Proiectarea pedagogica a activitatilor la nivelul procesului de invatamant

Conceptul de proiectarea pedagogica defineste activitatea care anticipeaza realizarea obiectivelor, continuturilor, metodelor si a evaluarii intr-un context de organizare specific procesului de invatamant, la toate nivelurile acestuia. Ca activitate de creatie specifica, proiectarea pedagogica vizeaza valorificarea optima a timpului real destinat invatarii, in mediul scolar si extrascolar.

Tipurile de proiectare operabile la nivelul procesului de invatamant pot fi identificate in raport de modelul de planificare globala folosit care corespunde conceptiei didactice promovate la nivel institutional. Din aceasta perspectiva pot fi sesizate doua modele aflate in opozitie: a) modelul de proiectare traditionala; b) modelul de proiectare curriculara. Prezentarea grafica a celor doua modele evidentiaza trasaturile structurale ale acestora (vezi Cristea, Sorin, 2000, pag. 311-314).

Proiectarea traditionala prezentare grafica

Acest model de proiectare, intretinut de didactica premoderna (traditionalista) acorda prioritate: continuturilor (predominant intelectuale), instruirii dirijate (predominant formale) profesorului (cu o formare initiala si continua care pune accent pe pregatirea de specialitate in detrimentul celei psihopedagogice); schemei rigide de desfasurare a activitatii (subordonata continuturilor, fara a urmari, in mod special, corelatia obiective-continuturi-metode-evaluare).

Proiectarea curriculara / prezentare grafica

Acest model de proiectare, promovat de didactica postmoderna (curriculara) acorda prioritate: obiectivelor  (deschise in directia tuturor resurselor personalitatii elevului - morale, intelectuale, tehnologice, estetice, fizice), instruirii (formale dar si nonformale si informale), cu deschidere spre autoinstruire; corelatiei functionale profesor-elev (formarea initiala si continua a profesorului valorificand integral pregatirea: de specialitate-psihopedagogica-metodica); schema flexibila de desfasurare a activitatii (care urmareste, in mod special, corelatia obiective-continuturi-metode-evaluare; care asigura evaluarea continua a activitatii, cu functie de reglare-autoreglare permanenta a acesteia).

Proiectarea curriculara a activitatilor didactice

Proiectarea activitatii didactice la nivelul unui model curricular, solicita definirea acestuia in termeni operationali. Avem in vedere delimitarea etapelor care trebuie parcurse in concordanta cu traseele consacrate in proiectarea-realizarea-dezvoltarea curriculara. In aceasta perspectiva profesorul de orice specialitate trebuie sa aiba in vedere: 1) organizarea activitatii; 2) planificarea globala a activitatii (conceperea activitatii); 3) realizarea scenariului activitatii; 4) finalizarea activitatii.

Modelul de proiectare curriculara a activitatii didactice (lectiei etc.) nu exclude, ci, din contra, presupune creativitatea profesorului. Avem in vedere capacitatea sa de adaptare continua la schimbarile curente care apar pe parcursul oricarei activitati. Modelul de proiectare curriculara are deschiderea necesara pentru valorificarea creativitatii profesorului la toate cele patru niveluri pe care le prezentam in continuare:

I) Organizarea activitatii

1) Tema activitatii (subcapitolului, capitolului);

2) Subiectul activitatii (titlul activitatii care va fi predata-invatata-evaluata);

3) Scopul activitatii (exprima sintetic obiectivele generale si specifice ale subcapitolului-capitolului

4) Tipul activitatii (vezi tipurile de activitate didactica, vezi tipurile si variantele de lectii etc.) - determinat conform obiectivelor predominante / sarcinii didactice fundamentale;

5) Formele de organizare a activitatii (institutionalizate sau adoptate in cadrul formei institutionalizate - vezi invatamantul: frontal - pe grupe - individual) valorificate in perspectiva diferentierii instruirii

II) Planificarea globala a activitatii didactice

(conceperea activitatii didactice)

5) Obiectivele operationale / concrete (deduse din scopul activitatii si din obiectivele specifice / cadru, de referinta stabilite la nivelul programei scolare) - schema de elaborare: actiunile elevului (observabile, evaluabile); resursele necesare (continut - metodologie - conditii de instruire/invatare: interne - externe); modalitatile de evaluare (initiale - pe parcursul activitatii - la sfarsitul activitatii);

6) Continutul de predat-invatat-evaluat (corespunzator obiectivelor specifice si operationale / concrete);

7) Metodologia de predare-invatare-evaluare (stabilita in raport de obiectivele pedagogice concrete/operationale) include: intrebarile - tip exercitiu; tip problema; tip situatii-problema; sarcinile didactice, fundamentale-operationale, de predare-invatare-evaluare; deschiderile metodologice (procedee, metode didactice, strategii de predare-invatare-evaluare);mijloacele de invatamant (disponibilizate / disponibilizabile); tehnicile de evaluare (integrate in structura diferitelor metode si strategii didactice).

III) Realizarea activitatii didactice

8) Scenariul didactic (orientativ / deschis):

- evenimentele didactice / corespunzator tipului de lectie;

- reactualizarea unor cunostinte, capacitati, strategii cognitive;

- prezentarea / crearea unor probleme, situatii-problema;

- dirijarea invatarii prin: strategii de comunicare-invatare; strategii de cercetare-invatare; strategii de actiune-invatare; strategii de programare-invatare (instruire programata, instruire asistata pe calculator);

- evaluarea solutiilor adoptate pentru rezolvarea problemelor, pentru rezolvarea situatiilor-problema;

fixarea solutiilor / raspunsurilor prin aprofundare in conditii de interpretare, aplicare, analiza-sinteza, evaluare critica (aprecieri globale - individuale);

- stabilirea temelor pentru acasa: generale - individualizate; recomandari metodologice, bibliografice

IV) Finalizarea activitatii

9) Concluzii:

- evaluarea globala / caracterizare generala;

- decizii cu valoare de diagnoza-prognoza: note scolare, aprecieri, observatii, caracterizari etc.;

- stabilirea liniei / liniilor  de perspectiva.