CERCETAREA STIINTIFICA SI VALORIFICAREA REZULTATELOR - ETICA SI DEONTOLOGIE IN EDUCATIE

CERCETAREA STIINTIFICA SI VALORIFICAREA REZULTATELOR - ETICA SI DEONTOLOGIE IN EDUCATIE

Explicatiile referitoare la modul in care gandim, reactionam, simtim arata ca nu functionam intotdeauna rational, asemeni unui om de stiinta (vezi teoria "avarului cognitiv"). Totusi cum putem face saltul de la psihologia bunului simt - bazata pe interpretari speculative, impresioniste - la adevaruri validate stiintific? Singura optiune este cercetarea sau realizarea unor demersuri investigative menite sa faca distinctia clara intre adevaruri si credinte. Fie ca este vorba de abordari cantitative sau calitative ale socio - umanului, principalul obiectiv se contureaza ca fiind stabilirea unor legaturi autentice intre fenomenele, procesele si activitatile psihice.

Principiile care trebuie sa fundamenteze orice cercetare in domeniul psihologiei educatiei trebuie sa aibe in vdere urmatoarele aspecte:

Angajamentul pentru onestitate, prezentarea obiectiva a rezultatelor cercetarilor, indiferent daca ipotezele au fost sau nu validate

Integritatea profesionala a celui care creaza design-ul cercetarii

Evitarea plagiatului

Respectarea demnitatii si intimitatii participantilor la cercetare

Urmarirea adevarului si nu a validarii cu orice pret a ipotezelor formulate.

"In cercetarile lor, psihologii vor cauta, pe cat posibil, sa promoveze cele mai noi metodologii de cercetare utilizate de comunitatea psihologica internationala, respectand atat standardele de rigoare stiintifica, dar si standardele etice" (Codul deontologic al profesiei de psiholog, p. 15).

In proiectarea design-ului experimental trebuie sa se tina cont de selectarea sau construirea celor mai potrivite instrumente pentru tema cercetarii. Referitor la contextul cercetarii, psihologii au in vedere aspecte legate de:

A. OBTINEREA ACORDULUI DE CERCETARE SI A CONSIMTAMANTULUI INFORMAT

acordul de cercetare (furnizarea tuturor datelor necesare pentru obtinerea acordului din partea unei institutii, pentru desfasurarea cercetarii)

obtinerea consimtamantului (aducerea la cunostinta participantilor scopurile cercetarii, durata, procedurile folosite, riscurile, beneficiile, inclusiv compensatiile financiare, limitele confidentialitatii, dreptul oricui de a se retrage din cercetare si in general toate datele pe care participantii le solicita si de care au nevoie pentru a-si da consimtamantul)

obtinerea consimtamantului informat de la toti participantii la cercetare pentru inregistrarile audio si video, inaintea efectuarii acestora, oferind garantii ca ele vor fi utilizate numai intr-o maniera in care identificarea nu poate induce daune celor implicati.

Exceptia de la consimtamantul informat se face numai in doua cazuri: 1) cand nu produce niciun fel de daune (observatii naturale, chestionare anonima, cercetare de arhive); 2) daca este permisa de reglementarile legislative.

Este interzisa propunerea si acordarea unor compensatii financiare excesive, in vederea obtinerii consimtamantului cu orice pret, cu atat mai mult cand exista riscul producerii de suferinte sau daune.

B. ALEGEREA PARTICIPANTILOR LA CERCETARE

In cazul in care sunt implicate in cercetare grupuri vulnerabile sau persoane aflate in incapacitatea de a-si da consimtamantul informat, se vor lua toate masurile de protectie pentru a mentine starea de bine si a respecta drepturile omului.

Se evita implicarea participantilor aflati in incapacitate de a-si da consimtamantul informat, daca cercetarea avuta in vedere se poate realiza la fel de bine cu persoane care nu au o astfel de problema.

C. PREZENTAREA INSTRUCTAJULUI SI LIMITAREA INFORMARII

Prezentarea ascunsa/falsa a manipularilor experimentale nu este permisa decat atunci cand alternativa de prezentare corecta nu este fezabila stiintific sau aduce o alterare evidenta a concluziilor cercetarii (de mentionat ca acest lucru este valabil numai daca cercetarea nu produce disconfort psihic sau daune subiectilor implicati). Participantii au oricand dreptul de a-si retrage informatiile oferite in cadrul cercetarii.

D. INTERZICEREA ABUZULUI DE STATUS

Pozitia principala intr-o cercetare este obtinuta in functie de contributia propriu-zisa la realizarea acesteia si nu de pozitia sau titlul academic, statusul social al psihologului

E. CORECTITUDINEA SI PROTEJAREA DATELOR

Este interzisa falsificarea datelor pentru validarea ipotezelor si prezentarea unor date pentru care nu au fost facute in realitate masuratori. De asemennea, nu se vor prezenta rezultate din alte cercetari, ca apartinand unor investigatii proprii.

Psihologii vor proteja datele de cercetare, asigurandu-se ca acestea sunt pastrate in conditii de securitate.

F. ABATERI DE LA BUNA CONDUITA IN CERCETAREA STIINTIFICA

Ascunderea sau eliminarea rezultatelor nedorite

Confectionarea de rezultate

Inlocuirea rezultatelor cu date fictive

Interpretarea deliberat distorsionata a rezultatelor si deformarea concluziilor

Plagierea rezultatelor sau publicatiilor altor autori, neatribuirea corecta a paternitatii unei lucrari

Nedezvaluirea conflictelor de interese

Deturnarea fondurilor de cercetare

Neinregistrarea sau nestocarea rezultatelor

Lipsa de obiectivitate in evaluari

Nerespectarea conditiilor de confidentialitate

Publicarea sau finantarea acelorasi rezultate ca elemente de noutate stiintifica

In concluzie, standardele etice referitoare la cercetarea stiintifica si valorificarea rezultatelor nu influenteaza sub nicio forma aspectele legate de validitatea sau fidelitatea instrumentelor folosite, ci evidentiaza complexitatea contextului, prevenind anumite distorsionari si false asteptari, eliminand riscuri cum ar fi disconfortul psihic al participantilor sau prejudicierea imaginii si demnitatii acestora. Altfel spus, este vorba despre acele aspecte normative care ghideaza orice forma de investigatie care contribuie la avansul epistemologic (extensia acumularilor teoretico - explicative si implicatiilor practice ale acestora).

PREZENTAREA UNUI STUDIU DE PSIHOLOGIE SCOLARA DIN PERSPECTIVA STANDARDELOR ETICE MENTIONATE IN CODUL DEONTOLOGIC

Studiul ales pentru analiza are ca tema prezentarea unor Rezultate preliminare a abordarii comprehensive in prevenirea comportamentului antisocial la prescolari si scolari din ciclul primar din Luxemburg. Acesta a fost pulicat in revista School Psychology International, volumul 29, numarul 5, 2008. Autorii, Franz Peterman si Heike Natze sunt cadre didactice la Univeersitatea dinn Bremen si cercetatori in cadrul Centrului de Psihologie Clinica.

Am selestat acest articol, nu numai pentru ca se refera la o tema intens cercetata in ultimul timp - prevenirea comportamentului antisocial a elevilor prin stimularea competentei socio-emotionale - ci si pentru rigurozitatea stiintifica a acestuia, complexitatea investigatiilor si interpretarea datelor obtinute, tinandu-se cont de contributiile aduse, in raport cu ideile acceptate in literatura de specialitate.

Este vorba despre un studiu pilot in care s-a evaluat impactul pe termen scurt si mediu al unui program de prevenire a comportamentului antisocial al prescolarilor si scolarilor din ciclul primar, din Luxemburg. Programul de interventie a inclus un training de stimulare a competentelor socio - emotionale, precum si workshop-uri pentru profesori, in vederea familiarizarii acestora cu principalele metode si tehnici de dezvoltare a abilitatilor sociale si emotionale ale elevilor. Au fost realizate trei evaluari - pre-test, post-test si dupa un an de la incheierea programului de interventie. Pe baza analizei univariate a variantei si a analizei covariantei au fost evidentiate efecte semnificative ale programului de interventie: diminuarea comportamentului opozitional, agresiv si cresterea competentei soci-emotionale a elevilor. In cazul prescolarilor au aparut de asemenea astfel de modificari pozitive in situatia de post-test, dar la evaluarea dupa un an, s-a observat ca efectele programului de interventie nu s-au mai mentinut.

Dupa aceasta prezentare sumara a studiului, sa analizam principalele aspecte etice care trebuie urmarite in realizarea fiecarei cercetari.

FUNDAMENTUL TEORETIC - PREZENTAREA RIGUROASA A PRINCIPALELOR ABORDARI SI REZULTATE ALE CERCETARII TEMEI LUATE IN DISCUTIE

Sunt prezentate semnificatiile clinice ale conceptelor de comportament opozitional si tulburare de comportament, fiind mentionate studii longitudinale si cercetari ale diferentelor de gen in aceste czuri.

Este luata in discutie co-ocurenta altor deficiente: ADHD, depresie, anxietate, toxicomanie, dificultati in stabilirea si mentinerea de relatii interpersonale, fiind amintite cele mai recente studii (Hampel si Petermen, 2005, Romeo et al, 2006).

Sunt descrise abordarile principale ale comportamentului antisocial: aparitia timpurie si prognoza negativa pe termen lung ("early starter"), traseul/oportunitatile limitate ale adolescentilor ("adolescent limited' pathway")

In continuare sunt analizate cercetarile care au scos in evidenta corelatia dintre tulburarile de comportament si deficitul competentei socio-emotionale (Denham, 2006, Cillessen si Bellmore, 2004).

In ultima parte a prezentarii fundamentelor teoretice ale studiului, autorii se concentreaza asupra proogramelor de interventie care si-au dovedit eficienta: Seattle Social Development Project (Hawkins at al, 2002) si Fast Track Project (Conduct Problems Prevention Research Group, 1999).

DESIGN-UL EXPERIMENTAL, ESANTIONAREA SI PROCEDEELE FOLOSITE, PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

Studiul s-a bazat pe un design experimental - 17 clase (225 de participanti selectati prin randomizare din radinite si scoli din Luxemburg), din care 8 au facut parte din grupul experimental si 9 din lotul de control.

In vederea obtinerii consimtamantului informat, inainte de culegerea datelor, parintii copiilor implicati in studiu a fost invitati la scoala/gradinita pentru a li se comunica informatii legate de acest studiu. Din cei 225 copii recrutati au ramas decat 183 pentru a participa la cercetare.

Din cei 183 - 93 erau baieti si 90 fete, cu varste cuprinse intre 3 si 10 ani - media de varsta pentru prescolari fiind 5 ani, iar pentru scolari 7 ani.

Prima culegere a datelor s-a realizat cu 6 saptamani inainte de aplicarea programului de interventie, a doua - dupa 6 saptamani de la interventie, iar cea de-a treia dupa un an.

Programul de interventie in gradinita a presupus 25 de sesiuni a cate 20 de minute, iar in scoala - 26 de sesiuni a cate 45 de minute.

Au fost urmarite: stimularea capacitatii de recunoastere a emotiilor, autoreglarea emotionala, procesarea informatiilor sociale, abilitati de problem solving social, pentru prevenirea comportamentului opozitional si agresiv.

Ca instrumente de masura au fost folosite: Strengths and Difficulties Questionnaire (Goodman, 1997), Aggressive Behaviour Scale (Peterman si Koglin, 2004), Social competence Scale Teacher (CPPRG, 2003).

Pentru primul chestionar nu se ofera date concrete referitoare la coeficientul Cronbach alpha, dar se mentioneaza ca acesta satisface cerintele de validitate si fidelitate. Pentru celelalte doua scale este mentionat un coeficient foarte ridicat (0.88, respectiv 0.94)

Prelucrarile statistice au inclus ANOVA si ANALIZA BIFACTORIALA A VARIANTEI

Interpretarea datelor s-a facut tinandu-se cont de reyultatelor cercetarilor recente din domeniu, discutandu-se si limitele, nu numaii contributiile aduse.

In concluzie s-a pus prolema daca profesorii pot fi formati (prin training-uri bazate pe tehnici cognitiv - comportamentale) suficient pentru a stimula dezvoltarea competentelor socio-emotionale a elevilor.