| CATEGORII DOCUMENTE |
| Gradinita |
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
CURRICULUM
NIVEL 3 avansat
ANUL al II- lea
DOMENIUL: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
CALIFICAREA: MAISTRU TAMPLAR MOBILA SI BINALE
Curs seral
PLAN DE INVATAMANT
Nivel 3 avansat
Anul II
Calificarea: Maistru tamplar mobila si binale
Total ore/an: 60
din care: Pregatire practica 30
Modulul 2 Calitatea si fiabilitatea produselor
Total ore / an: 90
din care: Pregatire practica 30
Modulul 3 Marketing industrial
Total ore/an: 60
Modulul 4 Proiectare asistata de calculator
Total ore/an: 90
din care: Pregatire practica 30
Modulul 5 Organizarea productiei si a muncii
Total ore/an: 120
Modulul 6 Exploatarea si intretinerea masinilor-unelte, utilajelor
si liniilor tehnologice de prelucrare
Total ore/an: 120
din care: Pregatire practica 30
Modulul 7 Desen tehnic
Total ore/an: 150
din care: Pregatire practica 60
Modulul 8 Protectia muncii, PSI si protectia mediului
Total ore/an: 60
Total ore/an 25 ore/sapt. x 30 sapt. = 750 ore/an
Stagii de pregatire practica : 30 ore / sapt. x 3 sapt. = 90 ore / an
TOTAL ORE 840 ore/an
Domeniul: Fabricarea produselor din lemn
Calificarea: Maistru tamplar mobila si binale
|
Unitatea de competenta |
Competenta |
M I |
M II |
M III |
M IV |
M V |
M VI |
M VII |
M VIII |
Verificare |
|
9. Fabricarea usilor si ferestrelor |
9.1 Elaboreaza documentatii tehnice pentru diferite tipuri de usi si ferestre. | |||||||||
|
9.2 Stabileste necesarul de accesorii folosite la usi si ferestre. | ||||||||||
|
9.3 Organizeaza fluxul tehnologic de fabricare a usilor si ferestrelor. | ||||||||||
|
10. Calitatea si fiabilitatea produselor |
10.1 Organizeaza controlul calitatii materiei prime si materialelor folosite la fabricarea produselor din lemn. | |||||||||
|
10.2. Utilizeaza instrumente si aparate de masura si control. | ||||||||||
|
10.3. Coordoneaza activitatile de control al calitatii produselor de mobila. | ||||||||||
|
11. Marketing industrial |
11.1 Analizeaza factorii de mediu de marketing | |||||||||
|
11.2 Elaboreaza strategii de piata pe baza indicatorilor economici | ||||||||||
|
11.3 Alege varianta optima in elaborarea mixului de marketing | ||||||||||
|
12. Proiectare asistata de calculator |
12.1. Lanseaza in executie programul AUTOCAD. | |||||||||
|
12.2. Organizeaza o sesiune de lucru in AUTOCAD.. | ||||||||||
|
12.3 Utilizeaza.tehnici de lucru in. AUTOCAD. | ||||||||||
|
12.4 Reprezinta desene simple in plan, utilizand AUTOCAD.. | ||||||||||
|
12.5 Reprezinta tridimensional obiecte simple in AUTOCAD. | ||||||||||
|
13. Organizarea productiei si a muncii |
13.1.Organizeaza procesul de productie. | |||||||||
|
13.2.Organizeaza locuri de munca pe principii ergonomice | ||||||||||
|
13.3 Imbunatateste metodele de munca | ||||||||||
|
13.4 Urmareste realizarea normelor de munca. | ||||||||||
|
16. Exploatarea si intretinerea masinilor - unelte, utilajelor si liniilor tehnologice de prelucrare |
16.1. Verifica precizia de prelucrare a utilajelor. | |||||||||
|
16.2. Coordoneaza activitatile de intretinere a utilajelor in sistem preventiv. | ||||||||||
|
16.3. Asigura efectuarea operatiilor de reglare a utilajelor. | ||||||||||
|
16.4. Completeaza documente de evidenta tehnica si functionala. | ||||||||||
|
16.5. Urmareste asigurarea calitatii suprafetelor prelucrate prin folosirea de scule corespunzatoare. | ||||||||||
|
14. Desen tehnic |
14.1 Intocmeste schita piesei de mobilier. | |||||||||
|
14.2. Executa vederi si sectiuni la scara. | ||||||||||
|
14.3 Reprezinta detalii constructive. | ||||||||||
|
14.4 Reprezinta binale. | ||||||||||
|
14.5. Citeste si interpreteaza desenele tehnice. | ||||||||||
|
15. Protectia muncii, PSI si protectia mediului |
15.1. Aplica legislatia privind timpul de munca si de odihna. | |||||||||
|
15.2. Asigura aplicarea legislatiei privind protectia muncii si PSI. | ||||||||||
|
15.3. Monitorizeaza activitatile de evitare a riscurilor legate de protectia muncii. | ||||||||||
|
15.4. Identifica cauzele care duc la poluarea mediului inconjurator. | ||||||||||
|
15.5. Elimina factorii poluanti. |
I. Modulul Fabricarea usilor si ferestrelor se studiaza in anul al II-lea al scolii de maistri, nivelul trei avansat, cu un numar de 60 ore.
Continuturile acestui modul se bazeaza pe unitatea de competenta cu aceeasi denumire din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea "Maistru tamplar mobila si binale".
Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul
9.1. Elaboreaza documentatii tehnice pentru diferite tipuri de usi si ferestre
9.2. Stabileste necesarul de accesorii folosite la usi si ferestre
9.3. Organizeaza fluxul tehnologic de fabricare a usilor si ferestrelor
Unitatea de competenta 9: Fabricarea usilor si ferestrelor
|
Competente individuale |
Continuturi tematice |
|
9.1. Elaboreaza documentatii tehnice pentru diferite tipuri de usi si ferestre |
Analizarea elementelor care stau la baza proiectarii ferestrelor si usilor: cantitatea de lumina necesara incaperii schimbul de aer interior/ exterior izolare termica izolare fonica. Reprezentarea grafica a formei si modului de deschidere a ferestrelor si usilor: cu deschidere exterioara, interioara cu deschidere interior-exterioara pivotante, basculante, glisante, culisante, pliante. Intocmirea detaliilor de executie: profiluri de ferestre simple, cuplate, duble, culisante, batante. pentru ferestre din lemn, aluminiu, material plastic, lemn stratificat detalii de fixare a geamului simplu si termopan profiluri speciale cu garnituri de etansare |
|
9.2. Stabileste necesarul de accesorii folosite la usi si ferestre |
Accesorii pentru usi si ferestre: - clasificare in functie de materialul din care sunt confectionate, forma, dimensiuni, culoare rolul accesoriilor: inchidere, deschidere, blocare, fixare, manevrare, sustinere, cuplare, limitare cursa, suspendare si culisare, consolidare, etanseizare, rigidizare, acoperire - pozitionarea si fixarea accesoriilor |
|
9.3. Organizeaza fluxul tehnologic de fabricare a usilor si ferestrelor |
Identificarea datelor necesare organizarii fluxului tehnologic de prelucrare: denumirea operatiei, schita operatiei, fazele de lucru, numarul de bucati, numarul de treceri prin masina. masini-unelte, utilaje, agregate Elementele componente ale subansamblurilor si ansamblurilor: montanti, traverse, lonjeroane, foi de usa, praguri, adaosuri pentru accesorii, placi, borduri. Materii prime si materiale necesare pentru aprovizionarea locurilor de munca: lemn masiv, profile din aluminiu si material plastic, accesorii, adezivi, materiale de finisare, materiale de etansare, de fixare geamuri (sticla, termopan) |
1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi
Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin tipurile de instruire teoretica, laborator tehnologic si practica (se va avea in vedere ca elevii de la scoala de maistri curs seral lucreaza efectiv la agenti economici cu profil de prelucrare a lemnului). Continuturile corespunzatoare competentelor sunt corelate cu numarul de credite acordate unitatilor de competenta corespunzatoare numarului de ore din planul de invatamant.
Modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continuturilor tematice, este prezentat in tabelul de mai jos :
|
Nr crt |
Tema |
Nr. de ore alocat |
|
|
Instruire teoretica |
Pregatire practica |
||
|
Generalitati. transferul de caldura la usi si ferestre; izolarea termica si fonica la ferestre; | |||
|
Tipuri constructive de tamplarii pentru constructii. Fabricarea ferestrelor. definitie, clasificare, terminologie materiale: lemn masiv, profile din aluminiu si material plastic, accesorii, geamuri tipuri constructive, reprezentarea in desen; tehnologia de fabricare a ferestrelor - debitarea materiei prime - prelucrarea mecanica a elementelor - asamblarea elementelor - prelucrarea complexelor - finisarea ferestrelor - montarea accesoriilor utilaje folosite: descriere, functionare, reglare scule, dispozitive, verificatoare masuri de protectia muncii | |||
|
Fabricarea usilor definitie, clasificare, terminologie, materiale; tipuri constructive; tehnologia de fabricare a usilor - tehnologia de fabricare a tocurilor - tehnologia de fabricare a foilor de usa feronerie pentru usi; usi din aluminiu si alte materiale; norme de protectia a muncii si PSI la ferestre si usi; | |||
|
TOTAL : 60 ORE | |||
Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.
2. Sugestii metodologice cu privire la procesul si metodele de predare/invatare
In planul de invatamant pentru scoala de maistri, calificarea maistru tamplar mobila si binale, au fost alocate pentru modulul Fabricarea usilor si ferestrelor un numar de 60 ore ce se vor parcurge in 2 ore pe saptamana pe intreg anul scolar (30 ore instruire teoretica si 30 ore pregatire practica
Se recomanda abordarea flexibila si diferentiata a continuturilor in functie de nivelul initial de pregatire al elevilor, resursele disponibile si nevoile locale de formare profesionala pe piata muncii. Se va pune accent pe caracterul tehnico-aplicativ al procesului de predare - invatare.
Modul de parcurgere a continutului acestui modul este prezentat orientativ in tabelul de mai sus, cu precizarea ca numarul de ore alocat fiecarei teme pentru instruirea teoretica, precum si ordinea parcurgerii continuturilor ramane la latitudinea profesorului in functie de specificul si resursele materiale ale scolii.
Procesul de predare - invatare trebuie sa fie axat pe formarea competentelor tehnice specializate cerute de calificarea de nivel 3 avansat:
- cunostinte despre organizarea fluxurilor tehnologice de fabricare a usilor si ferestrelor
- competente de elaborare a documentatiilor tehnice pentru diferite tipuri de usi si ferestre
- abilitati de calcul a necesarului de materii prime, materiale si accesorii specifice usilor si ferestrelor
- cunostinte despre estetica usilor si ferestrelor
- competente de control a calitatii produselor executate
Formarea acestor abilitati si competente este posibila prin folosirea tipurilor de invatare care folosesc mijloace de invatamant audio-vizuale (proiectii fixe, emisiuni radio-TV, filme didactice), materiale grafice si figurative, obiecte in marime naturala (usi si ferestre), urmarite in timpul fazelor de lucru pe fluxul tehnologic de la agentul economic.
Pentru atingerea competentelor dorite metodele de invatare - instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev cu pondere sporita pe activitati de invatare si nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului recomandam sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune:
- metode activ-participative propriu-zise: ce urmaresc dezvoltarea inteligentei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) si dezvoltarea creativitatii (sinectica si asaltul de idei);
- metode clasice cu valente participative (observatia stiintifica, experimentul stiintific, conversatia euristica, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual);
- metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizata, dezbaterea de probleme, lucrari problematizate, teste pe obiective, probe si teste, expuneri proprii, lucrari de cercetare, lucrari de creatie, controlul reciproc si autoevaluarea) asigura eficientizarea procesului de predare-invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute in programa se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente: interviul oral, observatia sistematica (pe baza fiselor de observare), proba practica , proiectul, portofoliul, autoevaluarea (pe baza fiselor de autoevaluare)
La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru unitatile de competenta tehnice specializate creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.
Pentru aplicarea curriculum-ului de anul al II-lea scoala de maistri, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat.
Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de pregatire profesionala.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.
Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.
Evaluarea sumativa are importanta ei deloc de neglijat. Ea asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.
Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de pregatire profesionala.
Evaluarea implica mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie.
Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de pregatire profesionala, pentru unitatea de competenta definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:
- observarea proceselor de evolutie a elevilor
- evaluarea produselor finale
- autoevaluarea de catre elev
Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de pregatire profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea ceruta.
I. Modulul Calitatea si fiabilitatea produselor se studiaza in anul al II-lea al scolii de maistri, nivelul trei avansat, cu un numar de 90 ore.
Continuturile acestui modul se bazeaza pe unitatea de competenta cu aceeasi denumire din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea "Maistru tamplar mobila si binale".
Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul
10.1.Organizeaza controlul calitatii materiilor prime si materialelor folosite la fabricarea produselor din lemn
10.2. Utilizeaza instrumente si aparate de masura si control
10.3. Coordoneaza activitatile de control al calitatii produselor de mobila
Unitatea de competenta 10: Calitatea si fiabilitatea produselor
|
Competente individuale |
Continuturi tematice |
|
10.1. Organizeaza controlul calitatii materiilor prime si materialelor folosite la fabricarea produselor din lemn |
Cerinte de calitate pentru: produse finite din lemn (mobila, usi, ferestre) materii prime:cherestea, produse aglomerate, produse stratificate materiale tehnologice: materiale abrazive, de finisare, de incleiere, de tapiterie, de ambalare Receptionarea produselor, materiilor prime, materialelor: calitativ cantitativ Completarea documentelor: de intrare, de iesire, fise de consum, buletine de analiza si incercari, certificate de calitate, certificate de calitate si garantie |
|
10.2. Utilizeaza instrumente si aparate de masura si control |
Instrumente si aparate de masura si control: - rigle, sublere, micrometre, comparator cu cadran, optimetru, cale, raportoare, echere si nivele, vascozimetru, umidometru Verificare reperelor si subansamblurilor dimensiuni, paralelism, perpendicularitate, rugozitate, umiditate Intretinerea instrumentelor si aparatelor: depozitare, pastrare in bune conditii |
|
10.3. Coordoneaza activitatile de control al calitatii produselor de mobila |
Activitati de control: controlul total al calitatii autocontrolul controlul in lant controlul integral controlul statistic Documente de control: buletine de analiza si incercari, certificate de calitate si garantie |
1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi
Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin tipurile de instruire teoretica si pregatire practica (se va avea in vedere ca elevii de la scoala de maistri curs seral lucreaza efectiv la agenti economici cu profil de prelucrare a lemnului). Continuturile corespunzatoare competentelor sunt corelate cu numarul de credite acordate unitatilor de competenta corespunzatoare numarului de ore din planul de invatamant.
Modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continuturilor tematice, este prezentat in tabelul de mai jos :
|
Nr crt |
Tema |
Nr. de ore alocate |
|
|
Instr. teoretica |
Pregatire practica |
||
|
Conceptul de calitate evolutie istorica, definitii; scopul asigurarii calitatii produselor si serviciilor. legea calitatii produselor si serviciilor; cele 8 drepturi ale consumatorului; caracteristici de calitate: clasificare, definire, exemple; factori care determina realizarea calitatii. Diagrama Ishikawa; factori care determina imbunatatirea calitatii. Spirala calitatii; standarde de calitate ISO | |||
|
Indicatori de calitate metoda demeritelor; fiabilitatea - definitie, clasificare, caracteristici; mentenabilitatea si disponibilitatea | |||
|
Metode pentru controlul calitatii controlul total al calitatii; autocontrolul; controlul in lant; controlul integral; controlul static al calitatii; Curba lui Gauss - caracteristicile curbei lui Gauss; stabilirea proceselor tehnologice; documente de control: buletine de analiza si incercari, certificate de calitate, certificate de calitate si garantie. | |||
|
Unitati de masura unitati de masura fundamentale, multipli, submultipli si derivati ai acestora; relatii de transformare si calcul; erori de masurare si cauzele lor. | |||
|
Metode si mijloace de masurare si control clasificarea metodelor si mijloacelor de masurare si control; dispozitive si aparate utilizate pentru C.T.C. in industria de prelucrare a lemnului: - masurarea lungimii si unghiurilor - masurarea umiditatii lemnului; - masurarea temperaturii; - masurarea presiunii; - masurarea turatiei; - masurarea vascozitatii. | |||
|
Controlul calitatii la fabricarea produselor din lemn controlul calitatii la receptia si depozitarea materiilor prime si a materialelor tehnologice controlul calitatii la uscarea cherestelei si a semifabricatelor din cherestea; controlul calitatii la debitarea elementelor masive si a semifabricatelor; controlul calitatii la prelucrarea mecanica a reperelor masive; controlul calitatii la furniruirea si prelucrarea mecanica panourilor si ramelor; controlul calitatii la slefuirea suprafetelor din lemn; controlul calitatii la finisarea suprafetelor din lemn; controlul calitatii la montarea subansamblurilor si reperelor in produse finite; controlul calitatii la ambalarea, depozitarea si livrarea produselor finite | |||
|
TOTAL : 90 ORE | |||
Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.
2. Sugestii metodologice cu privire la procesul si metodele de predare/invatare
In planul de invatamant pentru scoala de maistri, calificarea maistru tamplar mobila si binale, au fost alocate pentru modulul Calitatea si fiabilitatea produselor un numar de 90 ore (60 ore pentru instruire teoretica si 30 ore pentru pregatire practica) ce se vor parcurge in 3 ore pe saptamana pe intreg anul scolar.
Se recomanda abordarea flexibila si diferentiata a continuturilor in functie de nivelul initial de pregatire al elevilor, resursele disponibile si nevoile locale de formare profesionala pe piata muncii. Se va pune accent pe caracterul tehnico-aplicativ al procesului de predare - invatare.
Procesul de predare - invatare trebuie sa fie axat pe formarea competentelor tehnice specializate cerute de calificarea de nivel 3 avansat.
Pentru atingerea competentelor dorite metodele de invatare - instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev cu pondere sporita pe activitati de invatare si nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului recomandam sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune:
- metode activ-participative propriu-zise: ce urmaresc dezvoltarea inteligentei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) si dezvoltarea creativitatii (sinectica si asaltul de idei);
- metode clasice cu valente participative (observatia stiintifica, experimentul stiintific, conversatia euristica, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual);
- metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizata, dezbaterea de probleme, lucrari problematizate, teste pe obiective, probe si teste, expuneri proprii, lucrari de cercetare, lucrari de creatie, controlul reciproc si autoevaluarea) asigura eficientizarea procesului de predare-invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute in programa se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente: interviul oral, observatia sistematica (pe baza fiselor de observare), proba practica, proiectul, portofoliul, autoevaluarea (pe baza fiselor de autoevaluare)
La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru unitatile de competenta tehnice specializate creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.
Pentru aplicarea curriculum-ului de anul al II-lea scoala de maistri, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat.
Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de pregatire profesionala.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.
Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.
Evaluarea sumativa are importanta ei deloc de neglijat. Ea asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.
Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de pregatire profesionala.
Evaluarea implica mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie.
Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de pregatire profesionala, pentru unitatea de competenta definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:
- observarea proceselor de evolutie a elevilor
- evaluarea produselor finale
- autoevaluarea de catre elev
Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de pregatire profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea ceruta.
I. Modulul Marketing industrial se studiaza in anul al II-lea al scolii de maistri, nivelul trei avansat, cu un numar de 60 ore.
Continuturile acestui modul se bazeaza pe unitatea de competenta cu aceeasi denumire din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea "Maistru tamplar mobila si binale".
Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul
11.1. Analizeaza factorii de mediu de marketing
11.2. Elaboreaza strategii de piata pe baza indicatorilor economici
11.3. Alege varianta optima in elaborarea mixului de marketing
Unitatea de competenta 11: Marketing industrial
|
Competente individuale |
Continuturi tematice |
|
11.1. Analizeaza factorii de mediu de marketing |
Analizarea structurilor mediului firmei: mediul intern mediul extern Componentele de mediu: furnizor de resurse materiale (prestari de servicii) furnizori de resurse banesti (bancile) furnizori de forta de munca Identificarea tipurilor de concurenti ai firmei: firme sau persoane particulare care isi disputa aceiasi categorie de clienti |
|
11.2. Elaboreaza strategii de piata pe baza indicatorilor economici |
Utilizarea formulelor de calcul pentru: calcule economice de cost, pret calcule economice pentru coeficientul de elasticitate a pretului Alegerea variantei optime in elaborarea strategiei preturilor pe baza analizelor privind cererea de piata Aplicarea coordonatelor strategiilor de pret |
|
11.3. Alege varianta optima in elaborarea mixului de marketing |
Elaborarea mixului de marketing prin sincronizarea permanenta cu mediul in care isi desfasoara activitatea Practicare preturilor judicioase pe baza elementelor componente ale preturilor Plasarea desfacerii in functie de consumator, pe baza studiului de piata efectuat. |
1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi
Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin tipurile de instruire teoretica si practica (se va avea in vedere ca elevii de la scoala de maistri curs seral lucreaza efectiv la agenti economici cu profil de prelucrare a lemnului). Continuturile corespunzatoare competentelor sunt corelate cu numarul de credite acordate unitatilor de competenta corespunzatoare numarului de ore din planul de invatamant.
Modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continuturilor tematice, este prezentat in tabelul de mai jos :
|
Nr crt |
Tema |
Nr. de ore alocate |
|
Instruire teoretica |
||
Conceptul de marketingDefinitii, istoric, conceptii. Functiile marketingului Criterii de clasificare a domeniilor marketingului: - dupa profilul activitatii economice; - dupa aria teritoriala; - dupa nivelul de organizare economica; | ||
Mediul de marketing al intreprinderilorConceptul si componentele mediului de marketing al intreprinderii Relatiile intreprinderii cu factorii de mediu. - relatii de piata - concurenta - factor de mediu esential. | ||
Piata firmeiConceptul de piata a firmei Factorii evolutiei pietei; conjunctura pietei Piata produsului Aplicatii - Particularitati ale pietei interne si externe a productiei de mobila | ||
Marketing mixStrategia de piata. Continutul strategiei de piata: - produs - promovare - pret - piata Alternative de strategii de piata. Tipuri de strategii de piata. Marketing mix - instrument de promovare a politicii de marketing | ||
Strategia promotionalaConceptul de promovare, componentele comunicatiei de marketing Forme de activitati promotionale Tehnici de promovare: - propaganda - publicitatea, categorii de reclame - promovarea vanzarilor - relatii publice Mijloace si tehnici de comunicare folosite ca politica promotionala | ||
|
Conducerea activitatii de marketing Locul activitatii de marketing in structura organizatorica a firmei Compartimentul de marketing si structura sa Continutul deciziei de marketing Clasificarea deciziilor de marketing Metodele si etapele de elaborare a deciziilor de marketing in industrie | ||
|
TOTAL : 60 ORE | ||
Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.
2. Sugestii metodologice cu privire la procesul si metodele de predare/invatare
In planul de invatamant pentru scoala de maistri, calificarea maistru tamplar mobila si binale, au fost alocate pentru modulul Marketing industrial un numar de 60 ore ce se vor parcurge in 2 ore pe saptamana pe intreg anul scolar.
Se recomanda abordarea flexibila si diferentiata a continuturilor in functie de nivelul initial de pregatire al elevilor, resursele disponibile si nevoile locale de formare profesionala pe piata muncii. Se va pune accent pe caracterul tehnico-aplicativ al procesului de predare - invatare.
Procesul de predare - invatare trebuie sa fie axat pe formarea competentelor tehnice specializate cerute de calificarea de nivel 3 avansat.
Pentru atingerea competentelor dorite metodele de invatare - instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev cu pondere sporita pe activitati de invatare si nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului recomandam sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune:
- metode activ-participative propriu-zise: ce urmaresc dezvoltarea inteligentei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) si dezvoltarea creativitatii (sinectica si asaltul de idei);
- metode clasice cu valente participative (observatia stiintifica, experimentul stiintific, conversatia euristica, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual);
- metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizata, dezbaterea de probleme, lucrari problematizate, teste pe obiective, probe si teste, expuneri proprii, lucrari de cercetare, lucrari de creatie, controlul reciproc si autoevaluarea) asigura eficientizarea procesului de predare-invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute in programa se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente: interviul oral, observatia sistematica (pe baza fiselor de observare), proba practica , proiectul, portofoliul, autoevaluarea (pe baza fiselor de autoevaluare)
La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru unitatile de competenta tehnice specializate creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.
Pentru aplicarea curriculum-ului de anul al II-lea scoala de maistri, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat.
Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de pregatire profesionala.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.
Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.
Evaluarea sumativa are importanta ei deloc de neglijat. Ea asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.
Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de pregatire profesionala.
Evaluarea implica mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie.
Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de pregatire profesionala, pentru unitatea de competenta definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:
- observarea proceselor de evolutie a elevilor
- evaluarea produselor finale
- autoevaluarea de catre elev
Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de pregatire profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea ceruta.
Modulul 4 : Proiectare asistata de calculator
I. Modulul Proiectare asistata de calculator se studiaza in anul al II-lea al scolii de maistri, nivelul trei avansat, cu un numar de 90 ore.
Continuturile acestui modul se bazeaza pe unitatea de competenta cu aceeasi denumire din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea "Maistru tamplar mobila si binale".
Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul
12.1. Lanseaza in executie programul AUTOCAD
12.2. Organizeaza o sesiune de lucru in AUTOCAD.
12.3. Utilizeaza tehnici de lucru in AUTOCAD.
12.4. Reprezinta desene simple in plan, utilizand AUTOCAD
12.5. Reprezinta tridimensional obiecte simple in AUTOCAD.
Unitatea de competenta 12: Proiectare asistata de calculator
|
Competente individuale |
Continuturi tematice |
|
12.1. Lanseaza in executie programul AUTOCAD |
Utilizarea ecranului de lucru Folosirea fisierelor de comenzi: descrierea modalitatilor de transmitere a comenzilor introducerea comenzilor de la tastatura selectarea comenzilor din meniurile grafice Meniuri grafice: OSNAP, Draw, Modify, Snap, Grid, Ortho |
|
12.2. Organizeaza o sesiune de lucru in AUTOCAD. |
Strabilirea limitelor desenului: - comanda Limits si optiunile existente Marirea sau micsorarea suprafetei selectate comanda Zoom si Plan Salvarea desenului executat Inchiderea sesiunii de lucru, respectand succesiunea corecta a etapelor |
|
12.3. Utilizeaza tehnici de lucru in AUTOCAD. |
Selectarea punctelor si obiectelor: Procedeul de selectare a modurilor Onap Stabilirea culorii, a tipului si a grosimii liniei Modificarea proprietatilor obiectelor |
|
12.4. Reprezinta desene simple in plan, utilizand AUTOCAD |
Executarea in plan a desenelor simple - comenzi de desenare si comenzi de editare a obiectelor, din meniurile grafice Draw si Modify Hasurarea suprafetelor sectionate (meniul Draw) Cotarea desenului executat (meniul Draw) |
|
12.5. Reprezinta tridimensional obiecte simple in AUTOCAD. |
Vizualizarea obiectelor tridimensionale - comenzile Vpoint, Serial view, Ddvpoint Desenarea obiectelor tridimensionale: sfera, con, paralelipiped, cub, prisma Editarea desenelor tridimensionale - schimbarea grosimii - rotirea obiectului in jurul unei axe - alinierea obiectelor in spatiu - desenarea simetricelor |
1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi
Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin tipurile de instruire teoretica si pregatire practica (se va avea in vedere ca elevii de la scoala de maistri curs seral lucreaza efectiv la agenti economici cu profil de prelucrare a lemnului). Continuturile corespunzatoare competentelor sunt corelate cu numarul de credite acordate unitatilor de competenta corespunzatoare numarului de ore din planul de invatamant.
Modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continuturilor tematice, este prezentat in tabelul de mai jos :
|
Nr crt |
Tema |
Nr. de ore alocat |
|
|
Instruire teoretica |
Pregatire practica |
||
|
Notiuni de baza Sistemul de operare Windows XP - pornire / oprire sistem - interfata cu utilizatorul - lucrul cu fisierele - gestionarea resurselor - lansarea in executie a aplicatiilor | |||
|
Introducere in AUTOCAD Lansarea in executie a programului Fereastra TODAY Ecranul grafic in AUTOCAD 2002 Controlul meniului de desenare Folosirea comenzilor AUTOCAD Variabile de sistem | |||
|
AUTOCAD - organizarea unei sesiuni de lucru Deschiderea unui desen Stabilirea limitelor desenului Sistemul de coordonate Sistemul unitatilor de masura Controlul afisarii imaginii Modurile SNAP , GRID , OTRHO Salvarea desenelor Inchiderea sesiunii de lucru in AUTOCAD | |||
|
Tehnici de lucru in AUTOCAD Selectarea punctelor Selectarea obiectelor Lucrul cu straturi Stabilirea culorii , a tipului si a grosimii liniei Modificarea proprietatilor obiectelor Folosirea desenelor STANDARD Utilitarul AUTOCAD DESIGN CENTER Desenul sablon | |||
|
Realizarea desenelor 2D in AUTOCAD Comenzi de desenare Comenzi de editare a obiectelor Hasurarea Inscrierea textelor Cotarea desenelor Blocuri si atribute | |||
|
Reprezentari tridimensionale Vizualizarea obiectelor tridimensionale Desenarea in trei dimensiuni Editarea desenelor tridimensionale | |||
|
Modelarea solidelor in AUTOCAD Modelarea obiectelor plane Modelarea solidelor tridimensionale | |||
|
Obtinerea proiectiilor modelelor solide Spatiul model. Spatiul hartie. Proiectii. Obtinerea proiectiilor in spatiu model Obtinerea proiectiilor in spatiu hartie Plotarea desenelor | |||
|
TOTAL : 90 ORE | |||
Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.
2. Sugestii metodologice cu privire la procesul si metodele de predare/invatare
In planul de invatamant pentru scoala de maistri, calificarea maistru tamplar mobila si binale, au fost alocate pentru modulul Proiectare asistata de calculator un numar de 90 ore (60 ore instruire teoretica si 30 ore pregatire practica
Se recomanda abordarea flexibila si diferentiata a continuturilor in functie de nivelul initial de pregatire al elevilor, resursele disponibile si nevoile locale de formare profesionala pe piata muncii. Se va pune accent pe caracterul tehnico-aplicativ al procesului de predare - invatare.
Procesul de predare - invatare trebuie sa fie axat pe formarea competentelor tehnice specializate cerute de calificarea de nivel 3 avansat.
Pentru atingerea competentelor dorite metodele de invatare - instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev cu pondere sporita pe activitati de invatare si nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului recomandam sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune:
- metode activ-participative propriu-zise: ce urmaresc dezvoltarea inteligentei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) si dezvoltarea creativitatii (sinectica si asaltul de idei);
- metode clasice cu valente participative (observatia stiintifica, experimentul stiintific, conversatia euristica, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual);
- metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizata, dezbaterea de probleme, lucrari problematizate, teste pe obiective, probe si teste, expuneri proprii, lucrari de cercetare, lucrari de creatie, controlul reciproc si autoevaluarea) asigura eficientizarea procesului de predare-invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute in programa se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente: interviul oral, observatia sistematica (pe baza fiselor de observare), proba practica, proiectul, portofoliul, autoevaluarea (pe baza fiselor de autoevaluare)
La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru unitatile de competenta tehnice specializate creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.
Pentru aplicarea curriculum-ului de anul al II-lea scoala de maistri, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat.
Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de pregatire profesionala.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.
Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.
Evaluarea sumativa are importanta ei deloc de neglijat. Ea asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.
Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de pregatire profesionala.
Evaluarea implica mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie.
Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de pregatire profesionala, pentru unitatea de competenta definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:
- observarea proceselor de evolutie a elevilor; evaluarea produselor finale; autoevaluarea de catre elev
Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de pregatire profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea ceruta.
I. Modulul Organizarea productiei si a muncii se studiaza in anul al II-lea al scolii de maistri, nivelul trei avansat, cu un numar de 120 ore.
Continuturile acestui modul se bazeaza pe unitatea de competenta cu aceeasi denumire din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea "Maistru tamplar mobila si binale".
Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul
13.1. Organizeaza procesul de productie
13.2. Organizeaza locuri de munca pe principii ergonomice
13.3. Imbunatateste metodele de munca
13.4. Urmareste realizarea normelor de munca
Unitatea de competenta 13: Organizarea productiei si a muncii
|
Competente individuale |
Continuturi tematice |
|
13.1. Organizeaza procesul de productie |
Organizarea productiei: in timp (ciclul de productie, metode de organizare in timp a productiei) in spatiu (amplasarea locurilor de munca, organizarea transportului intern) Principiile organizarii procesului de productie: proportionalitatii, ritmicitatii, paralelismului, liniei drepte, continuitatii Identificarea tipurilor de amplasare a locurilor de munca: in flux, in lant, in retea, pe operatii, statica. |
|
13.2. Organizeaza locuri de munca pe principii ergonomice |
Aplicarea principiilor de baza si regulilor practice ale economiei de miscari si reducerii oboselii: miscarile mainilor, loc fix, bine determinat, pentru mijloacele de munca si obiectele muncii folosirea gravitatiei la aducerea la locul de munca si la evacuarea obiectelor muncii de la locul de munca principiul gruparii - securitatea muncii Pozitia muncitorului la locul de munca: dimensiunile antropometrice ortostatica, asezat pozitia bratelor, picioarelor, capului, alte pozitii ale corpului. Identificarea conditiilor generale de munca: - fizice si psihice, igieno-sociale, tehnico-organizatorice, de protectie a muncii. |
|
13.3. Imbunatateste metodele de munca |
Identificarea simbolurilor pentru stadiile in care se afla obiectul muncii: - actionare, control, transport, asteptare, depozitare Elaborarea schitelor de amplasare: pentru metoda existenta pentru metoda imbunatatita (pe calculator) Elaborarea unui nou grafic al executantului: pentru metoda imbunatatita. |
|
13.4. Urmareste realizarea normelor de munca |
Identificarea formelor de exprimare a normelor: de timp, de productie, de personal, sfera de atributii, zona de deservire Masurarea timpului de munca prin: cronometrare, fotografiere, fotocronometrare, observare instantanee, filmare, oscilografiere. Urmarirea modului de indeplinire a normelor de munca: indicele de indeplinire a normelor de munca |
1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi
Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin tipurile de instruire teoretica si practica (se va avea in vedere ca elevii de la scoala de maistri curs seral lucreaza efectiv la agenti economici cu profil de prelucrare a lemnului). Continuturile corespunzatoare competentelor sunt corelate cu numarul de credite acordate unitatilor de competenta corespunzatoare numarului de ore din planul de invatamant.
Modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continuturilor tematice, este prezentat in tabelul de mai jos :
|
Nr crt |
Tema |
Nr. de ore alocate |
|
Instruire teoretica |
||
|
Obiectul organizarii productiei si a muncii Conceptul de organizare a productiei si a muncii in conditiile economiei de piata Economia nationala: ramurile economiei Structura industriei | ||
|
Unitatea de productie industriala. Intreprinderea industriala Definitie, trasaturi, clasificare. Forme de constituire, functionare si conducere a unitatilor productive | ||
|
Procesul de productie Definitie, clasificare, structura. Procesul de productie in industria lemnului Factorii care influenteaza organizarea si desfasurarea eficienta a procesului de productie | ||
|
Structura organizatorica a intreprinderii Structura de productie si conceptie a unei unitati industriale Particularitati ale structurii de productie si conceptie in industria de prelucrare a lemnului. Sistemul informational - instrument al procesului de conducere | ||
|
Organizarea productiei in sectiile si ateliere de baza Principiile organizarii in sectiile de baza Tipuri de productie. Metode si tehnici de organizare a productiei in spatiu si timp. Definirea si structura spatiului de productie. Cai de reducere a duratei ciclului de productie. Organizarea productiei in flux. Eficienta economica. Organizarea productiei pe comenzi. | ||
|
Organizarea productiei in sectiile auxiliare si de deservire Principalele activitati auxiliare si de servire. Organizarea intretinerii si repararii utilajelor si instrumentelor. Asigurarea cu energie a unitatilor industriale. Determinarea rationala a necesarului de energie si combustibil. Organizarea transportului intern. Determinarea necesarului de mijloace de transport. Organizarea productiei de SDV -uri. Organizarea activitatii de depozitare. Organizarea controlului tehnic de calitate a produselor. | ||
|
Capacitatea de productie Conceptul de capacitate de productie Factorii care influenteaza capacitatea de productie. Modalitati de calcul a capacitatii de productie. Cai de utilizare eficienta a capacitatii de productie. | ||
|
Planificarea si programarea productiei in unitatile industriale Planul de productie. Indicatorii activitatii microeconomice. Programarea productiei. Planificarea aprovizionarii tehnico materiale. Planificarea productivitatii muncii, a necesarului de personal. Planul de investitii Planul costurilor de productie. Bugetul de venituri si cheltuieli. | ||
|
Pregatirea productiei Pregatirea tehnica a productiei Pregatirea materiala si organizatorica a fabricatiei noilor produse | ||
|
TOTAL : 120 ORE | ||
Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.
2. Sugestii metodologice cu privire la procesul si metodele de predare/invatare
In planul de invatamant pentru scoala de maistri, calificarea maistru tamplar mobila si binale, au fost alocate pentru modulul Organizarea productiei si a muncii un numar de 120 ore ce se vor parcurge in 4 ore pe saptamana pe intreg anul scolar.
Se recomanda abordarea flexibila si diferentiata a continuturilor in functie de nivelul initial de pregatire al elevilor, resursele disponibile si nevoile locale de formare profesionala pe piata muncii. Se va pune accent pe caracterul tehnico-aplicativ al procesului de predare - invatare. Procesul de predare - invatare trebuie sa fie axat pe formarea competentelor tehnice specializate cerute de calificarea de nivel 3 avansat.
Pentru atingerea competentelor dorite metodele de invatare - instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev cu pondere sporita pe activitati de invatare si nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului recomandam sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune:
- metode activ-participative propriu-zise: ce urmaresc dezvoltarea inteligentei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) si dezvoltarea creativitatii (sinectica si asaltul de idei);
- metode clasice cu valente participative (observatia stiintifica, experimentul stiintific, conversatia euristica, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual);
- metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizata, dezbaterea de probleme, lucrari problematizate, teste pe obiective, probe si teste, expuneri proprii, lucrari de cercetare, lucrari de creatie, controlul reciproc si autoevaluarea) asigura eficientizarea procesului de predare-invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute in programa se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente: interviul oral, observatia sistematica (pe baza fiselor de observare), proba practica , proiectul, portofoliul, autoevaluarea (pe baza fiselor de autoevaluare)
La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru unitatile de competenta tehnice specializate creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.
Pentru aplicarea curriculum-ului de anul al II-lea scoala de maistri, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat.
Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de pregatire profesionala.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.
Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.
Evaluarea sumativa are importanta ei deloc de neglijat. Ea asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.
Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de pregatire profesionala.
Evaluarea implica mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie.
Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de pregatire profesionala, pentru unitatea de competenta definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:
- observarea proceselor de evolutie a elevilor; evaluarea produselor finale; autoevaluarea de catre elev
Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de pregatire profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea ceruta.
I. Modulul Exploatarea si intretinerea masinilor-unelte, utilajelor si liniilor tehnologice de prelucrare se studiaza in anul al II-lea al scolii de maistri, nivelul trei avansat, cu un numar de 120 ore.
Continuturile acestui modul se bazeaza pe unitatea de competenta cu aceeasi denumire din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea "Maistru tamplar mobila si binale".
Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul
16.1. Verifica precizia de prelucrare a utilajelor
16.2. Coordoneaza activitatile de intretinere a utilajelor in sistem preventiv
16.3. Asigura efectuarea operatiilor de reglare a utilajelor
16.4. Completeaza documente de evidenta tehnica si functionala
16.5. Urmareste asigurarea calitatii suprafetelor prelucrate prin folosirea de scule corespunzatoare.
Unitatea de competenta 16: Exploatarea si intretinerea masinilor-unelte, utilajelor si liniilor tehnologic de prelucrare
|
Competente individuale |
Continuturi tematice |
|
16.1. Verifica precizia de prelucrare a utilajelor |
Compararea pieselor prelucrate cu piesa etalon, in functie de forma geometrica si caracteristicile dimensionale. Determinarea stabilitatii si rigiditatii utilajelor cu ajutorul instrumentelor(dinamometru cu arc, comparator cu cadran): Reducerea zgomotelor prin asigurarea unor nivele de presiune acustica limita Masuri tehnice de evitare a vibratiilor(echilibrarea sculelor, verificarea transmisiilor) |
|
16.2. Coordoneaza activitatile de intretinere a utilajelor in sistem preventiv |
Mentinerea starii de curatenie a utilajului(a locului de munca): Verificarea utilajelor: lanturi cinematice, fixarea sculelor, echipamentul de protectie, functionarea instalatiilor de exhaustare, comenzilor(de pornire, oprire) Monitorizarea comportarii utilajelor in exploatare Utilizarea lubrifiantilor pentru functionarea corecta a masinilor si instalatiilor: uleiuri vegetale, animale si minerale, unsori consistente, materiale solide de ungere |
|
16.3. Asigura efectuarea operatiilor de reglare a utilajelor |
Reglarea utilajelor: metode: statica manuala, dupa piesa de proba, dupa etaloane parametrii: viteza de aschiere, viteze de avans, in functie de utilajul folosit, operatia si specia lemnoasa care se prelucreaza |
|
16.4. Completeaza documente de evidenta tehnica si functionala |
Completarea documentelor de evidenta: fise "U", livretul utilajelor Respectarea structurii ciclului de reparatii a utilajelor: revizii tehnice, reparatii curente, reparatii capitale Urmarirea modului de indeplinire a normelor de munca: indicele de indeplinire a normelor de munca |
|
16.5. Urmareste asigurarea calitatii suprafetelor prelucrate prin folosirea de scule corespunzatoare. |
Utilizarea sculelor taietoare corespunzatoare pentru asigurarea calitatii suprafetelor prelucrate: panze de gater, panze circulare, panze panglica, freze, burgie, cutite, materiale de slefuit Verificare starii tehnice a sculelor taietoare: ascutirea sculelor, ceprazuirea dintilor, indreptarea si tensionarea panzelor Verificarea rugozitatii suprafetelor obtinute |
1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi
Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin tipurile de instruire teoretica si practica (se va avea in vedere ca elevii de la scoala de maistri curs seral lucreaza efectiv la agenti economici cu profil de prelucrare a lemnului). Continuturile corespunzatoare competentelor sunt corelate cu numarul de credite acordate unitatilor de competenta corespunzatoare numarului de ore din planul de invatamant.
Modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continuturilor tematice, este prezentat in tabelul de mai jos :
|
Nr crt |
Tema |
Nr. de ore alocate |
|
|
Instr. teoretica |
Pregatire practica |
||
|
Notiuni generale Terminologie: masina, instalatie, utilaj, agregat. Clasificarea masinilor si instalatiilor din industria lemnului | |||
|
Precizia geometrica si tehnologica a utilajelor: Precizia de prelucrare: dimensionala, precizia formei, precizia pozitiei reciproce a suprafetelor, rugozitatea suprafetelor ; Stabilitatea si rigiditatea utilajelor: determinare deformatii cu ajutorul comparatoarelor cu cadran si a dinamometrelor cu arc; Sursele de zgomot si marimile care le caracterizeaza, masuri de reducere; Masuri necesare evitarii vibratiilor: echilibrare scule, verificare defectiuni transmisii. | |||
|
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificat Clasificarea reparatiilor Revizia tehnica Reparatii curente si reparatii capitale Structura ciclului de reparatii Planul anual de reparatii | |||
|
Uzura masinilor si instalatiilor de lucru Fenomenul uzurii Factorii de care depinde uzura masinilor Clasificarea uzurilor Evaluarea uzurii aparatura si metode de masurare specifica valori limita admise Metode de eliminare sau reducere a uzurii | |||
|
Principii de baza ale reglarii tehnologice: Metode de reglare: statica manuala, dupa piesa de proba, dupa etaloane; Reglare lanturi cinematice: viteze de aschiere, viteze de avans, continuu si in trepte; Regimuri de lucru optime: adaptare viteze de aschiere si avans in functie de tipul operatiei si specia lemnoasa ce se prelucreaza. | |||
|
Documente de evidenta tehnica si functionala a utilajelor: Fisa "U" si livretul utilajului; Ciclul de reparatii al utilajelor. | |||
|
Scule, dispozitive si verificatoare pentru utilajele din industria lemnului: Scule: panze de gater, panze circulare, panze panglica, freze, burghie, cutite; Calitatea sculelor: ascutire corecta, ceaprazuire, indreptare, tensionare; Calitatea suprafetelor prelucrate: rugozitate. | |||
|
TOTAL : 120 ORE | |||
Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.
2. Sugestii metodologice cu privire la procesul si metodele de predare/invatare
In planul de invatamant pentru scoala de maistri, calificarea maistru tamplar mobila si binale, au fost alocate pentru modulul Exploatarea si intretinerea masinilor-unelte, utilajelor si liniilor tehnologic de prelucrare un numar de 120 ore (90 ore pentru instruire teoretica si 30 ore pentru pregatire practica) ce se vor parcurge in 4 ore pe saptamana pe intreg anul scolar.
Se recomanda abordarea flexibila si diferentiata a continuturilor in functie de nivelul initial de pregatire al elevilor, resursele disponibile si nevoile locale de formare profesionala pe piata muncii. Se va pune accent pe caracterul tehnico-aplicativ al procesului de predare - invatare. Procesul de predare - invatare trebuie sa fie axat pe formarea competentelor tehnice specializate cerute de calificarea de nivel 3 avansat.
Pentru atingerea competentelor dorite metodele de invatare - instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev cu pondere sporita pe activitati de invatare si nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului recomandam sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune:
- metode activ-participative propriu-zise: ce urmaresc dezvoltarea inteligentei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) si dezvoltarea creativitatii (sinectica si asaltul de idei);
- metode clasice cu valente participative (observatia stiintifica, experimentul stiintific, conversatia euristica, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual);
- metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizata, dezbaterea de probleme, lucrari problematizate, teste pe obiective, probe si teste, expuneri proprii, lucrari de cercetare, lucrari de creatie, controlul reciproc si autoevaluarea) asigura eficientizarea procesului de predare-invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute in programa se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente: interviul oral, observatia sistematica (pe baza fiselor de observare), proba practica , proiectul, portofoliul, autoevaluarea (pe baza fiselor de autoevaluare)
La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru unitatile de competenta tehnice specializate creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.
Pentru aplicarea curriculum-ului de anul al II-lea scoala de maistri, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat.
Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de pregatire profesionala.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.
Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.
Evaluarea sumativa are importanta ei deloc de neglijat. Ea asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.
Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de pregatire profesionala.
Evaluarea implica mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie.
Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de pregatire profesionala, pentru unitatea de competenta definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:
- observarea proceselor de evolutie a elevilor; evaluarea produselor finale; autoevaluarea de catre elev
Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de pregatire profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea ceruta.
Modulul 7 : Desen tehnic
I. Modulul Desen tehnic se studiaza in anul al II-lea al scolii de maistri, nivelul trei avansat, pe durata de 150 ore.
Continuturile acestui modul se bazeaza pe unitatea de competenta cu aceeasi denumire din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea "Maistru tamplar mobila si binale".
Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul
14.2. Executa vederi si sectiuni la scara.
14.3. Reprezinta detalii constructive.
14.4. Reprezinta binale.
14.5. Citeste si interpreteaza desenele tehnice.
Unitatea de competenta 14: Desen tehnic
|
Competente individuale |
Continuturi tematice |
|
14.1. Intocmeste schita piesei de mobilier. |
Identificarea piesei de mobilier: denumirea si forma piesei, materialele din care este executata piesa, solutii constructive de asamblare Respectarea regulilor generale de reprezentare: amplasarea si numarul minim de proiectii, tipuri de linii, elementele cotarii Alegerea vederilor si sectiunilor pe formatul ales. Reprezentarea vederilor si sectiunilor: cu mana libera, conform etapelor de intocmire a schitei |
|
14.2. Executa vederi si sectiuni la scara. |
Alegerea scarii: de marire, micsorare, marime naturala Stabilirea formatului hartiei de desen: formate. A0, A1, A2, A3, A4, A5 Intocmirea desenului la scara: conform normelor de reprezentare in desenul tehnic Completarea indicatorului: inscrierea datelor in casutele indicatorului, conform standardelor in vigoare |
|
14.3. Reprezinta detalii constructive. |
Alegerea asamblarilor pentru reprezentarea lor in detaliu: imbinari, innadiri, incheieturi, asamblari demontabile Stabilirea scarii de reprezentare a detaliilor: 1 : 1 sau 1 : 2 Intocmeste desenele de detaliu: conform normelor de reprezentare |
|
14.4. Reprezinta binale. |
Reprezentarea usilor: reprezentare schematica, schita, desen la scara; vederi, sectiuni, detalii usi: obisnuite, batante, rotitoare sau pivotante, glisante, interioare, exterioare Reprezentarea ferestrelor: simple, duble, intr-un canat, in doua canaturi, cu deschidere interioara sau exterioara Alegerea sistemelor constructive: usi cu foi executate din lemn masiv, rame cu tablii, cu panouri pline sau cu ochi de geam, usi celulare ferestre simple, duble, cuplate |
|
14.5. Citeste si interpreteaza desenele tehnice. |
Identificarea piesei din desen: dupa indicatiile inscrise in indicator desen de executie, de ansamblu, de montaj Identificarea materialelor folosite: din desen si verificarea cu datele inscrise in tabelul de componenta Determinarea formei si a dimensiunilor piesei: examinarea proiectiilor citirea cotelor din desen Stabilirea succesiunii fazelor de lucru. Citirea tuturor notatiilor din desen: privind rugozitatea suprafetelor, observatii, conditii tehnice de prelucrare, finisare |
1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi
Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin tipurile de instruire teoretica si pregatire practica. Continuturile corespunzatoare competentelor sunt corelate cu numarul de credite acordate unitatilor de competenta corespunzatoare numarului de ore din planul de invatamant.
Modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continuturilor tematice, este prezentat in tabelul de mai jos :
|
Nr crt |
Tema |
Nr. de ore alocat |
|
|
Instruire teoretica |
Pregatire practica |
||
|
Norme generale de reprezentare in desenul tehnic pentru produse finite din lemn. Generalitati Clasificarea desenelor Formate utilizate in desenul tehnic Impaturirea desenelor Linii folosite in desenul tehnic Scarile folosite in desenul tehnic Scrierea tehnica standardizata Indicatorul si tabelul de componenta in desenul industrial Cotarea in desenul tehnic pentru reprezentarea produselor finite din lemn. Inscrierea tolerantelor pe desen Notarea starii suprafetelor in desenul tehnic | |||
Sisteme de proiectieGeneralitati ; proiectia punctului,metode proiectie Reprezentarea corpurilor geometrice in perspectiva conica Reprezentarea corpurilor geometrice in perspectiva paralela | |||
Proiectii ortogonaleDispunerea proiectiilor in desen; Proiectia pe un singur plan de proiectie,dubla proiectie ortogonala si proiectia ortogonala multipla Determinarea celei de a treia proiectii | |||
|
Mijloace si reguli generale de reprezentare in desen a produselor din lemn Reprezentarea vederilor Reprezentarea sectiunilor Reprezentarea rupturilor | |||
|
Semne si reprezentari conventionale in industria lemnului Semne si reprezentari conventionale pentru materialele lemnoase Semne conventionale pentru materiale de tapiterie Semne conventionale pentru utilaje Reprezentarea accesoriilor metalice | |||
|
Intocmirea schitei si a desenului la scara Generalitati Executarea schitei; definitie, faze de lucru Executarea desenului la scara, definitie, faze de lucru | |||
|
Reprezentarea in desen a solutiilor constructive de imbinare a reperelor si a complexelor specifice constructiei produselor finite din lemn Reprezentarea imbinarilor si innadirilor din lemn Reprezentarea ramelor Reprezentarea panourilor complexe Reprezentarea sertarului | |||
Reprezentarea mobilei din cadreReprezentarea meselor Reprezentarea mobilierului pentru sedere si repaus. | |||
Reprezentarea mobilei corpReprezentarea unor produse cu usi, sertare, polite, pereti despartitori (dulap, noptiera, comoda, biblioteca). | |||
|
Reprezentarea binalelor si a altor produse specifice agentilor economici Reprezentarea schematica a usilor si ferestrelor. Reprezentarea obisnuita a ferestrelor (cuplate in doua canate, simple cu cercevele de ventilatie) Reprezentarea usilor (celulare pline si cu gol pentru geam, usa dubla de balcon cu deschidere interioara) | |||
|
Citirea si interpretarea documentatiilor tehnice Identificarea piesei din desen Identificarea materialelor folosite Determinarea formei si a dimensiunilor piesei Stabilirea succesiunii fazelor de lucru Citirea tuturor notatiilor din desen (privind rugozitatea suprafetelor, observatii, conditii tehnice de prelucrare, finisare) | |||
|
TOTAL : 150 ORE | |||
Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.
2. Sugestii metodologice cu privire la procesul si metodele de predare/invatare
In planul de invatamant pentru scoala de maistri, calificarea maistru tamplar mobila si binale, au fost alocate pentru modulul Desen tehnic un numar de 150 ore (90 ore pentru instruirea teoretica si 60 ore pentru pregatire practica
Se recomanda abordarea flexibila si diferentiata a continuturilor in functie de nivelul initial de pregatire al elevilor, resursele disponibile si nevoile locale de formare profesionala pe piata muncii. Se va pune accent pe caracterul tehnico-aplicativ al procesului de predare - invatare.
Procesul de predare - invatare trebuie sa fie axat pe formarea competentelor tehnice specializate cerute de calificarea de nivel 3 avansat.
Pentru atingerea competentelor dorite metodele de invatare - instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev cu pondere sporita pe activitati de invatare si nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului recomandam sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune:
- metode activ-participative propriu-zise: ce urmaresc dezvoltarea inteligentei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) si dezvoltarea creativitatii (sinectica si asaltul de idei);
- metode clasice cu valente participative (observatia stiintifica, experimentul stiintific, conversatia euristica, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual);
- metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizata, dezbaterea de probleme, lucrari problematizate, teste pe obiective, probe si teste, expuneri proprii, lucrari de cercetare, lucrari de creatie, controlul reciproc si autoevaluarea) asigura eficientizarea procesului de predare-invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute in programa se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente: observatia sistematica (pe baza fiselor de observare), proba practica, exercitiul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea (pe baza fiselor de autoevaluare)
La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru unitatile de competenta tehnice specializate creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.
Pentru aplicarea curriculum-ului de anul al II-lea scoala de maistri, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat.
Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de pregatire profesionala.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.
Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.
Evaluarea sumativa are importanta ei deloc de neglijat. Ea asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.
Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de pregatire profesionala.
Evaluarea implica mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie.
Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de pregatire profesionala, pentru unitatea de competenta definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:
- observarea proceselor de evolutie a elevilor
- evaluarea produselor finale
- autoevaluarea de catre elev
Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de pregatire profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea ceruta.
Modulul 8 : Protectia muncii, PSI si protectia mediului
I. Modulul Protectia muncii, PSI si protectia mediului se studiaza in anul al II-lea al scolii de maistri, nivelul trei avansat, cu un numar de 60 ore.
Continuturile acestui modul se bazeaza pe unitatea de competenta cu aceeasi denumire din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea "Maistru tamplar mobila si binale".
Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul
15.1. Aplica legislatia privind timpul de munca si de odihna.
15.2. Asigura aplicarea legislatiei privind protectia muncii si PSI.
15.3. Monitorizeaza activitatile de evitare a riscurilor legate de protectia muncii.
15.4. Identifica cauzele care duc la poluarea mediului inconjurator.
15.5. Elimina factorii poluanti.
Unitatea de competenta 15: Protectia muncii, PSI si protectia mediului
|
Competente individuale |
Continuturi tematice |
|
15.1. Aplica legislatia privind timpul de munca si de odihna. |
Prevederi privind dreptul la munca: - Codul muncii - normative in vigoare cu privire la timpul de munca, de odihna, munca tinerilor si a femeilor, asigurarea sociala |
|
15.2. Asigura aplicarea legislatiei privind protectia muncii si PSI. |
Instruirea persoanelor asupra riscului la care sunt expuse la locul de munca: - instructaje: introductiv general, periodic, la locul de munca, atentional, norme specifice industriei lemnului, afise, filme, cataloage, brosuri, pliante Controlarea modului de aplicare a masurilor tehnice, sanitare, organizatorice echipamente de lucru si de protectie, stingatoare, hidranti, truse de prim ajutor, materiale tehnico-sanitare, alimentatia de protectie |
|
15.3. Monitorizeaza activitatile de evitare a riscurilor legate de protectia muncii. |
Identificarea factorilor de risc - noxe, zgomote, temperatura si umiditatea aerului, vibratii, radiatii Evidenta locurilor de munca periculoase - jurnale, reviste, statistici, accidente de munca, boli profesionale, avarii Echipament individual de protectie: a capului, corpului, mainilor, picioarelor |
|
15.4. Identifica cauzele care duc la poluarea mediului inconjurator. |
Tipuri de degradare a mediului inconjurator - eroziunea solului, poluarea apelor, modificarea invelisului biotic Ocrotirea mediului inconjurator - colaborarea internationala |
|
15.5. Elimina factorii poluanti. |
Domenii ale mediului inconjurator - padurea, aerul, apa, solul Surse de poluare - noxe, praf, zgomot, ape reziduale |
1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi
Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin tipurile de instruire teoretica si practica (se va avea in vedere ca elevii de la scoala de maistri curs seral lucreaza efectiv la agenti economici cu profil de prelucrare a lemnului). Continuturile corespunzatoare competentelor sunt corelate cu numarul de credite acordate unitatilor de competenta corespunzatoare numarului de ore din planul de invatamant.
Modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continuturilor tematice, este prezentat in tabelul de mai jos :
|
Nr. crt. |
Continuturi tematice |
Numar de ore alocate |
|
Notiuni generale cu privire la actele normative Prevederi privind dreptul de munca Prevederile codului muncii si a altor normative cu privire la timpul de munca si de odihna, munca tinerilor si a femeilor, asigurarea sociala de stat. Legislatia protectiei munciiLegislatia primara Legislatia secundara Legislatia tertiara Principii de organizare a locului de munca Amplasarea masinilor, utilajelor Spatiul de lucru, limitele stocurilor tehnologice de materiale pe flux. Transportul si depozitarea materiilor prime, materialelor la locul de munca si a produselor finite in depozit. | ||
|
Masuri de protectia muncii pentru transportul intern Acte normative care reglementeaza transportul intern Folosirea cailor de circulatie Sisteme de semnalizare a pericolelorNotiuni de ergonomie pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale Principii ergonomice de baza Oboseala organismului uman (factorii care o influenteaza si masuri de diminuare a oboselii) Boli profesionaleAccidente de munca Clasificarea accidentelor de munca Cauzele care conduc la aparitia accidentelor de munca Declararea, cercetarea si evidenta accidentelor de munca Consecintele sociale si economice ale accidentelor de munca Masuri de prim ajutor in caz de accidentMijloace de protectie a capului, a ochilor si a fetei, protectia mainilor si a bratelor, a corpului (a pielii), protectia picioarelorApararea impotriva incendiilor Incendii si explozii Masuri de protectia muncii la transportul, depozitarea si manevrarea materialelor explozive Masuri de prevenire a incendiilor Organizarea locului de munca. Materiale si mijloace de stingere a incendiilor Notiuni de igiena muncii Igiena locului de munca si igiena personala Microclimatul industrial Ventilatia, iluminatul industrial, zgomotele si vibratiile Radiatiile Materialele igienico-sanitare Alimentatia de protectie Protectia mediului inconjurator Definitie Echilibre naturale Tipuri de degradare a mediului inconjurator: eroziunea solului, poluarea apelor, modificarea invelisului biotic Protectia mediului si colaborarea internationala Domenii ale protectiei mediului inconjurator Padurea: influenta padurii asupra mediului inconjurator, functiile padurii Aerul: poluarea aerului, surse de poluare, combaterea poluarii, masuri de protectie - zgomotele: poluarea sonora, relatia zgomot-stres Apa: poluarea apei, surse de poluare Solul: poluarea solului, factori poluanti si efecte negative asupra calitatii solului | ||
|
TOTAL : 60 ORE | ||
Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.
2. Sugestii metodologice cu privire la procesul si metodele de predare/invatare
In planul de invatamant pentru scoala de maistri, calificarea maistru tamplar mobila si binale, au fost alocate pentru modulul Protectia muncii, PSI si protectia mediului un numar de 60 ore ce se vor parcurge in 2 ore pe saptamana pe intreg anul scolar.
Se recomanda abordarea flexibila si diferentiata a continuturilor in functie de nivelul initial de pregatire al elevilor, resursele disponibile si nevoile locale de formare profesionala pe piata muncii. Se va pune accent pe caracterul tehnico-aplicativ al procesului de predare - invatare.
Procesul de predare - invatare trebuie sa fie axat pe formarea competentelor tehnice specializate cerute de calificarea de nivel 3 avansat.
Pentru formarea competentelor tehnice specializate ale acestui modul, profesorul va propune elevilor in cadrul activitatilor probe practice si orale prin care acestia sa demonstreze ca sunt capabili sa asigure aplicarea legislatiei privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor, sa monitorizeze activitatile de evitare a riscurilor legate de protectia muncii, protectia mediului, sa stabileasca activitatile de interventie in caz de accident.
Pentru atingerea competentelor dorite metodele de invatare - instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev cu pondere sporita pe activitati de invatare si nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului recomandam sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune:
- metode activ-participative propriu-zise: ce urmaresc dezvoltarea inteligentei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) si dezvoltarea creativitatii (sinectica si asaltul de idei);
- metode clasice cu valente participative (observatia stiintifica, experimentul stiintific, conversatia euristica, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual);
- metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizata, dezbaterea de probleme, lucrari problematizate, teste pe obiective, probe si teste, expuneri proprii, lucrari de cercetare, lucrari de creatie, controlul reciproc si autoevaluarea) asigura eficientizarea procesului de predare-invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute in programa se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente: interviul oral, observatia sistematica (pe baza fiselor de observare), proba practica , proiectul, portofoliul, autoevaluarea (pe baza fiselor de autoevaluare)
La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru unitatile de competenta tehnice specializate creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.
Pentru aplicarea curriculum-ului de anul al II-lea scoala de maistri, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat.
Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de pregatire profesionala.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc. Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.
Evaluarea sumativa are importanta ei deloc de neglijat. Ea asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.
Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de pregatire profesionala.
Evaluarea implica mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie.
Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de pregatire profesionala, pentru unitatea de competenta definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:
- observarea proceselor de evolutie a elevilor
- evaluarea produselor finale
- autoevaluarea de catre elev
Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de pregatire profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de pregatire profesionala pentru calificarea ceruta.
STAGII DE PREGATIRE PRACTICA
La sfarsitul anului al II-lea al scolii de maistri sunt prevazute stagii de pregatire practica pe durata a 90 de ore (3 saptamani x 30 ore/sapt.), pentru elaborarea proiectului de absolvire.
Activitatea elevilor in cadrul stagiilor de pregatire practica se bazeaza pe competentele formate prin parcurgerea modulului "Desen tehnic" si a celorlalte module de specialitate si pe experienta practica a acestora.
Tematica orientativa pentru stagiile de pregatire practica cuprinde capitolele care alcatuiesc proiectul de absolvire :
|
Nr. crt. |
Tematica |
Nr. ore alocate |
|
Reprezentarea desenului la scara pentru un produs dat: executarea schitei cotate executarea vederilor executarea sectiunilor si detaliilor | ||
|
Descrierea produsului: scop functional dimensiuni de gabarit constructie, materii prime, materiale asamblare, finisare conditii de calitate ambalare si transport | ||
|
Descrierea fluxului tehnologic: succesiunea operatiilor masini-unelte, utilaje, scule reprezentarea grafica a fluxului tehnologic | ||
|
Intocmirea nomenclatorului de repere: denumire repere, dimensiuni nete, materii prime lemnoase, materii prime nelemnoase | ||
|
Calculul necesarului de materii prime si dimensiuni de debitare: calculul volumului net si brut pe reper si produs calculul suprafetelor nete si brute pe reper si produs | ||
|
Calculul suprafetelor pe operatii: calculul suprafetelor de slefuire calculul suprafetelor de incleiere calculul suprafetelor de finisare | ||
|
Calculul normei de consum: consumuri de materiale de slefuire consumuri de materiale de incleiere consumuri de materiale de finisare | ||
|
Calculul pretului de cost | ||
|
Intocmirea fisei tehnologice pentru reperele componente ale produsului | ||
|
Norme de protectia muncii, PSI si protectia mediului la operatiile cuprinse in fluxul tehnologic | ||
|
TOTAL : 90 ORE | ||
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2428
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
