CONTROLUL, INDRUMAREA SI EVALUAREA ACTIVITATII INTR-O UNITATE SCOLARA

CONTROLUL, INDRUMAREA SI EVALUAREA ACTIVITATII INTR-O UNITATE SCOLARA

Controlul este o functie a managementului prin care se verifica daca obiectivele stabilite prin planuri si programe sunt atinse si in ce masura.

Directorul are drept de indrumare si control asupra activitatii intregului personal salariat din unitatile de invatamant [art. 16 (6) din R.O.F.U.I.P.]. In acest context, rolul con- trolului efectuat de catre director este acela de a supraveghea functionarea unitatii, de a se informa cu privire la modul de receptare a ordinelor si notelor de serviciu transmise perso- nalului din subordine, de a constata modul de derulare a planurilor si programelor stabilite, de a preveni aparitia unor potentiale abateri de la traseul care conduce spre realizarea obiectivelor stabilite si, nu in ultimul rand, de a corecta si perfectiona activitatea din unitatea scolara.

Controlul poate fi:

. frontal (managerial), atunci cand sunt supuse verificarii, analizei si aprecierii toate domeniile si compartimentele din unitatea de invatamant;

. tematic, atunci cand se verifica numai una sau cateva laturi ale activitatii din unitea de invatamant;

. curent (operativ).

De obicei, controlul frontal se efectueaza de catre inspectoratul scolar sau minister In situatii deosebite, aceasta forma de control se poate realiza si de catre conducerea unitatii de invatamant, caz in care se solicita sprijinul inspectoratului scolar sau ministerului pentru numirea unor specialisti sau experti.

Controlul tematic se efectueaza de inspectoratul scolar sau minister, dar si de persoane cu functii de conducere din unitatea de invatamant, in functie de domeniu, sfera de competenta si responsabilitatea fiecaruia.

Controlul curent (operativ) este cel efectuat zilnic de fiecare sef in domeniul de care raspunde, pe baza atributiilor subordonatilor si urmareste asigurarea desfasurarii unei activitati normale si a unui climat de munca adecvat.

Directorul este cel care elaboreaza instrumente interne de lucru utilizate in activitatea de indrumare, control si evaluare a tuturor activitatilor care se desfasoara in unitatea de invatamant. Instrumentele respective se aproba in Consiliul de administratie al unitatii de invatamant, cu avizul consultativ al sindicatelor reprezentate la nivelul unitatii scolare [art. 190) din R.O.F.U.I.P.]. Deciziile directorului se iau in concordanta cu hotararile Cosiliului profesoral si cu cele ale Consiliului de administratie [art. 109 (4) din Statutul personalului didactic (Legea 128/1997, modificata si completata ulterior)]. De aceea, in actiunile de control si indrumare pot fi antrenati membri ai Consiliului de administratie, sefii de catedra si personalul didactic, recunoscuti pentru pregatirea profesionala si probitate morala. Prin urmare, la baza activitatii desfasurata pe aceasta linie, trebuie sa existe un plan unic de indrumare si control, singurul in masura sa contribuie la evitarea paralelismelor si sa impiedice neglijarea anumitor sectoare, clase, discipline, personal didactic etc.

Controlul presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

. pregatirea controlului, care presupune stabilirea domeniului ce urmeaza a fi controlat, a tematicii si a obiectivelor controlului;

. organizarea controlului, care presupune stabilirea persoanei (colectivului) care controleaza si ce anume controleaza;

. desfasurarea controlului, care implica un ansamblu de activitati (cercetarea unor documente, discutii, aplicarea unor teste, chestionare, participarea nemijlocita la activitatile programate a fi controlate, inregistrarea datelor si faptelor semnificative, stabilirea concluziilor, inclusiv a faptelor care determina perturbari si abateri ale activitatii de la obiectivele proiectate;

. finalizarea controlului care se realizeaza, de regula, prin prezentarea conc1uziilor persoanei/colectivului/compartimentului controlat.

Problemele care nu pot fi solutionate in timpul controlului fac obiectul unor analize specifice, in Consiliul profesoral sau de administratie, in urma carora se stabileste, pe domenii de competenta si atributii, cine urmeaza sa le solutioneze.

IMPORTANT

Pentru indeplinirea functiei de control/evaluare, directorul unitatii scolare este obligat sa atinga indicatorii de performanta in urmatoarele patru domenii: curriculum, resurse financiare si materiale, resurse umane, dezvoltare si relatii comunitare [art. 5 din Ordinul 4609/21.09.2000¹]

1. Controlul, indrumarea si evaluarea activitatii personalului didactic

Acest important atribut al muncii directorului este reglementat de prevederile R.O.F.U.I.P.

Cu ajutorul sefilor de catedra, directorul controleaza calitatea procesului instructiv-educativ. In cursul unui an scolar, directorul efectueaza saptamanal 3 - 4 asistente la orele de curs, astfel incat fiecare cadru didactic sa fie asistat cel putin o data pe semestru. La asistentele efectuate sau la unele activitati ale catedrelor, directorul este insotit, de regula, de seful de catedra [art. 19 p) din R.O.F.U.I.P.]. De altfel, prin sefii catedrelor si ai comisiilor metodice, directorul trebuie sa asigure aplicarea planului de invatamant, a

programelor scolare si a metodologiei privind evaluarea rezultatelor scolare [art. 19 n) din

R.O.F.U.I.P.]. Prin urmare, la inceputul fiecarui an scolar, directorul trebuie sa elaboreze Programul de vizite si asistente la letiile si activiatile didactice, ca parte a Planului de indrumare si control. In aceasta actiune trebuie sa fie antrenati membri ai Consiliului de

administratie, sefii catedrelor si ai comisiilor metodice.

In program vor fi cuprinsi in primul rand:

. personalul didactic nou venit (absolventi, personal didactic transferat);

. personalul didactic inscris la examenul pentru obtinerea gradelor didactice (directorul trebuie sa fie in masura sa aprecieze aceasta categorie la inspectiile organizate pentru obtinerea gradelor didactice);

. personalul didactic care, de-a lungul anilor, a obtinut succese remarcabile in procesul de instruire si educare. (Directorul trebuie sa popularizeze experienta valoroasa acumulata in timp de catre unele cadre didactice.)

Este indicat ca directorul sa-si propuna si urmarirea activitatilor la aceeasi c1asa, pe durata a 4-5 ore din aceeasi zi, de catre profesorii care lucreaza cu acelasi colectiv. Pe aceasta cale se pot face constatari utile privind modul in care lucreaza in c1asa fiecare din

persoanele asistate, cat si asupra modului in care se comporta elevii aceleiasi c1ase in diferitele situatii in care sunt pusi, ca urmare a modului personal in care lucreaza fiecare dascal.

emis de ministrul Educatiei si Cercetarii, cu privire la competentele si responsabilitatile directorului

Pentru a fi eficienta si de calitate, vizita, asistenta la lectie sau asistenta la activitatea. didactica trebuie temeinic pregatita si documentata. Aceasta presupune:

. cercetarea planificarii calendaristice a programei si a normelor scolare, eventual consultarea metodicii obiectului respectiv;

. examinarea catalogului clasei cu scopul de a cunoaste, pe baza notelor acordate nivelul general de pregatire al elevilor;

. cercetarea unor documente in care s-au inegistrat observatii facute de cei care l-au asistat pana atunci.

In timpul vizitei directorul trebuie sa inregistreze cat mai fidel posibil desfasurarea lectiei/activitatii didactice, cu tactul necesar, pentru a nu atrage atentia elevilor sau a-l deranja pe profesor. Procedand in acest mod isi aduna datele pe baza carora va putea sa formuleze concluziile de care se va folosi in momentul convorbirii cu cei controlati.

De-a lungul anilor s-au inregistrat discutii controversate in legatura cu tehnica scrierii observatiilor facute in timpul asistentelor si controverse cu privire la documentul in care acestea sunt consemnate.

Pomind de la obligatia directorului de a elabora instrumente de lucru utilizate in indrumarea si controlul activitatii [art. 19 o) din R.O.F.U.I.P.), propunem un model de Fisa de observare a lectiei/activitatii didactice. Ea are patru parti:

I. Date generale;

II. Desfasurarea lectiei/activitatii didactice;

III. Evidentierea aspectelor pozitive si negative referitoare la:

managementul lectiei/activitatii didactice;

modul de interactiune profesor-elev-clasa;

folosirea tablei.

IV. Aprecieri, prin calificative, cu privire la:

proiectarea activitatii/lectiei;

scenariul activitatii/lectiei;

calitatile personale si profesionale ale cadrului didactic asistat.

Se impun cateva observatii cu privire la modul de utilizare a fisei.

In partea a II-a a fisei se inregistreaza, cat mai bine posibil, desfasurarea lectiei/activitatii didactice. In paralel, in partea a III-a, vor fi puse in evidenta anumite caracteristici vizibile apreciate cu da sau nu. Observarea atenta a lectiilor este mai importanta decat adunarea de date. Prin urmare, cel care observa nu trebuie sa se lase absorbit in totalitate de aceasta parte a fisei. Este foarte probabil ca nu toate caracteristicile sa apara in lectie, deci nu trebuie ca observatorul sa se astepte la acest lucru. De asemenea, este important sa fie notate orice alte caracteristici care nu sunt mentionate in aceasta parte a fisei, dar care contribuie la realizarea unei lectii reusite.

Pentru a fi comoda si eficienta in utilizare, dar mai ales pentru directorii care doresc sa tipareasca o asemenea fisa, sugeram urmatoarea structura a acesteia:

. pag. 1 va fi destinata antetului unitatii seolare si partii I: Date generale;

. pag. 2 si 3 sa fie alaturate (ca paginile unei carti deschise):

II. Desfasurarea lectiei/   III. Evidentierea aspectelor

activitatii didactice pozitive si negative referitoare la:

...............

............. ................

. pag. 4 va fi destinata partii a IV -a: Aprecieri, prin calificative

Aceasta structura permite ca, paralel cu observarea si inregistrarea atenta a desfasurarii lectiei/activitatii didactice, sa fie marcate operativ, prin x, caracteristicile observate si apreciate prin da sau nu, care, de fapt, constituie aprecieri pozitive sau negative cu privire la managementul activitatii/lectiei.

Observarea si consemnarea modelelor de interactiune sunt importante deoarece varietatea lor asigura implicarea activa a elevilor in lectie, permite adoptarea unor stiluri de invatare diferite si faciliteaza mentinerea treaza a atentiei elevilor. De aceea socotim ca este importanta observarea tipurilor de interactiune care au loc si inregistrarea numarului lor.

Folosirea tablei este foarte importanta, dar exista situatii cand sunt mai bine venite alte solutii (de exemplu, materiale didactice vizuale etc.). De aceea, in aceste situatii, se

consemneaza si se fac aprecieri cu privire la acestea.

Pe baza partilor a II-a si a III-a, dupa desfasurarea lectiei si inainte de convorbirea cu cel asistat, in partea a IV-a a fisei, observatorul apreciaza prin calificative alte aspecte ale lectiei, marcand cu x calificativul acordat (FOARTE BINE, BINE, SATISFACATOR, NESATISFACATOR).

Pe baza fisei de observare a lectiei se realizeaza ,,Fisa de evaluare a lectiei'. Aceasta contine cinci indicatori, fiecare defalcat pe mai multi subindicatori. Fiecarui

subindicator, observatorul, pe baza fisei de observare, ii acorda un punctaj. Pentru fiecare

indicator se calculeaza un punctaj mediu (ca medie aritmetica a punctajelor subindicatorilor). Se insumeaza cele cinci punctaje medii si se inmulteste rezultatul cu patru. Se

obtine, astfel, punctajul final. Calificativul se acorda dupa urmatoarea grila:

FOARTE BINE: 86-100 puncte

BINE: 71-85 puncte

SATISFACATOR:61-70 puncte NESATISFACATOR: sub 60 puncte

De asemenea, directorul va trebui sa selecteze principalele date, fapte, constatari si sa faca efortul de a le interpreta si de a stabili, pe baza lor, principalele concluzii si recomandari.

Convorbirea directorului cu cel asistat trebuie sa aiba loc la o data cat mai apropiata de momentul efectuarii asistentei. La convorbire trebuie sa participe si seful de catedra, chiar si in situatiile cand acesta nu a insotit directorul la asistenta. Pentru a convinge, punctele de vedere ale directorului se cer temeinic argumentate, iar observatiile facute vor fi insotite de sugestii si recomandari pe viitor. Pentru reusita, este foarte important ca directosa-si insuseasca metodica desfasurarii analizei lectiei, consultarea unor lucrari pe aceasta tema fiind obligatorie.

In final, directorul va avea grija ca fisa de evaluare a lectiei sa fie semnata de director, seful de catedra/ comisie metodica si de cadrul didactic asistat.

Asistenta la lectie a personalului didactic, privita ca activitate de indrumare si control, constituie un instrument de baza pentru o evaluare anuala corecta a acestuia.

Potrivit art. 52 din Statutul personalului didactic (Legea 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare), evaluarea personalului didactic de predare se face anual, conform fisei de evaluare elaborate de minister. Fisa de evaluare, corelata cu fisa individuala a postului. se noteaza prin punctaj de la 1 la 100.

Procedura de evaluare se declanseaza prin autoevaluare, consemnata in fisa de evaluare , vizata de seful de catedra/ comisie metodica.

Calificativul anual se stabileste de catre Consiliul de administratie [art. 31 f) din R.O.F.U.I.P.].