor pe care putem sa-i schimbam prin pasi mici (lupta).

Identificarea Surselor de Stres - Scala Holmes Rahe

In cadrul cercetarilor din psihologie exista interes pentru studierea tipurilor de stres pe care oamenii le resimt in viata si a modului in care stresul le afecteaza sanatatea si bunastarea. Scala Holmes Rahe este o masuratoare bine cunoscuta a stresului care foloseste un punctaj sau valoare pentru fiecare din cele 43 de evenimente ale vietii. Vom petrece cateva minute in care dumneavoastra veti completa Scala Holmes Rahe (vezi anexele) si va veti crea o idee despre cantitatea de stres pe care o resimtiti in viata. Distribuiti materialul tiparit cu Scala Holmes Rahe si acordati aproximativ cinci minute parintilor pentru a completa studiul si a-si face punctajul. Dupa ce studiul a fost completat, discutati un timp ce au invatat parintii din scala stresului. Probabil ca un numar semnificativ de oameni din clasa au scoruri care indica faptul ca sunt expusi unui stres extrem de ridicat (mai mult de 300 de puncte). Ca moderator, este important sa retineti cine sunt acesti parinti si sa luati contact cu ei personal in cursul pauzei, dupa ore, sau printr-un telefon de follow-up. Multi parinti pot declara ca stiau ca se simt "stresati" iar acum, dintr-o data, isi dau seama ca existau multe motive pentru care era asa. Asigurati-i ca exista metode de a limita stresul. Exista un numar de pareri despre intelesul scorului la studii ca cel pe care tocmai l-ati completat. Autorii scalei, Dr.Thomas Holmes si Dr.Richard Rahe de la Scoala de Medicina a Universitatii din Washington, au gasit o corelatie intre un nivel ridicat al evenimentelor stresante din viata si aparitia unor boli. Altii au interpretari diferite. Scopul nostru pentru acest exercitiu este sa va ajute sa constientizati imprejurarile care pot cauza stres. Fie ca stresul provine din evenimente majore ale vietii sau din intamplarile cotidiene, cand ne simtim coplesiti de stres, probabil ca exista un motiv serios. Nu trebuie sa ne simtim vinovati sau rai pentru ca suntem coplesiti. Aceasta nu ne ajuta sa luptam cu problemele si stresul care ne confrunta. Ceea ce ne este de ajutor este sa recunoastem sentimentul, si apoi sa facem pasii care ne vor ajuta sa tratam stresul. Daca-l putem identifica, putem sa facem ceva si sa-l mentinem sub control.

Identificarea Simptomelor Stresului: Activitate

Scopul exercitiului urmator este sa-i ajute pe parinti sa invete cum sa-si identifice propriile lor simptome de stres. Dupa ce devin constienti de "cum te simti cand esti stresat", ei sunt mai deschisi sa invete cum sa-si modifice sau sa-si reduca nivelul de stres. Putem invata sa reducem si sa tratam stresul din viata noastra recunoscandu-i simptomele. Putem sa fim supusi unui stres semnificativ fara a ne da macar seama, desi corpul, gandurile, sau sentimentele noastre ne dau semnale puternice. Stresul ne afecteaza fizic, mental, si emotional. Vom identifica unele "simptome specifice" ale stresului pe care le simtim fizic sau emotional. De exemplu, stiu ca sunt stresat cand imi simt spinarea incordata.

SCRIETI PE O FOAIE GOALA DE PANOU "Stiu ca sunt stresat atunci cand"

Solicitati parintii sa faca sugestii pentru completarea propozitiei. Sau intrebati parintii: Cum iti dai seama ca esti stresat?

Raspunsuri Obisnuite la Acest Exercitiu

Pe masura ce prezentati aceste informatii despre stres, parintii pot observa ca sunt supusi unui stres mai mare decat isi dau ei seama si observa cum le influenteaza acesta viata. Este important sa anticipati aceasta reactie si sa le comunicati parintilor ca este normal, si ca sunteti acolo pentru a discuta cu fiecare dintre ei. Asigurati-va ca ei invata metodele pozitive de tratare a stresului. Primul pas este sa il recunoasca.

Cum Influenteaza Modul Nostru de Gandire Reactiile Noastre fata de Stres - Puterea Vorbirii cu Tine Insuti: Prezentare, Discutie, si Caseta Video (10 min)

O parte a invatarii metodelor de reducere a stresului este sa recunosti vorbirea cu tine insuti. Aceasta reprezinta ceea ce credem sau ne spunem noua insine. Ea afecteaza modul in care simtim. Invatarea unor metode noi de gandire poate sa ne ajute sa ne simtim mai putin incordati, nelinistiti, anxiosi, sau furiosi in situatii stresante pe care nu le putem schimba. Secretul pentru a invata abilitatile pozitive de vorbire cu tine insuti este practica.

Transformarea Auto-Adresarii din Negativa in Pozitiva

Noi simtim stresul in multe situatii diferite, in evenimente pe care le consideram pozitive sau negative. Vorbirea cu tine insuti afecteaza modul in care simtim si modul in care percepem aceste evenimente. Vom practica recunoasterea unora din atitudinile de vorbire negativa cu tine insuti. Sa incepem gandindu-ne la evenimente pozitive.

AFISATI O FOAIE GOALA DE PANOU

Solicitati grupul sa ofere exemple de evenimente pozitive care sunt si ele stresante. Exemplele pot include: casatoria; participarea la o reuniune de familie; obtinerea unui servici nou; nasterea unui copil; sarbatorile; plecarea in concediu.

Solicitati acum grupul sa aleaga unul dintre aceste evenimente pozitive pentru a ilustra efectul vorbirii negative cu tine insuti asupra stresului. Sa presupunem ca au ales casatoria. Intrebati parintii ce anume ar putea fi stresant cand te casatoresti.

Scrieti raspunsurile lor pe foaia de panou. Ei pot sugera raspunsuri ca: O sa uit verighetele; Rochia mea/costumul meu nu va arata bine pe mine; Sunt prea grasa; Oamenii nu se vor distra; Voi face o greseala; Poate o sa uit juramantul; O sa-mi pierd vocea sau o sa-mi apara un cos pe fata.

Acestea sunt exemple de vorbire negativa cu tine insuti. Invatand sa examinam ce anume ne spunem noua insine poate sa ne ajute sa luptam contra stresului. Daca tiparul nostru de auto-adresare este negativ, avem tendinta sa ne simtim si mai negativ, tensionati, anxiosi, si stresati. Daca tiparul nostru de auto-adresare este pozitiv, atunci avem tendinta de a ne simti mai optimisti, mai fericiti, mai putin ingrijorati, si mai putin tensionati. Sa ne gandim la unele auto-adresari pozitive pe care  le-am putea folosi in cazul cand ne casatorim.

Scrieti raspunsurile parintilor pe foaia de panou

Un Alt Exemplu de Stres si Auto-Adresare

Vom studia acum o situatie stresanta diferita. Imaginati-va ca sunteti la alimentara impreuna cu copilul. Copilul in varsta de trei ani doreste sa calareasca pe ponei si tipa, urla, si loveste cu picioarele cand il refuzati. Ce ganduri va trec prin minte? Ce auto-adresare folositi?

Scrieti raspunsurile parintilor in partea stanga a panoului.

Acum, sa schimbam auto-adresarea negativa intr-una pozitiva.

Scrieti raspunsurile pozitive in dreapta celor negative.

Iata cateva exemple:

Vizionati caseta video Vorbirea cu Tine Insuti (Auto- Adresarea). Intrebati parintii ce reactii au fata de modul in care tatal lui Cornel si-a schimbat auto-adresarea.

Activitate - Cum Sa Umplem Sticla (5 minute)

O metoda foarte eficienta si simpla de a reduce stresul este sa respirati adanc. Tineti minte simptomele fizice ale stresului: cresc pulsul, respiratia, tensiunea. Respiratia profunda si lenta ajuta la moderarea acestor efecte asupra corpului. Iar acum vom practica folosirea respiratiei ca metoda de management al stresului. Reduceti luminile din camera. Spuneti ceva de genul: Folositi abdomenul si stomacul in timp ce respirati. in timp ce inspirati pe nas, imaginati-va aerul care se duce direct in abdomen si apoi va umple pieptul. Ganditi-va la corpul dumneavoastra ca la o sticla. Fundul sticlei este abdomenul dumneavoastra iar gatul sticlei este pieptul dumneavoastra. cand incepeti sa inspirati, umpleti mai intai abdomenul, apoi, pe masura ce va apropiati de sfarsitul inspiratiei, umpleti-va pieptul. Cand expirati, goliti-va pieptul mai intai si abdomenul la urma. Practicati umplerea si golirea sticlei in ritmul dumneavoastra propriu si constant. Prin practica, miscarea ar trebui sa devina aproape ca leganarea unei barci sau miscarea unui val. Intrebati parintii cum se simt cand respira lent si profund.

Metode pentru Combaterea Stresului - Caseta Video (20 min)

Pentru parinti este important sa aiba cateva tehnici care sunt comode pentru folosirea in vederea reducerii rapide a stresului si pastrarea auto-controlului. Metodele pentru Combaterea Stresului aratate pe caseta video sunt tehnici rapide, usor de implementat, care pot sa fie de ajutor in momentele de stres. Ele combat stresul si le dau parintilor posibilitatea de a pune o oarecare distanta intre ei si stresori. Metodele Pentru Combaterea Stresului nu sunt menite sa trateze stresorii majori.

AFISATI FOAIA DE PANOU Metodele Pentru Combaterea Stresului

Metodele Pentru Combaterea Stresului

Respirati adanc de trei ori si numarati pana la 10.

Faceti cativa pasi inapoi.

Folositi-va simtul umorului.

Miscati-va!

Faceti o pauza.

Respirati adanc de trei ori si numarati pana la 10. Inhalati si expirati fortat. Respiratia profunda va "clarifica" mintea. Poate sa ajute la reducerea sentimentelor si emotiilor negative. Dupa aceea avem mai multe sanse sa tratam problemele in mod constructiv. Acest exercitiu ne "cumpara cateva secunde pretioase" deasemenea, ajutandu-ne sa ne revenim si sa ne concentram asupra unei chestiuni anume care se afla la indemana.

2. Faceti cativa pasi inapoi. Prin simpla miscare inapoi, noi ne detasam de situatie suficient cat sa castigam putina perspectiva. Aceasta ne acorda deasemenea posibilitatea de a intelege ca avem alegeri in ceea ce priveste modul cum reactionam fata de situatiile stresante.

3. Folositi-va simtul umorului. Uneori, situatiile stresante au un element de umor. Urmele de noroi pe o podea proaspat curatata pot sa fie nostime daca stim cum sa radem de noi insine si de situatii. Rasul este un dar pe care-l putem impartasi cu copiii nostri. El micsoreaza sentimentele tensionate, reduce stresul, si ne ajuta sa ne relaxam. Este imposibil sa fii si relaxat si stresat in acelasi timp.

4. Miscati-va ! Indiferent daca credeti sau nu, acest lucru da rezultate cu adevarat. Cand copiii sunt iritabili si se plang iar dumneavoastra simtiti ca stresul sporeste, aruncati-va mainile in sus, radeti, si spuneti: "In regula, fiti atenti cu totii, haideti sa facem doua ture in jurul casei!" Puteti sa alergati si in jurul mesei de la bucatarie, sau sa faceti 20 de sarituri pe loc. Pana cand veti termina toti veti avea rasuflarea taiata si veti rade. Oare unde a disparut tot stresul?

5. Faceti o pauza. Asigurati-va ca si copilul este in siguranta, apoi indepartati-va de situatie. Duceti-va in dormitor sau in baie si inchideti usa. Luati-va cateva minute ca sa va reveniti.

Spuneti-le parintilor ca o copie a Metodelor Pentru Combaterea Stresului este inclusa in Brosura Parintilor.

Vizionati caseta video Metodele Pentru Combaterea Stresului, apoi discutati urmatoarele lucruri:

Ati incercat vreuna din aceste tehnici? Ce rezultat au avut ele? Aveti idei noi dupa vizionarea casetei video?

PAUZA (10 min)

Stresul si Rolul de Parinte; Intelegerea Stresului pe Termen Lung: Prezentare, Activitate si Discutie (20 min)

Rolul de parinte este deseori stresant, uneori foarte stresant. Desi ne iubim copiii, noi putem reactiona la stres tipand la ei, batandu-i, sau tratandu-i in moduri in care nu am trata niciodata pe altii. Cand reactionam in acest mod fata de copiii nostri, noi le reducem pretuirea fata de ei insisi. De exemplu, daca seful nostru a tipat: "De cate ori trebuie sa-ti spun sa completezi condica la sosire! Esti imposibil!" probabil ca ne-am simti jenati, umiliti, rai, si furiosi, iar pretuirea noastra de sine ar suferi. La fel este si in cazul copiilor. Cand ne controlam stresul noi modelam abilitati pentru copiii nostri, si ii ajutam sa-si mentina pretuirea de sine.

Parintii in rol de Profesori

Ca parinti noi dorim sa minimalizam stresul nostru si reactiile noastre stresate fata de copiii nostri. Noi dorim deasemenea sa ne invatam copilul metode folositoare pentru exprimarea frustrarii si furiei. Copiii nostri invata privindu-ne pe noi. Ei au nevoie sa vada pasii pe care-i facem ca sa ne reducem propriul nostru stres. Cand ei ne vad tratand furia si frustrarea noastra in mod pozitiv, ei vor incepe sa invete aceleasi abilitati. Cand ei ne vad respirand profund de trei ori si numarand pana la 10 cand suntem furiosi, sau luind o pauza, ei invata cum sa-si trateze propria lor furie. Cand ne tratam copiii cu respect, cand ii ascultam, si le raspundem constructiv, mai ales cand ei nu sunt intelegatori, ii invatam abilitati importante de viata.

Intelegerea Stresului pe Termen Lung: Prezentare, Activitate si Discutie

Inainte de a lua pauza am discutat despre modelarea managementului stresului pentru copiii nostri. Cand folosim Metodele de Combatere a Stresului, copiii nostri ne vor vedea tratand stresul si vor invata sa o faca si ei insisi. Stresul apare sub multe forme. Uneori este deghizat in presiunea unui moment, alteori este ascuns in responsabilitatile de o viata. Tehnicile pentru managementul stresului discutate in cursul sesiunii anterioare reduc genul de stres care se acumuleaza rapid. Ele sunt tehnici rapide care vor fi folosite in cursul momentelor de presiune cand incercam sa ne pastram calmul. Dar ce se intampla cu stresul din viata noastra care este mai profund - stresul care provine din dificultati financiare prelungite, probleme cronice de sanatate, sau necazuri in relatii? Ce putem face pentru a reduce acest gen de stres? Iata cateva sugestii:

AFISATI FOAIA DE PANOU CU Cinci Metode Importante pentru Managementul Stresului pe Termen Lung

Cinci Metode Importante pentru Managementul Stresului pe Termen Lung

1. Construiti-va o retea de sprijin.

2. Creati o rutina a familiei. Fiti consecvent.

3. Simplificati rutina familiei in momentele de stres ridicat.

Fixati un lucru pe saptamana pe care-l asteptati cu nerabdare pentru a-l face cu familia dumneavoastra ("Timp Special").

5. Ingrijiti-va pe dumneavoastra insiva.

1) Construiti-va o retea de sprijin. In trecut, parintii cu copii mici locuiau deseori in orasul in care crescusera. Ei aveau o retea de prieteni si familie care ii putea ajuta la ingrijirea copiilor, partea financiara, in situatii de boala, la cazare, chiar la pregatirea mesei si spalatul rufelor. Atat barbatii cat si femeile se bazau pe alti membri ai familiei si ai comunitatii pentru a supravietui. Astazi, multi dintre noi nu avem o retea de sprijin. Trebuie sa creem una. Asa cum am discutat, noi toti avem nevoie de un sistem de sprijin. Avem nevoie sa fim ajutati de prieteni, vecini, si comunitate pentru a obtine si a acorda sprijin. Acest curs Cum Sa Devenim Parinti Mai Buni poate fi inceputul unui grup de sprijin.

Solicitati parintii sa deschida Brosura Parintelui la Formularul Retelei de Sprijin. Acordati-le aproximativ cinci minute pentru a completa toate rubricile pe care le pot completa. Intrebati clasa ce a remarcat in timp ce a completat Formularul Retelei de Sprijin. Pe masura ce parintii raspund, intrebati-i pe ceilalti membri ai grupului daca au avut aceeasi reactie.

2) Creati o rutina a familiei. Fiti consecvent. Rutina ofera deseori o sursa de stabilitate si confort pentru copii si familie. Noi toti, si mai ales copiii, au nevoie sa stie ce se asteapta de la ei si pe ce ne putem baza. Tiparele cunoscute pot sa reduca stresul. Daca stiu ca voi manca dupa ce mama vine acasa de la servici si ca, dupa masa, ma voi juca, ma voi pregati pentru culcare, voi auzi o poveste, si ma voi culca, ma simt mai in siguranta. Viata mea are o rutina care ma face sa stiu ce se intampla. Chiar daca aceast rutina se schimba putin, stiu ca tot va avea consistenta, ceva pe care ma pot baza. Pe de alta parte, daca nu stiu cand va fi ora de masa, de joaca, sau de culcare, simt ca nu am control asupra acestor lucruri si sunt nelinistit. Stabilirea unor ore regulate pentru mese, culcare, si timp petrecut impreuna cu familia ajuta la construirea unei structuri care ii face pe copii sa se simta in siguranta. Trebuie sa fim consecventi in asteptari, disciplinare, si rutina. Bineinteles, fiecare familie trebuie sa-si gaseasca propriul sau echilibru si sa stie ca ocazional se intampla lucruri care ne schimba rutina zilnica. In astfel de momente, trebuie sa fim flexibili si sa avem incredere ca ritmul familiei noastre va fi restabilit. Solicitati participantii sa descrie rutina familiei lor. ce anume functioneaza foarte bine pentru ei?

Simplificati rutina familiei in momentele de stres ridicat.

In momentele de stres intrebati-va: Ce este esential si ce nu este? Ce se poate face diferit? Poate fi reorganizata viata de zi cu zi (curatenia, gatitul, sarcinile casnice)? De exemplu: Gatitul in cantitati mai mari ajuta la micsorarea sarcinilor casnice in restul saptamanii.Solicitati clasei sa dea alte exemple.

4) Fixati un lucru pe saptamana pe care-l asteptati cu nerabdare pentru a-l face cu familia dumneavoastra ("Timp Special"). Timpul Special este ceva special ce planuiti sa faceti cu familia, o activitate care va place tuturor. Poate fi intalnirea de vineri seara, lectura facuta impreuna inainte de culcare, sau plimbarea de duminica dupa amiaza. Faceti-va timpul si spatiul necesare in viata dumneavoastra penrtru a aduce lucruri bune in ea. Ce fel de lucruri puteti sa faceti cu familia dumneavoastra ca Timp Special?

5) Ingrijiti-va pe dumneavoastra insiva.

Faceti acele lucruri care va ajuta sa va simtiti mai pozitiv fata de dumneavoastra insiva: Practicati tehnicile de relaxare. Respirati profund. Tineti minte, este OK sa soliciti ajutor! Puteti solicita ajutorul unui partener, prieten, vecin, sau coleg de servici. Invatati ca nu trebuie sa fiti responsabil pentru tot sau sa faceti totul singur. Este foarte bine sa solicitati ajutor cateodata.

Spuneti-le parintilor ca o copie a celor Cinci Metode Importante pentru Managementul Stresului pe Termen Lung este inclusa in Brosura Parintelui.

Intelegerea Furiei - Copiii Invata Privind - Cele Trei Actiuni pentru Abordarea si Tratarea Furiei Prezentare si Practica Abilitatilor (30 minute)

O metoda de a reactiona in situatiile de stres este exprimarea sentimentului de furie. Sa studiem cateva minute furia - de ce o simtim, cum o simtim, cum o exprimam. Furia este sentimentul nostru de "lupta". Partea sa fizica produce adrenalina in corpul nostru. Scopul acestei reactii este de a crea energie pentru a ne proteja pe noi insine. Furia este un sentiment normal. Este normal sa simti furie si este normal s-o exprimi. Dar furia, cand este necontrolata si este exprimata inadecvat, poate sa ne distruga noua sanatatea si binele celor din jurul nostru. Este important sa ne recunoastem furia si sa invatam metode sanatoase de a o directiona si exprima. Dupa cum spunea filozoful grec Aristotel cu peste 2000 de ani in urma: Oricine poate sa se infurie, este usor; dar sa te infurii pe cine trebuie, cat trebuie, cand trebuie, pentru ce trebuie, si cum trebuie - asa ceva NU este usor. Exista multe feluri in care ne exprimam furia, dar ele sunt in general grupate in doua categorii principale:

in exterior sub forma violentei si agresiunii;

in interior sub forma depresiei.

Metodele pe care le alegem pentru a ne exprima furia sunt in general invatate in timpul copilariei, de la oamenii pe care-i observam si langa care traim. Unii oameni cred ca noi ar trebui sa nu ne exprimam niciodata furia, ca ar trebui sa o tinem in noi si sa o tratam in tacere. Putem sa ne retragem in noi insine, sa ne suparam, sau sa ne purtam rece fata de persoana pe care suntem furiosi. Altii cred ca este mai sanatos sa ne exprimam furia, sa o eliberam si apoi sa incercam sa reparam pagubele dupa ce ne-am calmat. Limbajul nostru intareste aceasta metoda de gandire fata de furie. Noi spunem: "Era furios la culme." "A erupt ca un vulcan." "Se ineca de furie." "A explodat frustrarea din el."

OBSERVATI Semnele Timpurii De Alarma

Vom face un exercitiu in care OBSERVAM modul in care ne exprimam furia. Mai intai, vom observa ce se intampla fizic, emotional, sau cu auto-adresarea pe masura ce incepem sa ne infuriem. Acestea sunt semnele noastre timpurii de alarma.

Solicitati parintii sa se gandeasca la ce se intampla cand se infurie.

Ce se intampla fizic?

Ce se intampla emotional?

Cum este auto-adresarea?

Dati un exemplu pentru fiecare gen de reactie:

Fizica - mi se inclesteaza falcile;

Emotionala - devin sarcastic;

Auto-Adresarea - imi spun ca este un ticalos.

Asigurati-va ca observati furia care este directionata spre interior, ca de exemplu:

Fizica - sunt extenuat;

Emotionala - ma simt deprimat; plang;

Auto-Adresarea - imi spun ca sunt slab.

SCRIETI PE O FOAIE DE PANOU:

SEMNELE TIMPURII DE ALARMA "Stiu ca incep sa ma infurii cand "

Solicitati parintii sa raspunda. Scrieti raspunsurile lor pe foaia de panou (fizice, emotionale, auto-adresare).

Cand observam:

semnele noastre timpurii de alarma cand incepem sa ne infuriem, si

modul in care ne exprimam furia, putem sa ne controlam mai bine furia.

Copiii Invata Privind

Copiii nostri invata observandu-ne pe noi. Noi am invatat deasemenea observandu-i pe parintii nostri cum isi tratau furia lor. Solicitati membrii grupului sa se grupeze cate doi cu cineva pe care nu-l cunosc. Acordati-le cinci minute pentru a raspunde la Intrebarea 1:

De unde stiati cand parintii sau ingrijitorii dumneavoastra erau furiosi? Cum isi exprimau ei furia? Cum va simteati cand ei faceau asa?

Reveniti la forma grupului mare.

Solicitati parintii sa comunice grupului modul in care parintii lor isi exprimau furia. Scrieti raspunsurile pe foaia de panou. Apoi solicitati parintii sa raspunda la Intrebarea 2:

In ce moduri va exprimati furia la fel ca parintii dumneavoastra? In ce moduri va exprimati furia diferit?

Dupa discutarea intrebarii 2, intrebati grupul:

Ce doriti sa invete copiii dumneavoastra legat de exprimarea furiei?

Scrieti raspunsurile parintilor pe foaia de panou

Retineti faptul ca aceasta discutie poate sa readuca amintiri legate de probleme si necazuri din copilarie. Observati daca exista parinti care au nevoie de follow-up individual, si comunicati clasei ca sunteti disponibil. Puteti face referiri catre alte resurse, conform nevoilor. O spunem inca o data, furia este un sentiment normal. Insa modul in care o exprimam conteaza.

Cele Trei Actiuni pentru Abordarea si Tratarea Furiei Prezentare si Practica Abilitatilor

Managementul furiei este una dintre problemele cele mai profunde pe care le avem ca parinti. Dupa cum putem vedea din propriile noastre amintiri si experiente, exista multe feluri in care parintii nostri si-au exprimat furia in mod inadecvat si care ne-au durut. Asa cum am discutat, noi nu dorim ca copiii nostri sa se simta cum ne-am simtit noi. Noi vrem sa invatam, si dorim ca si copiii nostri sa invete metode sanatoase de a ne exprima furia. Trebuie sa deprindem abilitati care ne ajuta sa ne exprimam emotiile, dar ne ajuta si sa nu ne lasam coplesiti sau controlati de ele. Trebuie sa fim siguri ca furia noastra nu va face rau nimanui.

Iata cateva abilitati de tratare a furiei. Unele dintre ele ne vor parea foarte familiare pentru ca le-am discutat deja cand am vorbit prima data despre stres. Folosirea acestor abilitati ne ajuta sa ne asiguram ca nimeni nu va suferi si ca toti cei implicati se simt respectati. Ele pot fi folosite cand suntem furiosi pe copiii nostri sau pe un adult.

AFISATI FOAIA DE PANOU CU Cele Trei Actiuni pentru Abordarea Si Tratarea Furiei

Cele Trei Actiuni pentru Abordarea si Tratarea Furiei

OBSERVA 

RESPIRA

LUPTA

Fa o pauza

Discuta cu cineva

Elibereaza-ti furia - intr-un mod sigur!

Schimba auto-adresarea negativa intr-una pozitiva.

1) OBSERVA. Prima si cea mai folositoare abilitate pentru managementul furiei este sa observi cand incepi sa te infurii. Fiecare dintre noi are semne timpurii de alarma.

Ele pot fi fizice (observati ce fac corpurile noastre, de ex. noduri in stomac, incordare, durere de cap).

Ele pot fi emotionale (plans, sentimentul ca esti coplesit).

Ele pot fi legate de auto-adresare (observati ce ne spunem noua insine. Folosim o auto-adresare negativa, ca de exemplu "Sunt un parinte groaznic", "E un ticalos", "Asa ceva este imposibil"?).

2) RESPIRA Am invatat cum sa respiram profund pentru a lupta contra stresului. Am invatat deasemenea sa respiram profund de trei ori si sa numaram pana la 10. Cu cat suntem mai furiosi, cu atat mai de folos poate sa ne fie respiratia profunda. Tineti minte sa respirati lent.

LUPTA. Metodele De Combatere A Stresului sunt abilitati de lupta. Am vorbit deja despre Pauza - Ea da rezultate pentru reducerea stresului si este de folos in cazul furiei. Iata ce poti sa faci:

Fa o pauza. Asigurati-va ca si copiii dumneavoastra sunt in siguranta (cu o ruda, un prieten, sau un vecin). Faceti o plimbare. Duceti-va in baie si inchideti usa. Faceti un dus. Daca veti folosi aceasta tehnica si sunteti furios pe o alta persoana, comunicati-i acesteia ca veti lua o pauza si ca va veti intoarce dupa ce va linistiti. Comunicati-i cand sunteti pregatit sa stati de vorba. Puteti spune: "Sunt furios. Nu pot sa discut acum. Voi lua o pauza. Putem discuta cand ma intorc."

Discuta cu cineva. Vorbeste la telefon cu cineva in care ai incredere. Poate fi un prieten, un consilier, o persoana din cler, sau cineva de la o linie telefonica fierbinte. Discutia cu o alta persoana ne ajuta sa ne eliberam furia fara ca cineva sa fie lezat. Aceasta ne ajuta sa ne revenim pentru a ne recastiga echilibrul. Ne ajuta deasemenea sa ne tinem in frau sentimentele fara a le reprima.

Elibereaza-ti furia - intr-o maniera sigura! Uneori activitatea fizica este de ajutor. Miscati-va. Asigurati-va ca si copiii dumneavoastra sunt in siguranta, apoi faceti un dus, iesiti afara sa alergati, sau plangeti si tipati cand copiii nu pot sa va auda. Duceti-va in dormitor si loviti o pern, trageti de paturi, frecati podeaua. Nu va eliberati furia, verbal sau fizic, asupra celor pe care-i iubiti.

Schimba auto-adresarea negativa intr-una pozitiva. Chiar si o declaratie simpla ca "Pot sa fac fata" este de ajutor.

Vizionati caseta video Cele Trei Actiuni pentru Abordarea si Tratarea Furiei.

Intrebati clasa cum a folosit mama de pe aceasta caseta video Cele Trei Actiuni pentru Abordarea si Tratarea Furiei. Ce a observat mama? Ce abilitati de lupta (coping skills) a folosit?

Cele Trei Actiuni pentru Abordarea si Tratarea Furiei: Practica Abilitatilor

Solicitati parintii sa se gandeasca la un incident petrecut in cursul saptamanii anterioare care i-a infuriat. Solicitati-i sa se concentreze asupra a ceea ce s-a intamplat si a modului cum s-au simtit. Apoi solicitati-i sa "deruleze caseta inapoi" si sa OBSERVE care au fost semnele lor timpurii de alarma (fizice, emotionale, de auto-adresare).

OBSERVA

Solicitati parintii sa retina in minte semnele lor timpurii de alarma. In timp ce ei isi amintesc semnele lor de alarma, solicitati clasa sa practice respiratia profunda si lenta.

RESPIRA

Solicitati apoi clasa sa numeasca metode de lupta pentru semnele timpurii de alarma enumerate pe foaia de panou.

LUPTA

Dupa cum am vazut, modul in care invatam sa ne exprimam furia se invata din experientele pe care le-am avut in copilarie. Noi invatam din cultura noastra si de la parintii nostri si transmitem aceste cunostinte copiilor nostri. Este un ciclu. Daca dorim sa schimbam acest ciclu trebuie sa ne dezvoltam abilitati si strategii pentru tratarea mai eficienta a furiei noastre. Cele Trei Actiuni pentru Abordarea si Tratarea Furiei ne vor ajuta sa luptam cu succes contra furiei.

Recunoasteti in fata clasei ca este o lupta dificila si care solicita foarte multa practica. Reamintiti parintilor ca si copiii lor vor invata cum sa-si trateze propria lor furie observandu-i pe ei. Abilitatile ca Cele Trei Actiuni pentru Abordarea si Tratarea Furiei sunt foarte importante pentru ca atunci cand le folosim:

Relatiile noastre cu copiii, partenerii, prietenii si colegii nostri se imbunatatesc.

Vietile noastre vor merge mai bine existand mai putin stres si mai putine probleme de sanatate.

Copiii nostri vor avea un model pozitiv pentru a-si exprima furia. Cand ne exprimam furia fata de copiii nostri prin metode care ranesc fizic sau emotional, relatia noastra cu ei sufera. Ei se pot retrage in ei insisi sau pot reflecta furia lor impreuna cu a noastra spre noi sau spre un frate, sora, prieten mai tanar, sau animal.

Daca ne modelam metode pozitive de exprimare a furiei noastre, copiii nostri vor invata metode pozitive de exprimare a furiei lor. Aceasta ii va ajuta in relatiile lor cu noi, cu prietenii lor, profesorii, si ceilalti.

Comunicati parintilor ca o copie a Celor Trei Actiuni pentru Abordarea si Tratarea Furiei este inclusa in Brosura Parintelui.

Planul Pentru Managementul Furiei (PMF): Activitate (5 minute)

Am invatat sa OBSERVAM semnele noastre timpurii de alarma pentru aparitia furiei. Am discutat despre abilitatile de RESPIRATIE si de LUPTA ca metode care ne ajuta sa ne exprimam furia intr-un mod adecvat. Acum vom alcatui un Plan Pentru Managementul Furiei personal in care vom identifica evenimentele care ne declanseaza furia. Vom inregistra evenimentul, semnele noastre timpurii de alarma, si abilitatile noastre de lupta.

Solicitati parintii sa deschida la pagina 18 din Brosura Parintelui la Planul Pentru Managementul Furiei (PMF). Solicitati clasa sa se gandeasca din nou la incidentele din cursul saptamanii trecute cand s-au infuriat. Solicitati parintii sa scrie un incident concret pe fisa lor PMF. Apoi solicitati-i sa scrie semnele timpurii de alarma pe care le-au experimentat. Puneti-i sa aleaga o abilitate de lupta care cred ei ca ar da rezultate pentru ei in acea situatie. Apoi solicitati-i sa se gandeasca la un al doilea incident, si repetati procesul folosind o abilitate de lupta.

Intrebari clasa: Ati observat daca exista anumite tipuri de evenimente care va declanseaza furia in mod special?

Solicitati parintii sa comunice clasei PMF-ul lor.

Vesti Bune / Vesti Rele: Timp pentru Comunicare in Grup (10 min)

Incurajati fiecare parinte sa petreaca cateva minute povestind celorlalti ceva bun (Vesti Bune) care s-a intamplat in cursul saptamanii anterioare sau ceva nu prea bun (Vesti Rele). Reamintiti-le parintilor ca pot sa nu vorbeasca. Modelati tipul de ascultare si interogare care ii ajuta pe parinti sa recunoasca situatiile cand sunt competenti si trateaza bine lucrurile. Oferiti unele alternative (actiuni pe care le pot face sau diferite metode prin care pot percepe situatiile care par coplesitoare) daca asa doresc parintii. Incurajati-i pe ceilalti parinti sa faca la fel.

Recapitularea Sesiunii (5 minute)

Unora dintre parintti li se poate parea ciudat ca acest program, al carui nume este Cum Sa Devenim Parinti Mai Buni, se concentreaza atat de mult asupra unor chestiuni care pot fi considerate a nu avea legatura cu rolul de parinte cum sunt ingrijirea de tine insuti, managementul stresului si abilitatile de comunicare. Reamintiti grupului ca telul acestui program este sa-i ajute pe parinti sa se ingrijeasca de ei insisi pentru a se ingriji mai bine de copiii lor. Cand suntem relaxati, echilibrati, si ne simtim bine, ne este mai usor sa ne vedem copiii ca fiind oameni. Abilitatile noastre de rezolvare a problemelor sunt mai ascutite, si suntem mai putin tentati sa consideram comportamentul copiilor nostri ca pe un afront personal sau ca o reflectare a faptului ca suntem parinti "buni" sau "rai". Avem mai multa energie si idei pentru a ne relationa cu copiii nostri in mod pozitiv, si putem sa-i apreciem mai mult. Reducand stresul din viata noastra ne imbunatatim mediul familiei. ii invatam deasemenea pe copiii nostri abilitati valoroase pentru viata prin comportamentul nostru. Noi suntem modele pentru copiii nostri, si prin noi ei invata sa traiasca in armonie cu lumea. Iar acum recapitulati chestiunile cheie care au fost ridicate si discutate in cursul acestei sesiuni.

Prezentarea Activitatii pentru Acasa (3 minute)

Scopul acestei activitati este sa-i ajute pe parinti sa ia hotararea de a face un lucru cu copilul lor ca Timp Special, si un lucru pe care-l asteapta cu nerabdare sa-l faca pentru ei insisi inainte de cursul urmator. Incurajati-i cu putere sa aleaga activitatile care le plac. Distribuiti doua Cartonase pentru Activitati "Timp Special" (vezi anexele) fiecarui parinte. Solicitati parintii sa se adune in grupuri de cate doi sau trei. Ca si la Activitatea pentru Acasa din sesiunea 2 - Ingrijirea: Sa Ne Ingrijim Singuri, parintii trebuie sa-si scrie numele si ce planuiesc sa faca. Ambele cartonase ar trebui sa aiba acelasi continut. Solicitati fiecare parinte sa comunice celorlalti membri ai grupului mic ce anume au scris. Reveniti la forma de grup mare. Intrebati daca doreste cineva sa comunice grupului ideile sale. Strangeti cate un cartonas de la fiecare parinte. La sesiunea urmatoare, puteti reciti cartonasele si sa intrebati parintii daca au putut sa faca ceea ce au planuit.

Reamintiti printilor sa practice observarea simptomelor de stres, si exercitiul de respiratie Cum Sa Umplem Sticla. Solicitati parintii deschida Brosura Parintilor la Fisa de Lucru pentru Metodele de Combatere a Stresului. Spuneti-le sa faca un semn la fiecare din Metodele de Combatere a Stresului de fiecare data cand o folosesc in cursul saptamanii urmatoare, si ca va exista timp pentru a discuta experientele lor la cursul urmator.

Incheiere (2 minute)

Subliniati unele din schimbarile pozitive pe care le-ati observat in modul de functionare a clasei si in modul cum reactioneaza persoanele. Incurajati clasa sa practice unele din tehnicile pentru reducerea stresului pe care tocmai le-au invatat si sa verifice unele din resursele pentru managementul stresului de pe Lista Resurselor Comunitare.

Urati grupului un weekend placut.

ANEXE

ACTIVITATEA 1  Activiati Tip Metodele Pentru Combaterea Stresului

Iata in continuare exemple a ceea ce puteti face cu grupul pentru a intari lucrurile pe care ei le-au vazut in caseta video Metodele Pentru Combaterea Stresului. Punctul important este sa le dati parintilor ocazia de a le pune in practica.

Activitate Generala: Solicitati parintii sa se grupeze cate doi sau in grupuri mici si sa vorbeasca despre o experienta recenta care a fost stresanta, modul in care au tratat-o, si ce Metoda Pentru Combaterea Stresului ar fi putut folosi.

Activitatea 1 pentru Metodele de Combatere a Stresului: CU GRUPUL INTREG sau IN PERECHI - Solicitati parintii sa se gandeasca la un eveniment similar cu acela de pe caseta video si apoi sa vizualizeze scena. Spuneti-le parintilor sa "inghete" scena in minte. Solicitati-i sa respire profund de trei ori si sa numere pana la 10. Restul "filmului" poate continua cu mai putin stres.

Activitatea 2 pentru Metodele Pentru Combaterea Stresului: PERECHI - Solicitati parintii sa se grupeze in perechi (A/B) si sa stea fata in fata. Solicitati toti "A" sa apropie de fata partenerului lor. Solicitati toti "B" sa faca trei pasi inapoi. Apoi combinati cu Activitatea 1 pentru Metodele de Combatere a Stresului - trei respiratii profunde si numaratoarea pana la 10. Inversati rolurile si repetati exercitiul. Intrebati parintii cum s-au simtit cand au avut pe cineva in fata si daca au dobandit o noua perspectiva cand au facut pasii inapoi.

Activitatea 3 pentru Metodele de Combatere a Stresului: Incheiati aceasta sesiune solicitand intregul grup sa practice "atletismul". In functie de sala de clasa, solicitati-i pe parinti sa alerge (sau sa mearga repede) in jurul camerei, pe coridor si inapoi, sau in jurul cladirii. Ei ar putea deasemenea sa faca sarituri pe loc sau alergare pe loc. La sfarsitul exercitiului vor avea respiratia accelerata si o perspectiva noua.

ACTIVITATEA 2 Respiratia Poate Sa Ma Ajute Sa Ma Simt Suparat sau Relaxat

Demonstrati parintilor cum sa respire atat in modul "gresit" cat si in cel "corect". Poate fi folositor sa interpretati rolul unei persoane anxioase sau furioase, avand respiratia sacadata, rapida, si tinandu-va respiratia complet atunci cand sunteti in culmea supararii. Apoi respirati lent si profund, folosind stomacul (diafragma) cat de bine puteti. Incercati sa va miscati pieptul si umerii cat mai putin posibil. Demonstrati revenirea la calm in timp ce faceti asa. Solicitati-i pe parinti sa incerce ambele moduri de respiratie. Unii dintre ei pot avea dificultati in respiratia cu stomacul. Concentrati-va asupra celor care au succes si depasesc dificultatile. Subliniati cum practica continua va permite ca respiratia cu stomacul sa devina mai usoara odata cu trecerea timpului. Unii parinti pot sa se simta stingheriti, sa aiba senzatia ca nu au suficient aer. Asigurati-i ca aceasta va trece prin practica continua si ca ar trebui sa incerce numai cate o respiratie sau doua cu stomacul pana cand se vor simti mai bine. In general, incetinirea ritmului si respiratia profunda le vor fi de folos parintilor chiar daca respiratia continua sa fie facuta cu pieptul. Respiratia cu stomacul este de preferat daca poate fi invatata. Incurajati practica. Descurajati orice respiratie rapida si profunda, deoarece respiratia rapida (hiperventilatia) va cauza sentimente de neliniste si va incuraja furia.

ACTIVITATEA 3  Jocul Semaforului

Imaginati-va ca purtati o casca si aceasta are un bec in partea din fata. Lumina lui devine rosie cand va simtiti stresat, si verde cand va simtiti relaxat. Imaginati-va o zi in care purtati casca si observati ce se intampla. Dorm profund si suna telefonul care ma trezeste (LUMINA ROSIE). In timp ce ma intind dupa receptor, observ ca ceasul desteptator a stat si nu a sunat. Ma uit la ceasul de mana si vad ca am intarziat deja o jumatate de ora la servici (LUMINA ROSIE). La telefon e mama care ma roaga sa o duc astazi la cumparaturi. Sunt de acord, dar ii spun ca acum am intarziat si nu pot sa mai vorbesc la telefon. Ea ma intelege si este draguta (LUMINA VERDE). Ma duc la baie si ma impiedic de skateboard-ul fiului meu, aproape gata sa cad (LUMINA ROSIE). Cand ies din baie, Suzana, fiica mea in varsta de trei ani, se joaca cu niste cuburi si ma roaga sa ma joc cu ea. Ii spun ca nu pot acum, dar o voi face cand ma intorc acasa (LUMINA VERDE). Nu gasesc nimic de imbracat si ma infurii pe mine insumi pentru ca nu am spalat hainele (LUMINA ROSIE)Evenimentele stresante variaza, la fel ca si reactiile noastre fata de ele. Unele evenimente pot fi prevenite, unele pot fi trecute cu bine folosind strategii diferite. Primul pas important este sa inveti sa-ti identifici stresorii; apoi putem incepe sa-i combatem mai eficient. Fisa de Lucru Activitate Practica pentru jocul semaforului din Brosura Parintelui poate fi folosita ca un follow-up pentru aceasta activitate.

ACTIVITATEA 4  Ce Este Stresul?

NOTA: Acest material poate fi folosit ca informatii generale sau ca prezentare pentru clasa si exercitiu. Stresul poate fi un termen greu de definit pentru ca implica lucruri diferite pentru oameni diferiti. Pana in anii '50 stres era un termen folosit in special de ingineri. Pentru ei, stresul era o forta, de obicei gravitatea, care actiona asupra unui obiect sau structura care rezista acestei forte. Limba noastra a luat apoi cuvantul "stres" si a creat o metafora. Afirmatia "Sunt supus unui stres foarte mare si s-ar putea sa nu rezist" poate insemna "Ma simt ca si cum as avea o tona de beton peste mine". La inceputul acestui secol, un fiziolog de la Harvard, Walter B. Cannon, a pus bazele termenului modern "stres". El a descris reactia "lupta sau fugi", o reactie a corpului fata de o situatie periculoasa - creierul percepe pericolul, el excita sistemul nervos simpatic, acesta accelereaza respiratia, pulsul, si activitatea glandelor. Este o reactie automata, complicata, si rapida a corpului care ne pregateste sa tratam pericolul, sa luptam sau sa fugim. Aceasta reactie automata este declansata de evaluarea noastra constienta a apropierii pericolului/ /stresului. Cu cat simtim mai repede reactia corpului nostru, cu atat mai repede putem incepe tehnicile de reducere a stresului.

In anii '50, cuvantul stres era folosit pentru a descrie ce se intampla cand o situatie care nu este periculoasa cu adevarat trezeste reactia "lupta sau fugi" - tinerea unui discurs, interviul pentru o slujba, vizionarea unui film de groaza, etc. Mai taziu, Dr.Holmes de la Scoala de Medicina a Universitatii din Washington a alcatuit "Lista Experientelor Recente", o lista a evenimentelor stresante, atat pozitive cat si negative. Lista sa considera schimbarile majore ale vietii, ca de exemplu casatoria sau decesul cuiva apropiat, ca fiind foarte stresante, iar schimbarile minore din viata, ca de exemplu mersul in concediu sau schimbarea obiceiurilor alimentare, ca fiind mai putin stresante. Scorul total al situatiilor prezentate in lista ofera o masura cantitativa a stresului pe care-l resimte o persoana. Folosind scorul ca indicator, Dr. Holmes a corelat cantitatea de stres cu posibilitatea aparitiei unor imbolnaviri. in cursul ultimilor ani definitia stresului s-a largit. Nu numai schimbarile majore din viata sunt considerate a fi stresante, ci si micile neplaceri zilnice, ca varsatul laptelui si intarzierea la servici. Se considera ca si efectele cumulate ale stresului minor, zilnic, pot fi la fel de daunatoare pentru bunastarea noastra ca si efectul schimbarilor majore descrise de Dr. Holmes.

Simptomele Fiziologice ale Stresului

Simptomele fiziologice ale stresului includ marirea pulsului si a ritmului respiratiei, cresterea presiunii arteriale si a glucozei in sange, incetinirea procesului de digestie, si o irigare sporita a muschilor pentru a ajuta corpul sa se pregateasca pentru situatia "lupta sau fugi". Acestea sunt reactii normale fata de prezenta stresorilor. in perioadele de stres prelungit, cand corpului nu i se acorda suficient timp pentru recuperare intre aceste reactii, pot aparea daune fiziologice. Tesuturile si organele pot fi afectate. Aceasta poate conduce la probleme de sanatate ca de exemplu dureri de cap, probleme digestive, ulcer, tensiune marita, si, odata cu trecerea timpului, boli grave.Solicitati parintii sa enumere care considera ei a fi:

Reactiile fizice fata de stres - dureri de cap, dureri de falci si de umeri, dureri ale partii de jos a spatelui, scrasnirea dintilor, urticarii, nod in gat, dureri de stomac, respiratie sacadata, diaree, sau constipatie.

Reactiile emotionale fata de stres - furie, frica, iritabilitate, insomnie, vinovatie, si depresie.

Simptomele mentale ale stresului - te simti sub presiune sau ai sentimentul urgentei, te simti pierdut, ai dificultati in luarea deciziilor, sau "te indepartezi".

Cand descrieti aceste reactii emotionale, mentale, si fizice, atrageti atentia grupului ca simptomele grave sau persistente pot sa indice afectiuni si trebuie sa fie examinati de un medic.

ACTIVITATEA 5  Identificarea Surselor de Stres - O Portie de Viata

Inainte de putea reduce stresul, trebuie sa ne cunoastem stresorii nostri zilnici. Ceea ce este stresant pentru o persoana poate sa fie foarte diferit de ceea ce este stresant pentru o alta persoana. Pentru a selecta cele mai eficiente strategii, primul pas al luptei este sa identificam evenimentele stresante din viata noastra pe care am dori sa le contracaram.

AFISATI FOAIA DE PANOU

Pe foaia de panou desenati un cerc mare si impartiti-l in portiuni. Solicitati parintii sa va ajute sa va ganditi la domenii din viata in care sunt cel mai probabil supusi stresului. Pe masura ce parintii genereaza idei, scrieti domeniile in interiorul "unei portiuni". Unele dintre "portiuni" pot fi identificate a fi copiii, partenerii, slujba, banii, relatiile, prietenii, parintii proprii, sau alte chestiuni personale.

BANII SLUJBA PRIETENII COPIII PARTENERUL

Luati acum fiecare portiune in parte, pe rand, si solicitati parintii sa se gandeasca la doua sau trei situatii tipice care produc stres in acest domeniu.

De exemplu: O portiune este intitulata BANII. Cauzatorii de Stres: Nu pot achita facturile la timp - Nu-mi permit sa cumpar o casa - Ma cert mereu cu partenerul pe tema banilor - Nu le pot cumpara copiilor ce doresc ei.

Treceti prin fiecare portiune in acelasi mod.

ACTIVITATEA 6 Reactii Generate de Stres

Iata un exemplu pentru modul cum putem modela reducerea pozitiva si eficienta a stresului pentru si cu copiii nostri. Sa presupunem ca ati avut o zi foarte grea la servici. Ati venit tarziu acasa, copilul dumneavoastra in varsta de doi ani este nemultumit si trebuie sa manance imediat, iar copilul in varsta de cinci ani se agita si va solicita sa-i cititi o poveste chiar acum. In astfel de momente, ne dorim sa fugim undeva departe unde sa nu ne mai supere nimeni. Solicitati parintii sa se gandeasca la reactiile pe care le-ar putea avea fata de copilul in varsta de cinci ani si care:

sa denote respect fata de copil;

sa protejeze respectul de sine al copilului;

sa modeleze in mod pozitiv managementul stresului;

si sa fie rezonabile pentru parinte.

Scrieti raspunsurile parintilor pe o foaie de panou. Dupa ce toate raspunsurile sunt adunate, solicitati parintii sa sublinieze modul in care unele din raspunsuri indeplinesc criteriile pe care le-ati enumerat mai sus. Spuneti clasei ca, bineanteles, nici o solutie nu are succes tot timpul, dar faptul ca suntem grijulii fata de modul in care reactionam ne ajuta tot timpul.

ACTIVITATEA 7 O Zi Tipica

Ajutati clasa sa-si ia timp pentru a descrie o zi "tipica". Care sunt lucrurile care se intampla zi de zi?

Care sunt lucrurile importante pe care le faceti in fiecare zi si care pot fi "modelate" pe masura ce apar situatii diferite? Sa presupunem ca s-a intamplat ceva teribil si/sau minunat care va modifica rutina in mod drastic. De exemplu, tocmai cand va pregateati sa-l duceti pe copil la gradinita, va trantiti usa peste mana sau sunteti gata sa plecati de la servici dupa o zi lunga iar seful spune ca mai are nevoie de dumneavoastra pentru cel putin inca doua ore, sau cel mai bun prieten care a locuit in alt stat timp de cinci ani va suna sa va comunice ca se afla in oras si ar dori sa va intalniti la un restaurant. Creati un plan de rezerva. La ce anume puteti renunta? Pe cine ati putea suna? Ce anume ati putea face diferit?

Poate doriti sa faceti acorduri cu prietenii, vecinii, si rudele dumneavoastra pentru a va ajuta reciproc atunci cand aveti nevoie de ajutor.

ACTIVITATEA 8 Rezultatele Pozitive Intre Dumneavoastra Si Copil

Intrebati parintii daca cunosc alte strategii pentru managementul furiei pe care doresc sa le comunice grupului. Scrieti-le si pe acestea pe panou. Recunoasteti contributia si ajutorul lor. Dupa aceea solicitati parintii sa deschida la fisa de lucru Rezultatele Pozitive Intre Dumneavoastra Si Copil din Brosura Parintelui si studiati-o impreuna cu ei.

Rezultatele Pozitive Intre Dumneavoastra Si Copil

Intrebati-va: "Ce doresc sa invete copilul meu ca rezultat al acestei situatii ?" Pastrati acest tel in minte.

Fiti realisti in asteptarile pe care le aveti. Luati in considerare varsta copilului dumneavoastra si alte circumstante.

Recunoasteti sentimentele copilului si pe ale dumneavoastra.

Alegeti-va bataliile. Uneori este important pentru parinti sa insiste asupra propriei lor agende. Alteori este OK sa lasati copilul sa decida.

Oferiti copilului o alegere intre doua optiuni, amandoua fiind acceptate de dumneavoastra.

Anuntati schimbarile care vor surveni. Cu totii avem nevoie de o tranzitie lenta de la o activitate la alta.

Discutati o problema pana cand ajungeti la o concluzie acceptabila, chiar daca nu luati o hotarare. Aceasta va ajuta copilul sa-si dezvolte abilitatile de rezolvare a problemelor.

Dati-va seama ca nu putem rezolva toate problemele! Suntem oameni. Trebuie sa fim intelegatori cu noi insine.

Acceptati ca exista mai mult decat un singur raspuns corect. Fiti creativi. Fiti deschisi.

Cereti parerea unei terte persoane, cand este cazul.

Unele dintre aceste idei vi se par cunoscute. Ele sunt chestiuni despre care am discutat in sesiunea despre Stres si Furie si vom discuta din nou in sesiunile despre Comunicare si Disciplina.

ACTIVITATEA 9 Practicarea Celor Trei Actiuni Pentru Abordarea si Tratarea Furiei

Impartiti parintii in grupuri mici de cate trei sau patru persoane si predati-le una sau mai multe din situatiile urmatoare (in functie de timpul pe care-l aveti la dispozitie). Solicitati parintii sa-si reaminteasca Cele Trei Actiuni Pentru Abordarea Si Tratarea Furiei ale lor si folositi fisa de lucru Rezultatele Pozitive Intre Dumneavoastra Si Copil (Brosura Parintelui) ca ghid pentru dezvoltarea unor rezultate pozitive atat pentru parinti cat si pentru copii in exemplele urmatoare:

Intrati pe usa si gasiti jucariile imprastiate peste tot pe podeaua pe care tocmai o curataserati cu o seara inainte. Va simtiti frustrat/a si istovit/a.

Copilul in varsta de patru ani si-a lasat din nou bicicleta in ploaie. Va simtiti suparat/a.

Copilul in varsta de trei ani v-a jefuit poseta dupa ce i-ati spus ca nu are voie sa umble in ea. Va simtiti frustrat/a si furios/furioasa.

Este dimineata devreme si cei doi copii prescolari tipa unul la celalalt si se cearta pe jucarii. Sunteti obosit/a si iritat/a.

Copilul in varsta de doi ani refuza sa se imbrace dimineata. Cand incercati s-o ajutati se impotriveste, iar dumneavoastra veti intarzia la o intalnire din cauza ei. Sunteti furios/furioasa.

Incercati sa pregatiti masa iar copilul in varsta de trei ani se tine de piciorul dumneavoastra si scanceste si plange. A fost o zi lunga si nu doriti altceva decat sa faceti mancarea si sa culcati copilul. Sunteti coplesit/a, istovit/a, si frustrat/a.

Copilul in varsta de doi ani este suparat pentru ca nu primeste ce vrea. El va loveste atat de tare in nas incat va doare. Va doare nasul si sunteti suparat/a.

Activitate Alternativa: Solicitati parintii sa va comunice exemple din propria lor experienta.

ACTIVITATEA 10 Cat Sunt De Furios?

Folositi aceasta activitate impreuna cu Planul Pentru Managementul Furiei.

Desenati o scala pe panou dupa cum urmeaza:

Solicitati-i pe parinti sa si aminteasca de cateva incidente personale sau folositi exemple din aceasta sesiune. Grupul poate sa discute ce "nota" (calificativ) sa dea nivelului de furie implicat. Situatiile folosite in aceasta sesiune pot sa fie si jocuri de rol.

ACTIVITATEA 11 Ce Rezultate Are Supararea Asupra Corpului Tau

Demonstrati sau faceti joc de roluri pentru o situatie cand va infuriati si va suparati fizic (de ex. pumni inclestati, respiratie sacadata, expresie faciala furioasa, imbrincire). Subliniati reactiile fizice. Invitati la discutii despre reactiile fizice care apar cand sunteti furios.

SCALA HOLMES RAHE

Care este nivelul stresului dumneavoastra?

Bifati acele evenimente care au avut loc in viata dumneavoastra in cursul ultimului an, apoi adunati punctajele trecute in dreptul lor pentru a determina factorul dumneavoastra de rezistenta conform scalei Holmes-Rahe.

Punctajul:

Pana la 150 puncte - putine sanse de aparitie a unor schimbari ale starii de sanatate

150-199 puncte-- 50% sanse de aparitie a unei afectiuni sau schimbari a starii de sanatate

300 + puncte -- 80% sanse de aparitie a unei boli grave

METODELE PENTRU COMBATEREA STRESULUI

Respirati Profund de 3 Ori si Numarati pana la 10

Inspirati si expirati fortat. Respiratia profunda "limpezeste" mintea. Ea poate ajuta la reducerea sentimentelor si emotiilor negative. Dupa aceea avem o sansa mai buna sa tratam problemele intr-o maniera constructiva. Acest exercitiu ne procura deasemenea "cateva secunde pretioase" pentru a ne ajuta sa ne revenim si sa ne concentram asupra problemei concrete.

Faceti Cativa Pasi Inapoi

Facand cativa pasi inapoi, pur si simplu ne detasam de situatie suficient cat sa castigam putina perspectiva. Aceasta ne acorda deasemenea posibilitatea de a ne da seama ca avem de ales in ceea ce priveste metodele noastre de reactie fata de situatiile stresante.

Folositi-va Simtul Umorului

Uneori, situatiile stresante au un element de umor. Urmele de noroi pe o podea proaspat spalata pot sa fie nostime daca stim sa facem haz de noi insine si de situatia noastra. Rasul este un dar pe care-l putem impartasi cu copiii nostri. El reduce emotiile tensionate, stresul, si ne ajuta sa ne relaxam. Este imposibil sa fii si relaxat si stresat in acelasi timp.

Miscati-va

Acest lucru este de folos, indiferent daca o credeti sau nu. Caad copiii sunt iritabili si se plang iar dumneavoastra simtiti cum creste nivelul de stres, aruncati-va mainile in sus, radeti, si spuneti: "OK, fiti atenti cu totii, hai sa facem doua ture in jurul casei!" Puteti sa alergati deasemenea si in jurul mesei de la bucatarie, sau sa faceti 20 de sarituri pe loc. Pana cand veti termina, toti veti avea rasuflarea taiata si veti rade. Oare unde a disparut tot stresul?

Luati o Pauza

Asigurati-va ca si copilul dumneavoastra este in siguranta, apoi indepartati-va de situatie. Mergeti in dormitor sau in baie si inchideti usa. Luati-va cateva minute pentru a va reveni.

Exercitiu - culorile semaforului

Imaginati-va ca sunteti in fata unui semafor. Imaginati-va ca lumina acestuia devine rosie cand va simtiti stresat si verde cand sunteti relaxat.

Ganditi-va la ziua dumneavoastra si scrieti doua ocazii in care lumina rosie s-a aprins. Procedati la fel si pentru lumina verde.

Lumina Rosie Lumina Verde

Ce schimbari ati putea face in modul dumneavoastra de gandire sau in mediul dumneavoastra pentru ca lumina rosie sa devina verde?

Faceti una dintre schimbarile pe care le-ati descoperit ca va schimba lumina rosie in lumina verde, si descrieti ce anume s-a intamplat.

Strategiile Anti Stres

99 de Metode Pentru Combaterea Stresului

Autor Anonim

TREZITI-VA DEVREME - faceti planificare in avans - EVITATI HAINELE STRANSE PE CORP - evitati chimicalele - FIXATI INTALNIRILE - scrieti-le pe hartie - PRACTICATI INTRETINEREA PREVENTIVA - faceti chei de rezerva - SPUNETI "NU" MAI DES - fixati prioritatile - EVITATI OAMENII NEGATIVI - folositi timpul cu intelepciune - SIMPLIFICATI MESELE - copiati hartiile importante - ANTICIPATI NEVOILE - faceti reparatii - OBTINETI AJUTOR PENTRU LUCRURILE CARE NU VA FAC PLACERE - desfaceti in bucati sarcinile mari - CONSIDERATI PROBLEMELE A FI PROVOCARI - priviti provocarile diferit - FACETI ORDINE in VIATA DUMNEAVOASTRA - zambiti - PREGATiTI-VA PENTRU PLOAIE - gadilati un copil - CRESTETI UN CATEL SAU O PISICA - nu stiti toate raspunsurile - CAUTATI LINIA ARGINTIE - spuneti ceva dragut - INVATATI UN COPIL SA INALTE ZMEUL - plimbati-va prin ploaie - PROGRAMATI-VA TIMP PENTRU JOACA - faceti o baie cu bule - FITI CONSTIENT DE DECIZIILE PE CARE LE LUATI - credeti in voi insiva - INCETATI sa MAI VORBITI NEGATIV - vizualizati rolul de castigator - DEZVOLTATI-VA SIMTUL UMORULUI - mangaiati o piatra - FIXATI-VA TELURI - dansati - SALUTATI UN STRAIN - solicitati o imbratisare de la un prieten - UITATI-VA LA STELE - respirati lent - FLUIERATI O MELODIE - cititi o poezie - ASCULTATI O SIMFONIE - vizionati un balet - CITITI O POVESTE - faceti ceva nou - RENUNTATI LA UN OBICEI RAU - cumparati o floare - MIROSITI FLOAREA - gasiti sprijin - GASITI UN "PARTENER DE COMUNICARE" - faceti-o astazi - FITI OPTIMISTI - puneti siguranta pe primul plan - FACETI LUCRURILE CU MODERATIE - straduiti-va sa faceti totul excelent, nu perfect - MARITI-VA LIMITELE - bucurati-va de arta - MURMURATI UN COLIND - mentineti-va greutatea - PLANTATI UN POM - hraniti pasarelele - PRACTICATI GRATIA - intindeti-va - AVETI UN PLAN "B" - mazgaliti - INVATATI O GLUMA - cunoasteti-va propriile sentimente - INDEPLINITI-VA PROPRIILE NEVOI - cunoasteti-va propriile limite - SPUNETI "VA UREZ O ZI BUNA" - lansati un avion de hartie - FACETI EXERCITII FIZICE - invatati un cantec nou - VENITI MAI DEVREME LA SERVICI - faceti curat in dulap - JUCATI-VA CU UN COPIL - mergeti la picnic - CONDUCETI PE UN DRUM DIFERIT SPRE SERVICI - plecati devreme de la servici - PUNETI-VA PARFUMANT DE AER in MASINA - vizionati un film si mancati floricele - SCRIETI-I UNUI PRIETEN DE DEPARTE - mergeti la un meci si faceti galerie - SERVITI MASA LA LUMINA LUMANARILOR - recunoasteti importanta iubirii neconditionate - TINETI MINTE, STRESUL ESTE O ATITUDINE - pastrati un jurnal - ZAMBITI LARG - retineti optiunile dumneavoastra - CONSTRUITI O RETEA DE SPRIJIN - renuntati la incercarea de a-i indrepta pe ceilalti - DORMITI SUFICIENT - vorbiti mai putin si ascultati mai mult - LAUDATI-I PE ALTII

P.S. Relaxati-va, abordati fiecare zi pe rand Aveti intreaga viata in fata.

Cinci Metode Importante pentru Managementul

Stresului pe Termen Lung

Construiti-va

o retea de sprijin.

Creati o rutina a familiei.

Fiti consecvent.

Simplificati rutina familiei

in perioadele de stres ridicat.

"Timp Special" - Fixati un lucru pe saptamana pe care-l asteptati cu nerabdare pentru a-l face cu familia dumneavoastra.

Ingrijiti-va pe dumneavoastra insiva.

Formularul retelei de sprijin

Toti avem nevoie de sprijin reciproc. Cand avem copii mici, cu cat este mai larg cercul nostru de sprijin, cu atat ne este mai usor! sa ne gandim un pic la reteaua noastra de sprijin.

Pe cine puteti suna cel putin o data pe sapatamana pentru o discutie prieteneasca?

_____ _______ ______ _____________ _____ _______ ______ ____________

Pe cine puteti suna cand aveti o problema cu copilul?

_____ _______ ______ _____________ _____ _______ ______ ____________

Cine mai poate sa aiba grija de copiii dumneavostra in cursul zilei?

_____ _______ ______ _____________ _____ _______ ______ ____________

Cine mai poate sa aiba grija de copiii dumneavostra seara?

_____ _______ ______ _____________ _____ _______ ______ ____________

Cu cine va face placere sa petreceti timpul liber? (De exemplu, sa jucati ceva, sa vizionati o caseta video, sa mergeti la cumparaturi, sa faceti o plimbare.)

_____ _______ ______ _____________ _____ _______ ______ ____________

Pe cine puteti suna cand sunteti suparat/a?

_____ _______ ______ _____________ _____ _______ ______ ____________

Cui i-ar face placere sa-si petreaca timpul liber cu dumneavoastra si copiii dumneavoastra?

_____ _______ ______ _____________ _____ _______ ______ ____________

Cine va viziteaza sau va invita pe la ei?

_____ _______ ______ _____________ _____ _______ ______ ____________

Cui ii place sa iasa in oras impreuna cu familia dumneavoastra?

_____ _______ ______ _____________ _____ _______ ______ ____________

Cine va ajuta in problemele practice, ca cele casnice, mecanice, etc.?

_____ _______ ______ _____________ _____ _______ ______ ____________

Cine va ofera sprijin? (Bifati toate casutele care se aplica)

Cartonasele pentru Activitati "Timp Special"

Folositi aceste Cartonase pentru Activitati "Timp Special" impreuna cu Activitatea pentru Acasa. Fotocopiati cartonasele pe hartie groasa si taiati-le. Pregatiti suficiente cartonase pentru ca fiecare parinte sa primeasca doua.

Eu, _____ _______ ______ ________, voi _____ _______ ______ ________ cel putin o data in aceasta saptamana cu copilul meu. Eu, _____ _______ ______ ________, voi _____ _______ ______ ________ ca activitate pentru ingrijirea propriei mele persoane cel putin o data in aceasta saptamana.

Eu, _____ _______ ______ ________, voi _____ _______ ______ ________ cel putin o data in aceasta saptamana cu copilul meu. Eu, _____ _______ ______ ________, voi _____ _______ ______ ________ ca activitate pentru ingrijirea propriei mele persoane cel putin o data in aceasta saptamana.

	Eu, _____ _______ ______ ________, voi _____ _______ ______ ________ cel putin o data in aceasta saptamana cu copilul meu. Eu, _____ _______ ______ ________, voi _____ _______ ______ ________ ca activitate pentru ingrijirea propriei mele persoane cel putin o data in aceasta saptamana.		Eu, _____ _______ ______ ________, voi _____ _______ ______ ________ cel putin o data in aceasta saptamana cu copilul meu. Eu, _____ _______ ______ ________, voi _____ _______ ______ ________ ca activitate pentru ingrijirea propriei mele persoane cel putin o data in aceasta saptamana.

	Eu, _____ _______ ______ ________, voi _____ _______ ______ ________ cel putin o data in aceasta saptamana cu copilul meu. Eu, _____ _______ ______ ________, voi _____ _______ ______ ________ ca activitate pentru ingrijirea propriei mele persoane cel putin o data in aceasta saptamana.		Eu, _____ _______ ______ ________, voi _____ _______ ______ ________ cel putin o data in aceasta saptamana cu copilul meu. Eu, _____ _______ ______ ________, voi _____ _______ ______ ________ ca activitate pentru ingrijirea propriei mele persoane cel putin o data in aceasta saptamana.

Cele Trei Activitati Pentru Abordarea Si Tratarea Furiei

Rezultatele Pozitive

Dintre Dumneavoastra Si Copil

1. Intrebati-va "Ce doresc sa invete copilul meu din aceasta situatie ?" Retineti acest tel in minte.

2. Fiti realisti in asteptari. Luati in considerare varsta copilului dumneavoastra si alte circumstante.

3. Recunoasteti sentimentele copilului dumneavoastra si pe ale dumneavoastra.

4. Alegeti-va bataliile. Uneori este important pentru parinti sa insiste asupra propriei lor agende. Alteori este OK sa lasati copilul sa decida.

5. Oferiti-i copilului o alegere din doua optiuni, pe care dumneavoastra le acceptati.

6. Atrageti atentia asupra schimbarilor viitoare. Noi toti avem nevoie ca schimbarea de la o activitate la alta sa fie lina.

Discutati problemele pana cand ajungeti la o concluzie acceptabila, chiar daca nu se ia o hotarare. Aceasta va ajuta copilul sa si dezvolte abilitatile de rezolvare a problemelor.

Fiti constient ca nu putem rezolva toate problemele. Oameni suntem! Trebuie sa fim ingaduitori fata de noi insine.

Considerati ca exista mai multe raspunsuri bune. Fiti creativi. Fiti deschisi.

Apelati la parerea unei terte parti, atunci cand este cazul.

MATERIALUL 1 Furia: Mostra De Prezentare

Cand suntem furiosi, este posibil sa nu mai fim constienti de comportamentul nostru, si sa ne purtam intr-un mod periculos pentru noi insine si pentru altii. Furia, exprimata in aceste moduri, este o emotie necontrolata. Noi suntem posedati temporar de furia noastra. Ganditi-va la un copilas in varsta de doi ani in mijlocul unei crize de furie. El este complet posedat de ea, si-a pierdut orice stapanire de sine, si nu poate fi influentat de nici un apel la sentimente sau ratiune. La fel se poate intampla cu adultii. Daca acestea ar fi singurele metode pe care le-am avea pentru exprimarea sentimentelor de furie, atunci am bloca complet orice comunicare eficienta si ne-am distruge relatiile si oamenii pe care-i iubim. Oamenii care se exprima retragandu-se in ei insisi si devenind deprimati isi intorc furia spre interiorul lor. Ei au invatat ca turbarea si agresiunea nu sunt metode adecvate pentru exprimarea furiei. Cand oamenii isi canalizeaza furia spre interiorul lor, ea poate sa treaca deseori neobservata si poate fi interpretata gresit ("asa este el", "ea nu se infurie niciodata"). Unii oameni folosesc drogurile sau alcoolul pentru a incerca sa-si acopere sau sa scape de depresia pe care o simt (comportament de auto-medicatie). Este important pentru oamenii care isi canalizeaza furia spre interiorul lor si devin depresivi sa obtina ajutor profesional prin consiliere. Depresia poate fi invinsa prin activitati de consiliere si/sau medicatie adecvata. Oamenii pot sa invete sa-si exprime sentimentele de furie care devin depresie in moduri mai eficiente. Furia, exprimata prin accese de turbare sau crize de furie, poate fi contagioasa. O situatie generatoare de furie poate sa scape de sub control. Furia creaza accese de turbare. si desi poate fi placut sa-ti lasi furia "sa explodeze", exista posibilitatea ca problema sa existe si dupa ce trece furtuna. Problema nu a fost rezolvata cu adevarat, iar oamenii, mai ales copiii, pot fi raniti. Deci din ce cauza ne exprimam furia in aceste moduri care pot sa faca atat de mult rau? Unul din raspunsuri este legat de combinatia unica si complexa a temperamentului nostru individual si a fundalului nostru. Noi invatam din experientele noastre. Daca am fost crescuti in familii in care bataia era ceva obisnuit, atunci avem tendinta de a crede ca acesta este un comportament normal atunci cand suntem furiosi. Exista sanse mai mari ca, adulti fiind, sa reactionam la fel cum am invatat cand eram copii. Daca ni s-a spus mereu ca suntem prosti, atunci credem ca suntem prosti si probabil ca le vom spune copiilor nosri ca sunt prosti. Daca am fost crescuti intr-o familie care a considerat ca disciplinarea este o metoda de a-i invata pe copii cum sa se auto-disciplineze singuri prin intelegere, atunci ii vom invata pe copiii nostri la fel. Avem tendinta fireasca de a repeta tiparele si comportamentele pe care le-am invatat, chiar si pe acelea care au ca rezultat insatisfactia sau pericolul. in unele culturi fiii si fiicele sunt invatati metode diferite de a-si exprima furia. Baietii si barbatii sunt invatati sa-si exprime furia in mod fizic, in timp ce fetele si femeile sunt invatate sa-si exprime furia prin maniere linistite de "doamna". in alte culturi totul este diferit - exprimarea furiei nu este acceptata nici pentru barbati nici pentru femei.

Important este ca metodele pe care le invatam pentru a ne exprima furia sunt invatate din experientele pe care le-am avut cand eram copii. Noi invatam din cultura noastra si de la parintii nostri si predam aceste metode copiilor nosri. Este un ciclu. Daca dorim sa schimbam acest ciclu, trebuie sa ne dezvoltam abilitati si strategii pentru a ne exprima furia mai eficient.

MATERIALUL 2 Furia Este OK, Agresiunea Este Problema:

Mostra De Prezentare

Furia poate fi o emotie sanatoasa, folositoare, care ne poate semnaliza ca ceva nu este in regula, asa cum durerea fizica poate fi un mesaj important ca ceva nu este in regula. Furia este o problema cand devine agresiune. Prevenirea agresiunii este telul principal.

Cu Totii Avem Un Stil Personal

Niciodata doi parinti diferiti nu vor avea copii, familii, dificultati financiare, si frustrari identice. Deasemenea, niciodata doi parinti diferiti nu gandesc exact la fel, nu au acelasi aspect fizic, si nu isi manifesta furia exact in acelasi mod. Ca urmare, fiecare dintre noi are propriul sau stil de a se infuria. Un parinte poate sa se infurie daca un copil "raspunde", in timp ce altul se infurie pentru ca copilul este tacut si nu reactioneaza. Un parinte poate avea dureri de cap, un altul poate sa aiba dureri de stomac. Multi oameni - mai ales femeile - sunt foarte "inchisi" in a-si manifesta furia. De obicei acestia sunt oamenii care spun "Eu nu ma infurii niciodata!" Este important sa subliniati aici, cand introduceti conceptul de stiluri de manifestare a furiei, ca exista deasemenea moduri acoperite (ascunse) de manifestare a furiei, incluzand:

retragerea in sine insasi

declaratiile sarcastice

"privirile ca un pumnal"

"raceala"

imbufnarea (bosumflarea).

Aceste reactii sunt simptome clare ale furiei, desi ele sunt mai degraba reactii pasive decat agresive. Problema in cazul lor, precum si al altor reactii pasive, este aceea ca deseori conduc la depresie si, cel mai adesea, contribuie prea putin la rezolvarea problemei initiale. Depresia este adesea o reactie la furie, mai ales pentru o persoana care alege sa fie pasiva. Prevenirea depresiei este legata total de managementul sanaos al furiei!

MATERIALUL 3 Furia SiAuto-Adresarea

Una dintre numeroasele metode prin care gandurile noastre ne influenteaza modul in care ne simtim este aceea legata de lucrurile pe care ni le spunem noua insine. Conversatiile noastre interne sau discursul particular reprezinta o expresie a gandurilor noastre. Declaratiile pe care ni le auto-adresam deseori preced, acompaniaza, sau urmeaza lucrurilor pe care le simtim. In timpul incidentelor legate de furie, auto-adresarea noastra joaca un rol important in definirea si modelarea emotiei noastre. De exemplu: "O sa-i spun idiotului aluia ce-i recomand eu lui!" "De cate ori o vad mi se face rau"; sau "De ce nu ma lasa pur si simplu in pace?" Aceste auto-adresari nu numai ca toarna gaz pe foc, ele au si un rol major in prelungirea furiei dupa ce incidentul s-a terminat. Furia este deseori recreata si reaprinsaprin dialogurile noastre particulare. Pe de alta parte, auto-declaratiile noastre pot constitui un mijloc valoros de reglare a furiei si ghidare a comportamentului nostru in situatii de conflict.