Conceptul de evaluare; Evaluarea - componenta a procesului de invatamant

Conceptul de evaluare; Evaluarea - componenta a procesului de invatamant

Evaluarea este o dimensiune foarte importanta a procesului de invatamant, deoarece furnizeaza informatii despre calitatea si functionalitatea acestuia, in ansamblul sau,cat si a unor componente ale sale(mijloace,metode,forme de organizare,continut,caracteristicile factorului uman implicat in desfasurarea lui etc).

Importanta evaluarii in procesul de invatamant creste si dintr-o alta persectiva si anume aceea a educatiei permanente. Paralel cu cresterea importantei se produc schimbari majore si in ceea ce priveste obiectivele urmarite, metodele, practicile si tehnicile folosite. Din acest punct de vedere, "restrangerea ariei actiunii de evaluare la rezultatele obtinute de elevi pe durata scolarizarii, fara a fi conceputa din perspectiva educatiei permanente nu mai este satisfacatoare."

Asigurand realizarea feed-back-ului ,a conexiunii inverse intre receptorul si transmitatorul mesajului didactic,aceste informatii - reprezentand, in esenta, informatii de evaluare - sunt absolut necesare pentru reglarea, autoreglarea si ameliorarea activitatii de predare - invatare. Esenta evaluarii rezida tocmai in cunoasterea de catre educator si alti factori responsabili a rezultatelor activitatii scolare in vederea ameliorarii si perfectionarii sale in etapele urmatoare. Factorii implicati "pot interveni prin intermediul reglarii (masuri sociale si institutionale) sau autoreglarii (masuri de corectare intreprinse de profesor) pentru imbunatatirea desfasurarii sale."

In evolutia teoriei evaluarii s-au desprins mai multe teze; I.T.Radu identifica doua, apreciind ca au valoare programatica:

. extinderea actiunilor evaluative de la masurarea si aprecierea rezultatelor (obiectiv traditional al acestora ) la evaluarea procesului care a condus la aceste rezultate;

. conceperea unor modalitati mai eficiente de integrare a actiunilor evaluative in activitatea didactica.

Analiza proceselor de evaluare prin prisma celor doua abordari permite formularea esentei acestei actiuni, si anume aceea de "cunoastere a efectelor activitatii desfasurate, in vederea perfectionarii procesului in etapele urmatoare".

In functie de perspectiva din care este abordata, in pedagogie evaluarea are mai multe sensuri, fiind inteleasa in mai multe moduri:

. ca instrument sau modalitate de reglare a proceselor de predare-invatare si,pe aceasta baza, de ameliorare si perfectionare continua a calitatii si functionalitatii lor. In aceasta ipostaza evaluarea indeplineste o functie corectiva,de reglare si ameliorare. "Evaluarea trebuie conceputa nu numai ca un control al cunostintelor sau ca mijloc de masurare obiectiva, ci ca o cale de perfectionare ce presupune o strategie globala a formarii."

. ca judecata de valoare sau de merit asupra rezultatelor procesului de invatamant prin raportare la obiective. Este cunoscut faptul ca simpla acumulare de date nu constituie o evaluare. "Trebuie sa se emita o judecata de valoare dupa o scara de valori explicita sau implicita."

. ca mijloc de comunicare a rezultatelor obtinute de elevi in activitatea de invatare. Aprecierea invatatorului,exprimata verbal, prin mimica sau gestica ori prin calificative constituie un mod specific de comunicare, un mesaj pe care elevul il receptioneaza in functie de semnificatia lui si isi regleaza comportamentul.

. ca proces - majoritatea specialistilor care au abordat problematica evaluarii releva aceasta caracteristica. "Evaluarea scolara este procesul prin care se delimiteaza, se obtin si se furnizeaza informatii utile,permitand luarea unor decizii ulterioare."

. ca activitate, aceasta incluzand cicluri de actiuni complexe de masurare,apreciere,diagnosticare,prognosticare.

In concordanta cu procesul de democratizare a institutiilor de invatamant si de diminuare continua a centralismului managerial,scopurile generale ale demersului evaluativ tintesc spre declansarea resorturilor interioare ale sistemului din fiecare institutie scolara care sa determine: capacitatea de luare a unor decizii corecte de adaptare permanenta a sistemului la conditiile noi intervenite, pentru a se asigura progresul scolar continuu si pentru a se mentine un climat care sa permita limitarea interventiilor exterioare.

In lucrarea "Ghid general de evaluare si examinare"(Bucuresti,1996) elaborata sub egida Consiliului National de Evaluare si Examinare si a Ministerului Educatiei Nationale, scopurile generale ale evaluarii progresului scolar sunt formulate astfel:

. fundamentarea deciziilor;

. priza de constiinta sau constientizarea problemei;

. influenta evolutiei sistemului evaluat.

Conditia esentiala pentru ca procesul de evaluare a rezultatelor scolare sa orienteze intreaga desfasurarea a activitatii instructiv-educative, facilitand adoptarea unor decizii rationale pe parcursul desfasurarii ei, implica realizarea lui in consonanta cu trei principii:

. sa asigure reglarea continua si operativa a demersului de instruire si focalizarea acestuia pe obiectivele vizate;

. sa orienteze, sa sustina si sa stimuleze activitatea de invatare;

. sa realizeze nu numai cunoasterea rezultatelor, ci si explicarea acestora prin relevarea progresului, dar si a neajunsurilor care le-au produs.