CONDUCERE PREVENTIVA - didactic

CONDUCERE PREVENTIVA

  Nr. ore: 5 ore

I. CONSIDERATII GENERALE

  Conduita preventiva si conducerea preventiva - caracteristici definitorii ale comportamentului conducatorului de autovehicul (definitii, notiuni de conducere preventiva, necesitate).

Elementele conducerii preventive

.  Cunostinte teoretice

.  Vigilenta

.  Prevederea

.  Judecata

.  Indemanarea.

Obiective urmarite in adaptarea modului de deplasare

Caracteristici de comportament (trasaturi de personalitate, tipuri de conducatori auto, obiective urmarite la formarea conducatorului auto)

Accidentul de circuatie (definitie, legaturi de cauzalitate).

 II. ELEMENTELE DE REFERINTA IN CAPTAREA MODULUI DE DEPLASARE

(definitii, metode de apreciere)

Capacitatile proprii conducatorului auto

.  Timpul de reactie

.  Factori de influenta asupra capacitatilor conducatorului auto

Conditii de drum (referinte si metode de apreciere)

.  Aderenta - conditia determinanta a sigurantei deplasarii

.  Vizibilitatea

Conditii de trafic

.  Metodologia de stabilire si stabilizare a relatiilor proprii traficului in regim dinamic

.  Conditii determinante in judecata oportunitatii interventiilor.

  III. SITUATII LIMITA SI MOD DE PROCEDURA

1. Situatii periculoase din punct de vedere al pierderii aderentei

a) pornirea de pe loc/ demaraj

b) patinarea (definitie, conditiile aparitiei, factori favorizanti)

c) evitarea/ controlul patinarii

d) circulatia in curbe

- tehnica efectuarii virajului

- derapajul (definitie, conditia aparitiei, factori favorizanti)

- evitarea derapajului

e) ocolirea unor obstacole aparute brusc

- efectele manevrarii bruste si necesitatea interventiei controlate

- incompatibilitati in manevrarea brusca a autovehiculului

- mod de procedura

f) acvaplanarea

g) definirea fenomenului, conditiile aparitiei, factori favorizanti

h) locuri caracteristice si identificare

i) proceduri de evitare

j) mod de procedura in cazul aparitiei fenomenului.

  2. Situatii periculoase din punct de vedere al vizibilitatii

a) circulatia pe timp de noapte

- aprecierea distantelor si vitezelor

- folosirea luminilor

- adaptarea vitezei de deplasare

- orbirea

b) circulatia pe timp de ploaie, ceata, ninsoare abundenta.

3. Oboseala

4. Obisnuinta

2.4. Constientizeaza existenta factorilor de risc pentru circulatia in diferite situatii

IV. CIRCULATIA IN SITUATII CARACTERISTICE

.  Circulatia pe timp de vara

.  Circulatia pe timp de iarna

.  Circulatia primavara si toamna

.  Circulatia in mediu urban

.  Circulatia in mediu rural

.  Circulatia pe poduri, sub poduri si in tunele rutiere

2.5 Sesizeaza si constientizeaza situatiile problematice cu care se confrunta in traficul rutier.

PROIECT DIDACTIC

Nr.ore: 2 ore

Tema lectiei: CONSIDERATII GENERALE

Conduita preventiva si conducerea preventiva - caracteristici definitorii ale comportamentului conducatorului de autovehicul (definitii, notiuni de conducere preventiva, necesitate).

Elementele conducerii preventive

.  Cunostinte teoretice

.  Vigilenta

.  Prevederea

.  Judecata

.  Indemanarea.

Obiective urmarite in adaptarea modului de deplasare

Caracteristici de comportament (trasaturi de personalitate, tipuri de conducatori auto, obiective urmarite la formarea conducatorului auto)

Accidentul de circuatie (definitie, legaturi de cauzalitate).

OBIECTIVE:

1. Sa defineasca conducerea preventiva

2. Sa identifice elementele conducerii preventive

3. Sa defineasca elementele conducerii preventive

4. Sa analizeze caracteristicile de comportament ale conducatorului auto

5. Sa defineasca accidentul de circulatie si sa precizeze factorii care il pot provoca sau produce

STRATEGII DIDACTICE :

1. Metode didactice: expunerea, conversatia euristica, explicatia stiintifica, observarea dirijata, analiza comparativa, problematizarea, exercitiul, conversatie

instruire programata, exercitiul, studiul de caz

2. Mijloace de invatamant: manuale, planse didactice, fise de lucru, machete

3. Forme de organizare a invatarii: activitate frontala, activitate individuala

Desfasurarea lectiei

Conducerea preventiva reprezinta comportamentul rutier al conducatorului auto si al pietonilor care asigura evitarea producerii unui accident, prin anticiparea situatiilor care pot genera accidente, prin evitarea actiunilor incorecte ale partenerilor de drum si de adaptare a modului de deplasare la conditiile atmosferice, de vizibilitate, de drum si de trafic.

Elementele conducerii preventive sunt:

Cunostinte teoretice si practice: buna pregatire in domeniu, priceperile si deprinderile depind de modul cum conducatorii auto isi insusesc cunostintele de legislatie rutiera, de cunoastere a autovehiculului si, cu cat acestea sunt mai bine consolidate si aprofundate. fiabilitatea si durabilitatea lor contribuie la comportamentul corespunzator al conducatorului auto in trafic.

Vigilenta: reprezinta capacitatea conducatorului auto de a observa si de a fi atent permanent la tot ce se intampla in jurul lui atunci cand conduce automobilul. El trebuie sa aiba concentrata atentia la tot ce se intampla si se petrece pe drum si la modul de functionare a automobilului, fara a fi insa incordat de teama ca sa nu-i scape ceva neobservat, pentru ca aceasta stare duce la un efort psihic sporit si de aici la aparitia oboselii.

Prevederea: reprezinta capacitatea conducatorului auto de a intui evenimentele care s-ar putea produce in timpul conducerii automobilului. Prevederea poate fi imediata (se refera la evenimentele ce se produc ori s-ar produce in timpul conducerii automobilului) sau indepartata (se refera la deductiile conducatorului auto facute inainte de a pleca la drum, asupra posibilitatii producerii unor evenimente, in vederea prevenirii producerii lor, recomandandu-se ca toate calatoriile sa se faca avand in vedere atat traseul ce urmeaza a fi parcurs, cat si pregatirea automobilului si a conducatorului auto).

Judecata: reprezinta capacitatea conducatorului auto de a analiza situatiile din trafic si de a gasi solutiile cele mai bune la problemele ce se ivesc. Judecata trebuie sa fie: prompta (procesul de judecata sa fie imediat), rapida si selectiva (dintre mai multe situatii trebuie selectata cea mai buna).

Indemanarea: reprezinta capacitatea conducatorului auto de a executa corect si rapid manevrele de conducere a autovehiculului (virajul, depasirea, intoarcerea, parcarea, mersul inapoi, mersul sinuos, pornirea in rampa, oprirea).

Pornind de la definirea accidentului ca fiind un eveniment intamplator si neprevazut care cauzeaza o avarie sau aduce ranirea, mutilarea ori moartea unei fiinte, constatam ca in accidentul de trefic rutier sunt implicati in general doi factori importanti: autovehicolul si omul in multiplele sale calitati; conducator auto, pasager, pieton, biciclist, etc.

Din punct de vedere juridic, termenul de accident se refera in majoritatea cazurilor la omor fara voie.

In ceea ce priveste notiunea de accident de circulatie, acesta poate fi definit drept un eveniment produs pe drumurile publice, constand din coliziunea a doua sau mai multe vehicule, ori a unui vehicul cu un alt obstacol, lovirea sau calcarea pietonilor s.a. avand ca rezultat vatamarea integritatii corporale sau moartea unei persoane, pagube materiale, precum si stanjenirea circulatiei.

O definire mai complexa si mai exacta considera accidentul ca fiind un eveniment cu urmari socialmente periculoase care constau in distrugerea sau avarierea mijloacelor de transport sau a altor bunuri, moartea sau vatamarea integritatii corporale a unor persoane, eveniment care apare in timpul circulatiei sau exploatarii mijloacelor de transport ca urmare a actiunilor sau omisiunilor conducatorilor auto, pietonilor, calatarilor sau altor persoane ori altor cauze.

Accidentul de trafic rutier este un fenomen activ, in plina desfasurare. De la o zi la alte se ivesc noi probleme in functie de numarul de autovehicule, extinderea si dezvoltarea cailor rutiere, dezvoltarea si perfectionarea mijloacelor de fabricatie a masinilor, cresterea vitezei, probleme ce necesita un studiu continuu si aprofundat.

Cauzele accidentelor de circulatie sunt:

necunoasterea codului rutier

viteza excesiva sau neadaptata

conducerea autovehiculului sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor sau a produselor  stufefiante cu efect similar alcoolului

oboseala

stresul

neatentia

starea tehnica a automobilului

traversarile neregulamentare ale pietonilor

Viteza excesiva - viteza la care autovehiculul sau vehiculul  nu mai poate fi oprit in deplina siguranta.

Conducatorul unui vehicul implicat intr-un accident de circulatie in urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane este obligat sa ia masuri de anuntare imediata a politiei, sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului si sa nu paraseasca locul faptei.

Orice persoana care este implicata sau are cunostinta de producerea unui accident de circulatie in urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau a mai multor persoane, precum si in situatia in care in eveniment este implicat un vehicul care transporta marfuri periculoase este obligata sa anunte de indata politia si sa apeleze numarul national unic pentru apeluri de urgenta 112, existent in retelele de telefonie din Romania.

Este interzis oricarei persoane sa schimbe pozitia vehiculului implicat intr-un accident de circulatie in urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau a mai multor persoane, sa modifice starea locului sau sa stearga urmele accidentului fara incuviintarea politiei care cerceteaza accidentul.

Conducatorului de autovehicul sau tramvai, instructorului auto atestat care se afla in procesul de instruire practica a unei persoane pentru obtinerea permisului de conducere, precum si examinatorului autoritatii competente in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile acestuia, implicat intr-un accident de circulatie, le este interzis consumul de alcool sau de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora dupa producerea evenimentului si pana la testarea concentratiei alcoolului in aerul expirat sau recoltarea probelor biologice.

Conducatorul de vehicul implicat intr-un accident de circulatie in urma caruia a rezultat numai avarierea vehiculului este obligat sa-l scoata imediat in afara partii carosabile ori, daca nu este posibil, sa-l deplaseze cat mai aproape de bordura sau acostament, semnalizandu-l corespunzator.

Daca in accidentul de circulatie sunt implicati doi sau mai multi conducatori ale caror vehicule avariate pot fi deplasate fara riscul de a periclita siguranta circulatiei, acestia se vor prezenta imediat cu vehiculele la unitatea de politie pe raza careia a avut loc evenimentul, pentru intocmirea documentelor de constatare a accidentului.

Proprietarul sau detinatorul al carui autovehicul, remorca sau tramvai a fost avariat in alte imprejurari decat intr-un accident de circulatie este obligat sa anunte imediat politia pe raza careia s-a produs evenimentul, pentru intocmirea documentelor de constatare.
La solicitarea Comisiei pentru Supravegherea Asigurarilor sau a societatilor de asigurare, autoritatea care are in evidenta vehiculele inmatriculate sau inregistrate comunica datele referitoare la acestea si proprietarilor sau detinatorilor acestora.

PROIECT DIDACTIC

Nr. ore: 2 ore

Tema lectiei: SITUATII LIMITA SI MOD DE PROCEDURA

OBIECTIVE:

1. Sa identifice situatiile periculoase din punct de vedere al pierderii aderentei

2. Sa definesca acvaplanarea

3. Sa identifice factorii ce favorizeaza aparitia acvaplanarii

4. Sa identifice modul de procedura in situatia acvaplanarii

5. Sa definesca derapajul

6. Sa identifice factorii ce favorizeaza aparitia derapajului

7. Sa identifice modul de procedura in situatia derapajului

8. Sa foloseasca corect luminile automobilului

STRATEGII DIDACTICE :

1. Metode didactice: expunerea, conversatia euristica, explicatia stiintifica, observarea dirijata, analiza comparativa, problematizarea, exercitiul, conversatie

instruire programata, exercitiul, studiul de caz

2. Mijloace de invatamant: manuale, planse didactice, fise de lucru, machete

3. Forme de organizare a invatarii: activitate frontala, activitate individuala

Desfasurarea lectiei

Acvaplanarea (cunoscuta si sub numele de aquaplanare) este fenomenul prin care cauciucul pierde contactul cu drumul, miscandu-se doar pe suprafata apei.

Dintre cauzele acvaplanarii amintim:
Adancimea baltii de apa de pe drum;
Profilul anvelopei care impiedica evacuarea apei din zona de contact cu drumul;
Viteza prea mare a autovehiculului;
Presiunea exercitata de vehicul asupra drumului, direct proportionala cu greutatea si aerodinamicitatea autoturismului;
In momentul aparitiei fenomenului de acvaplanare, roata va inceta sa aiba contact cu solul, deci nu mai puteti pastra directia si nu mai aveti control asupra vitezei masinii;
In ciuda parerii generale, pneurile mai late sunt mai predispuse acvaplanarii.

Fenomenul de 'alunecare' devine mai pronuntat daca la apa de pe strada se aduga si o uzura mai pronuntata a pneurilor. Pentru a va face o idee despre cum evolueaza coeficientul de frecare statica functie de suprafata drumului si starea rotilor, alcatuit urmatorul tabel:

* cu o uzura de 1.6 mm.

Coeficientul de frecare statica este, asa cum puteti observa din valorile prezentate mai sus, dependent de viteza autovehiculului, starea cauciucurilor si starea drumului. Valorile date se refera drumurile acoperite cu ciment si piatra cubica. 
In general coeficientul de frecare statica este mai mare decat cel de alunecare, de aceea la blocarea rotilor in timpul franarii, distanta de oprire creste!
O concluzie ce se desprinde: Da, cauciucurile 'slick'-uri (sterse) au o aderenta mai mare fata de cele cu profil, dar numai pe drum uscat! Pentru orice alte conditii, aderenta lor scade dramatic!

Derapajul reprezinta fenomenul de parasire a traiectoriei rectilinii a automobilului, datorita fortei centrifuge, in afara partii carosabile sau pe sensul opus.

Cei trei factori principali ce contribuie la pierderea aderentei pe un carosabil umed, fenomen cunoscut sub numele de acvaplanare, sunt:
- Viteza autovehiculului. Pe masura ce viteza creste, scade aderenta vehiculului.
- Adancimea apei. Cu cat apa este mai adanca cu atat mai rapid veti pierde aderenta. Cu toate acestea, chiar si pe o suprafata uda, la o viteza redusa exista riscul de a se produce acvaplanarea.
- Gradul de uzura al anvelopei. Pe masura ce anvelopa dumneavoastra se uzeaza, capacitatea ei de a rezista acvaplanarii se reduce.
Avand in vedere faptul ca acvaplanarea poate avea ca rezultat pierderea completa a aderentei si a controlului vehiculului, trebuie sa va adaptati intotdeauna viteza la conditiile de trafic. Volanul si frana trebuiesc tratate cu blandete. Cand doriti sa incetiniti sau sa opriti, nu bruscati frana. Veti bloca rotile si veti intra in derapaj. Deci: USOR CU FRANELE !   Mentineti o presiune usoara pe pedala de frana. Daca ati intrat in derapaj, ramaneti calm, luati usor piciorul de pe acceleratie si incercati sa orientati botul masinii in directia dorita. Daca nu aveti ABS, nu folositi franele. Daca aveti ABS, actionati frana ferm si controlati derapajul. Acvaplanarea are loc atunci cand apa din fata anvelopei se acumuleaza mai repede decat o poate indeparta roata. Presiunea apei va provoca ridicarea masinii in sus si alunecarea acesteia pe stratul subtire de apa dintre dintre roata si sosea. In acest moment masina nu mai are nici un fel de contact cu drumul si sunteti in pericol de a aluneca pe alta banda sau chiar in afara soselei. Pentru a evita acvaplanarea, mentineti presiunea corecta in pneuri si verificati ca profilul sa nu fie uzat. Incetiniti cand soseaua este uda, evitati baltile. Incercati sa mergeti pe urmele vehicolului din fata. In caz ca pneul este uzat, siguranta Dvs. impune schimbarea lui. Daca ati intrat in acvaplanare, sa nu franati si sa nu virati brusc. Va poate duce in derapaj. Luati usor piciorul de pe acceleratie pana ce masina incetineste si simtiti din nou contactul cu drumul. In caz ca doriti sa franati, faceti-o prin pompari usoare ale franei.

Semnalele conducatorilor de vehicule

Conducatorii de vehicule semnalizeaza cu mijloacele de avertizare luminoasa, sonora sau cu bratul, dupa caz, inaintea efectuarii oricarei manevre sau pentru evitarea unui pericol imediat.

Mijloacele de avertizare sonora trebuie folosite de la o distanta de cel putin 25 m fata de cei carora li se adreseaza, pe o durata de timp care sa asigure perceperea semnalului si fara sa si determine pe acestia la manevre ce pot pune in pericol siguranta circulatiei.

Conducatorii de autovehicule, tramvaie si mopede sunt obligati sa foloseasca instalatiile de iluminare si/sau semnalizare a acestora, dupa cum urmeaza:

a luminile de pozitie sau de stationare pe timpul imobilizarii vehiculului pe partea carosabila in afara localitatilor, de la lasarea serii si pana in zorii zilei, ziua cand ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa ori in alte conditii care reduc vizibilitatea pe drumul public;

b) luminile de intalnire sau de drum, in mers, atat in localitati, cat si in afara acestora, dupa gradul de iluminare a drumului public;

c luminile de intalnire si cele de ceata pe timp de ceata densa;

d luminile de intalnire ale autovehiculelor care insotesc coloane militare sau cortegii, transporta grupuri organizate de persoane si cele care tracteaza alte vehicule sau care transporta marfuri ori produse periculoase, in timpul zilei;

e luminile de intalnire atunci cand ploua torential, ninge abundent ori in alte conditii care reduc vizibilitatea pe drum;

f) luminile pentru mersul inapoi atunci cand vehiculul este manevrat catre inapoi;

g luminile indicatoare de directie pentru semnalizarea schimbarii directiei de mers, inclusiv la punerea in miscarea vehiculului de pe loc.

Pe timpul noptii, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora sunt obligati ca de la o distanta de cel putin 200 m sa foloseasca luminile de intalnire concomitent cu reducerea vitezei. Cand conducatorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circula in fata sa, acesta este obligat sa foloseasca luminile de intalnire de la o distanta de cel putin 100 m.

Pe timpul noptii sau in conditii de vizibilitate redusa conducatorii de autovehicule si tramvaie care se apropie de o intersectie nedirijata prin semnale luminoase sau de catre politisti sunt obligati sa semnalizeze prin folosirea alternanta a luminilor de intalnire cu cele de drum.

Pe timpul noptii sau in conditii de vizibilitate redusa autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare si semnalizare luminoasa nu pot fi conduse sau remorcate fara a avea in functiune pe partea stanga, in fata o lumina de intalnire si in spate una de pozitie.

Luminile de avarie se folosesc in urmatoarele situatii:

a) cand vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabila;

b) cand vehiculul se deplaseaza foarte lent si/sau constituie el insusi un pericol pentru ceilalti participanti la trafic;

c) cand autovehiculul sau tramvaiul este remorcat.

d)onducatorii de autovehicule, tramvaie sau mopede trebuie sa puna in functiune luminile de avarie, in mod succesiv, in ordinea opririi si in cazul in care aceasta manevra este impusa de blocarea circulatiei pe sensul de mers.

Cand circula prin tunel conducatorul de vehicul este obligat sa foloseasca luminile de intalnire.

Un vehicul poate fi oprit sau stationat cu toate luminile stinse, in locurile in care aceste manevre sunt permise, atunci cand se afla:

a) pe un drum iluminat, astfel incat vehiculul este vizibil de la o distanta de cel putin 50 m;

b) in afara partii carosabile, pe un acostament consolidat;

c) in localitati, la marginea partii carosabile, in cazul motocicletelor cu doua roti, fara ata. si a mopedelor, care nu sunt prevazute cu sursa de energie.

Intentia conducatorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba directia de mers, de a iesi dintr un rand de vehicule stationate sau de a intra intr un asemenea rand, de a trece pe o alta banda de circulatie sau de a vira spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze intoarcere, depasire ori oprire se semnalizeaza prin punerea in functiune a luminilor indicatoare de directie cu cel putin 50 m in localitati si 100 m in afara localitatilor, inainte de inceperea efectuarii manevrelor.

Reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculelor, tramvaielor sau mopedelor pe partea carosabila se semnalizeaza cu lumina rosie din spate.

Conducatorii vehiculelor cu doua roti, precum si ai celor cu tractiune animala ori ai celor trase sau impinse cu mana sunt obligati sa efectueze urmatoarele semnale:

a) bratul stang intins orizontal atunci cand intentioneaza sa schimbe directia de mers spre stanga sau de a depasi;

b) bratul drept intins orizontal atunci cand intentioneaza sa schimbe directia de mers spre dreapta;

c) bratul drept intins orizontal balansat in plan vertical atunci cand intentioneaza sa opreasca.

Semnalele trebuie efectuate cu cel putin 25 m inainte de efectuarea manevrelor.

PROIECT DIDACTIC

Nr. ore: o ora

Tema lectiei: CIRCULATIA IN SITUATII CARACTERISTICE

OBIECTIVE:

1. Sa identifice obligatiile privind circulatia pe timp de vara si iarna

2. Sa identifice obligatiile privind circulatia pe timp de primavara si toamna

3. Sa identifice obligatiile privind circulatia in mediu urban si rural

4. Sa identifice obligatiile privind circulatia pe poduri, sub poduri si in tunele rutiere

STRATEGII DIDACTICE :

1. Metode didactice: expunerea, conversatia euristica, explicatia stiintifica, observarea dirijata, analiza comparativa, problematizarea, exercitiul, conversatie

instruire programata, exercitiul, studiul de caz

2. Mijloace de invatamant: manuale, planse didactice, fise de lucru, machete

3. Forme de organizare a invatarii: activitate frontala, activitate individuala

Desfasurarea lectiei

Inainte de plecare

1. Verifica aspectul exterior al vehiculului. Starea pneurilor, inclusiv a celui din portbagaj.

2. Verifica daca rotile sunt stranse, daca suspensia este sigura, daca trenul de rulare este fara probleme. De regula, inainte unei calatorii mai lungi, in concediu, spre exemplu, o verificare de rutina la un service autorizat ne poate scuti de multe neplaceri.

3. Verifica instalatia de iluminat, daca becuril e farurilor sunt stranse si lumineaza bine. Amintiti-va ca la incarcatura, vehiculului trebuie sa-i fie reorientate farurile ca sa nu lumineze, cum se spune, cerul!

4. Verifica functionalitatea stopurilor, aspect esential daca vrei sa fii vazut la manevra de franare, la fel functionalitatea semnalizatoarelor.

5. Verifica aspectul furtunelor de alimentare, periodic, pe cat posibil pentru a evita pierderea lichidului de racire.

6. Daca drumul este lung este bine sa verificati si placutele de frana si a ferodourilor.

7. Verifica daca instalatia electrica functioneaza, adica incarca in sarcina maxima.

8 Strange bine elementele de fixare a bateriei pentru a nu avea probleme la incarcare instalatiei sau intreruperea functionarii motorului.

9. Verifica periodic functionalitatea electroventilatorului si a termocontactului. La fiecare doi ani sau 20.000 km acesta din urma trebuie inlocuit.

10. Verifica daca si-ai luat elementele considerate de lege obligatorii de a le avea permanent in vehicul-trusa de prim ajutor, extinctorul, triunghiul reflectorizant, bine ar fi sa aveti cel putin doua.

11. Verifica daca ti-ai luat un rand de manusi de lucru, o pelerina, eventual o salopeta pentru o interventie minora, un cablu de tractare si pentru situatii de urgenta, cabluri pentru curent.

12. Verifica daca si-ai luat o trusa de scule, relativ cu lucrurile esentiale, un set de bujii, de sigurante si becuri.

Pozitia la volan

In primul rand, trebuie sa reglam pozitia sezutului si distanta fata de pedale. Pozitia corecta este cea care in momentul apasarii pedalei de frana, respectiv de ambreiaj, picioarele sa nu fie complet intinse, ci usor flexionate. Important este de asemenea sa reglam spatarul scaunului astfel incat, in momentul rotirii volanului, sa nu fie nevoie sa ne desprindem umerii de spatar. De asemenea, distanta dintre volan si bust sa fie in asa fel incat bratele sa fie usor flexionate.

Ambele maini sa fie pe volan in asa fel incat daca ne inchipuim un ceas, mana dreapta sa fie in dreptul orei 3, iar cea stanga in dreptul orei 9. Actionarea volanului trebuie sa se faca prin impingere, adica daca dorim sa rotim volanul spre stanga, mana dreapta impinge volanul, si nu trage, iar daca dorim spre dreapta, manevra se face cu mana stanga care impinge spre directia dorita.

Centura de siguranta trebuie fixata bine, cat mai jos posibil spre sezut si sa fie bine intinsa. Daca purtam imbracaminte groasa, atunci cand suntem la volan o dam jos pentru a putea avea manevrabilitatea cea mai buna a ambelor maini. In fine, tetierele trebuie sa fie pozitionate la nivelul crestetului, in asa fel incat eficienta lor in caz de impact sa fie maxima, fireste, doar daca purtam si centura de siguranta.

Pe vremea ploioasa, cativa milimetri pot face diferenta intre oprire si accident!

daca veti investi in cumpararea unor pneuri adecvate cu anotimpul, friguros sau umed nu veti investi decat pentru siguranta dumneavoastra!

o strada plina de apa este una periculoasa! Fenomenul de acvaplanare este posibil sa se formeze si din acest motiv trebuie ales un pneu care dispune de o aderenta ridicata.

simbolul V de pe un pneu indica in general si de la producator la producator, limita de viteza! Totodata, el asigura eliminarea apei si un mai bun contact cu suprafata de rulare.

la franarea de urgenta utilizati si creierul, mai ales daca vehiculul dvs nu dispune de Sistemul ABS! Tineti permanent amandoua mainile pe volan si directionat normal!

pastrati o distanta sigura fata de vehiculul din fata dvs, de regula se aprecieaza ca la viteza de mers normala cel din fata trebuie sa fie la o distanta masurata la doua secunde. Asa aveti timp sa observati ce se petrece si sa reactionati!

rulati cu luminile aprinse fara insa a deranja pe cei care vin din sens opus! Pe timp de ploaie, vizibilitatea este scazuta din cauza densitatii mai mari, ca si din faptul ca vrema este mai intunecata!

verificati starea de functionare a sergatoarelor si chiar stergatoarele ca atare! Acestea trebuie inlocuite periodic, mai ales dupa sezonul calduros.

verificati nivelul lichidului din vasul de spalare, ignorat adesea chiar in cele mai dramatice situatii!

verificati functionarea sistemului termic, care, in astfel de situatii poate crea mari probleme cauzand opacitatea geamurilor!

Ceata poate veni in valuri

Aceasta poate trece rapid de la densitatea la care nu poti vedea la 10 m in fata la o vizibilitate aparenta de 100 m si inapoi, in interval foarte scurt. Evident, cu cat viteza dumneavoastra de deplasare este mai mica cu atat aveti posibilitatea si timpul necesar sa evitati eventualele probleme aparute.
Cand intrati in ceata, verificati-va oglinzile retrovizoare si apasati usor pedala de frana. Aceasta miscare este menita sa-i avertizeze pe conducatorii auto care vin din spate asupra intentiei dumneavoastra de a reduce viteza.
Folositi faza de intalnire si eventual farurile de ceata! Daca in mod normal folosirea fazei mari la apropierea de alte vehicule este o contraventie, in acest caz este total nerecomandat; tot ce veti obtine va fi un halou de lumina prin care nu veti mai vedea nimic!
Prima zapada este cea mai periculoasa. In cazul in care nu a fost aruncat nisip, drumul devine alunecos. Nisipul aruncat pe strada are rolul de a creste aderenta asfel incat, daca se circula cu atentie, drumul este aproape sigur. Un alt pericol este acela al dezghetului-inghetului peste noapte, ceea ce duce la formarea unui strat subtire de gheata pe suprafata drumului. Atunci drumurile neacoperite de nisip devin aproape impracticabile.
Un alt inlocuitor al nisipului o constituie sarea. Aceasta va transforma gheata sau zapada intr-o mocirla sarata, dar va imbunatati aderenta cauciucului. Principalul dezavantaj este ca amestecul de apa si sare este foarte coroziv pentru elementele metalice expuse ale masinii. Solutia este de a o spala de indata ce vremea o va permite, insistand pe partea inferioara a ei.
Daca vehiculul derapeaza, nu franati. Ridicati usor piciorul de pe acceleratie si rotiti volanul in sensul in care derapeaza FATA masinii. Manevra asta va va perimite obtinerea controlului masinii. Rotiti volanul usor si nu prin miscari bruste.
Utilizati frana de motor. Aceasta se obtine prin trecerea intr-o treapta de viteze inferioara. ATENTIE: daca turatia motorului in treapta superioara este ridicata, in treapta inferioara o idee buna ar sa accelerati la debreiere, urmand sa eliberati progresiv acceleratia. In cazul in care diferentele de turatie sunt foarte mari masina poate derapa.
Ce faceti cand va impotmoliti in zapada? Primul sfat este sa nu mai accelerati; nu veti iesi ci veti face groapa in care s-a impotmolit masina mai mare. Echipamentul de urgenta este cel mai important! Presarati nisip sau sare in jurul rotilor motoare pentru a imbunatati aderenta masinii. O alta solutie ar fi sa puneti un covor vechi sub roti de care acestea sa se 'agate'. Puteti de asemenea sa eliberati zapada din fata rotilor cu ajutorul lopetii.
O idee buna este sa plecati de pe loc in treapta a 2-a a cutiei de viteze. Asta va imprima un moment mai scazut asupra rotilor, ceea ce va face ca tendinta de derapare sa fie mai scazuta. Necesita insa o corelare mai mare intre cele doua pedale: ambreiaj si acceleratie.

Gheata

Cu cat este mai subtire cu atat este mai greu de vazut. Gheata va persista si in zilele mai insorite de iarna, in zonele umbrite de copaci sau cladiri.

Gheata neagra

In timp ce gheata si zapada sunt pericole evidente, gheata neagra este si mai periculoasa pentru ca este aproape invizibila si se formeaza la debutul temperaturilor joase. Astfel, manevrele de schimbare a benzii si virajele trebuie abordate cu mare atentie.

Sunt interzise franarile bruste sau miscarile violente ale volanului. Se recomanda frana de motor si micsorarea pe cat posibil a vitezei pe o astfel de suprafata!

Aderenta

Aderenta reprezinta un aspect important in conditiile extreme de iarna. Un pneu mai uzat arunca apa sau dispune de o aderenta mai scazuta decat un pneu nou.La o temperatura de 7 grade pneurile de iarna opresc intr-o distanta mai scurta decat pneurile aceluiasi producator, dar cu specificatia de vara!

Tractiunea unui pneu de vara este de doar 40 % din cea a unui pneu de iarna, si daca la temperatura de 20 de grade valorile sunt apropiate, la temperatura de zero gade, pneul de vara opreste intr-o distanta cu 20 % mai mare decat pneul de iarna la aceeasi viteza! Perioada propice de echipare a modelului cu pneuri de iarna este de la 7 grade in jos, adica de la caz, la caz, din octombrie pana la inceputul lunii aprilie!

Mentinand presiunea corecta in anvelope, un sofer poate economisi anual, in medie, echivalentul a 2 saptamani de rulare la combustibil, reducand totodata si emisiile de gaze.           

Verificati presiunea in anvelope lunar si de fiecare data cand plecati la drum lung.

Chiar si o anvelopa noua, avand o presiune inferioara celei normale, se comporta ca una veche si supra incalzita

Verificati presiunea corecta a anvelopelor autovehiculului dumneavoastra, pe tocul portierei, langa rezervorul de combustibil sau in manualul de utilizare.

Daca nu aveti posibilitatea sa inlocuiti decat 2 anvelope o data, montati-le intotdeauna pe cele noi pe spate.

Daca adancimea profilului anvelopei este mai mica decat 1,59 cm, anvelopa trebuie inlocuita de urgenta.

Interschimbati pozitia anvelopelor dupa indicatiile manualului de utilizare, in general dupa 8.000 km rulati.

Mutand anvelopele din fata in spate si de pe dreapta pe stanga reduceti riscul de uzura inegala.'  Asigurati-va ca suspensiile sunt corect aliniate iin momentul in care:

achizitionati noi anvelope

observati uzura inegala a unei anvelope

a trecut mai mult de 1 an de la echilibrarea anterioara.