MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM

CURRICULUM SCOLAR

pentru

MATERII PRIME si MATERIALE

LICEUL TEHNOLOGIC

Clasa a IX-a

NOTA INTRODUCTIVA

Curriculumul de MATERII PRIME si MATERIALE a fost elaborat pentru clasa a IX-a LICEUL TEHNOLOGIC profilul tehnic, ruta scurta avandu-se in vedere urmatoarele:

noua structura a si stemului de invatamant liceal din Romania;

reperele impuse de OMECT 5723/23.12.2003 privind aprobarea Planurilor cadru de invatamant pentru clasele a IX-a si a X-a;

documentele europene privind achizitionarea competentelor cheie in cadrul invatamantului obligatoriu;

necesitatea de a oferi prin curriculum un raspuns mult mai adecvat cerintelor sociale, exprimat in termeni de achizitii finale usor evaluabile la incheierea ciclului inferior al liceului.

Curriculum-ul a fost elaborat urmarindu-se:

dezvoltarea competentelor cheie, in complementaritate cu celelalte arii curriculare;

asigurarea unor competente de pre-profesionalizare ca premisa a dobandirii nivelului III de calificare profesionala, prin formarea specializata care se va realiza in cadrul invatamantului secundar superior.

in conformitate cu planurile cadru aprobate prin OMECT 5723 / 23. 12. 2003, disciplinele tehnologice au urmatorul regim de predare la cls. a-IX-a:

IN TRUNCHIUL COMUN: Nr. ore. / sapt.

Tehnologia informatiei si comunicarii 2 ore / sapt.

IN CURRICULUM DIFERENTIAT:

Elemente de tehnologie generala 2 ore / sapt.

Desen tehnic  2 ore / sapt.

Materii prime si materiale 2 ore / sapt.

IN CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII: 2 ore/ sapt

discipline cu regim optional, care vor fi oferite prin programe elaborate in scoala, menite a veni in intampinarea nevoilor locale si a intereselor elevilor, in scopul de a diversifica si personaliza parcursurile de formare oferite

Curriculum la Decizia Scolii ofera posibilitatea dezvoltarii competentelor existente sau introducerii de competente noi acolo unde si tuatia o cere.

Valori si atitudini

Valorile si atitudinile sugerate trebuie sa stea in atentia profesorului pe tot parcursul procesului instructiv-educativ.

Manifestarea gandirii critice si creative in domeniul tehnic.

Adaptarea la cerintele pietei muncii si la dinamica evolutiei tehnologice.

Responsabilitatea pentru utilizarea rationala a materiilor prime si materialelor.

Manifestarea si mtului estetic in conceptia produselor.

Constientizarea importantei protejarii mediului inconjurator.

Tabel de corelare a competente lor specifice si a continuturilor

CONDITII DE APLICARE DIDACTICA

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora in functie de resursele disponibile si de domeniul de pregatire.

Numarul de ore alocat continuturilor si gradul de detaliere ramane la latitudinea profesorului in functie de domeniul de pregatire al elevilor utilizand activitati variate de invatare cu caracter aplicativ, de preferinta centrate pe elev.

SUGESTII METODOLOGICE

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor. Profesorul are libertatea de a alege metodele si tehnicile didactice si de a propune noi activitati de invatare, in masura sa asigure formarea competentelor specifice prevazute de programa. Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale prin fise individualizate.

Dat fiind caracterul practic-aplicativ al disciplinei, se recomanda ca o parte din ore sa se desfasoare sub forma de aplicatii practice de laborator.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor mijloace auxiliare ( acolo unde este posibil ):

indrumare de laborator;

fise de lucru;

softuri educationale ;

mijloace audio-video si multimedia;

Din totalul orelor de curs se recomanda ca, cel putin 30% sa fie de aplicatii.

In vederea invatarii centrate pe elev, si pentru a asigura formarea competentelor specifice prevazute in programa, se recomanda:

utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu: invatarea prin descoperire, invatarea problematizata, jocul de rol, si mularea, studiul de caz);

realizarea de proiecte si portofolii;

utilizarea calculatorului;

desfasurarea unor activitati cu participarea unor reprezentanti ai agentilor economici;

Unele teme pot fi abordate din punct de vedere crosscurricular, avand in vedere discipline din aria curriculara "Tehnologii" (Tehnologia informatiei si comunicarii, Elemente de tehnologie generala, Desen tehnic), cat si discipline din alte arii curriculare ("Matematica si stiinte" - Fizica, Matematica, Chime, Biologie). Una din temele predilecte pentru abordarea crosscurriculara ar fi cea care trateaza utilizarea rationala a materialelor si procesul de reciclare si transformare al acestora, pornind de la importanta pe care o prezinta pentru societate, in ansamblul ei. Tinand cont de faptul ca in intreaga Europa exista preocupari pentru educatie in sensul protejarii mediului si rationalizarii resurselor, autorii prezentei programe considera ca ar fi o buna oportunitate de a pune bazele unei formari si in acest sens, prin intermediul disciplinei: " Materii prime si materiale".

Se va avea in vedere ca, in cadrul procesului didactic, sa se formeze abilitati cheie care sunt necesare tuturor angajatilor in toate locurile de munca:

Comunicare inter-personala si profesionala

Lucrul in echipa

Igiena si securitatea muncii

Organizarea locului de munca

Comunicare in limba moderna

Rezolvare de probleme

Dezvoltare personala in scopul obtinerii performantei

Pregatire pentru integrarea la locul de munca

Tranzitia de la scoala la locul de munca

Profesorii pot folosi informatiile referitoare la stilul de invatare al elevilor. Activitatile la lectii pot fi diversificate astfel incat sa garanteze ca toate stilurile de invatare ale elevilor clasei sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei. Se pot da teme individuale elevilor pe baza stilului de invatare sau preferintelor acestora.

Metodele folosite vor avea in vedere faptul ca elevii trebuie sa fie capabili sa desfasoare o activitate independenta organizata, cu partea aplicativa incadrata in normele de calitate si timp.

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza in stransa corelatie cu metodele didactice si cu continutul stiintific al lectiei.

Se recomanda alegerea strategiilor didactice adecvate varstei elevilor, particularitatilor clasei si mijloacelor materiale existente. Strategia instruirii implica:

-definirea obiectivelor predarii;

-elaborarea continuturilor prin: imagini semnificative, concepte, idei, teorii, teoreme, principii;

-alegerea metodelor de predare adecvate;

Strategiile creative, mixte si euristice confera un grad sporit de autonomie elevului in procesul invatarii si sunt recomandate.

Evaluarea poate fi privita ca un proces complex de comparare a rezultatelor activitatii instructiv educative cu competentele planificate ( evaluarea calitatii ), cu resursele utilizate (evaluarea eficientei ) sau cu rezultatele anterioare ( evaluarea progresului ). Evaluarea trebuie considerata ca parte integranta a procesului de invatare, cu rol de reglare a acestui proces. Pe de alta parte, determina adoptarea anumitor decizii menite sa optimizeze activitatea. Este necesara respectarea unor cerinte psihopedagogice referitoare la:

- necesitatea de a compara pregatirea elevilor cu competentele disciplinei

- diminuarea hazardului in evaluare prin formularea unui numar de intrebari care sa permita verificarea cunostintelor si deprinderilor esentiale din materia parcursa.

caracterul stimulator al evaluarii.

In planificarea activitatii de evaluare este bine sa se tina cont de un complex de factori:

Ca forme si tipuri de evaluare se recomanda evaluare initiala, continua si sumativa (globala) care sa acopere toate fazele procesului de invatamant.

Metodele traditionale de evaluare ( probe scrise, orale, practice ) au avantaje si dezavantaje, motiv pentru care, ele trebuie combinate in mod optim.

Metodele alternative de evaluare: observarea si stematica, investigatia, proiectul, referatul, portofoliul, ofera profesorului informatii suplimentare despre activitatea si nivelul de achizitii ale elevului.

Aceste metode imbunatatesc procesul evaluarii prin urmatoarele caracteristici:

-introduc elemente noi de invatare

-contribuie la dezvoltarea creativitatii

-pun accentul pe evaluarea executiei directe si a potentialului de cunoastere si actiune al elevului

-permit urmarirea progresului elevului in cadrul procesului de invatare

- contribuie la apropierea dintre profesori si elevi

-au o valoare educativa ridicata

-stimuleaza autoevaluarea

Pentru utilizarea proiectului ca instrument alternativ de evaluare se dau cateva repere si sugestii .

Proiectul pune elevii in si tuatia de a lua decizii, de a comunica si negocia, de a lucra si invata in cooperare, de a realiza activitati in mod independent, de a impartasi celorlalti cele realizate/ invatate.

Metoda  proiectului presupune lucrul pe grupe (2-5 elevi), intr-un interval de timp impus (de exemplu 2-3 saptamani), distribuirea responsabilitatilor in cadrul grupurilor fiind de competenta profesorului.

Etapele realizarii unui proiect sunt:

Alegerea temei

Utilizarea surselor de informare (bibliografie)

Planificarea activitatii

Cercetarea propriu-zisa

Sintetizarea informatiei

Redactarea

Prezentarea rezultatelor cercetarii si a materialelor create

Evaluarea ( cercetarii in ansambu, a moduluide lucru, a produsului realizat )

Sarcina profesorului este de a organiza activitatea, de a da sugestii privind surse sau proceduri si de incuraja participarea elevilor. Profesorul nu se implica in activitatea propriu-zisa a grupurilor de elevi si va interveni doar atunci cand este absolut necesar. Invatarea prin proiect consta in luarea deciziilor pentru rezolvarea dificultatilor intampinate.

In cazul unei nereusite este necesara transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acesta trebuie sa includa discutii cu elevul in legatura cu motivele care au dus la insucces si identificarea unei noi ocazii de reevaluare precum si a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie.