DIMENSIUNI PSIHOSOCIALE ALE ACTIVITATII PROFESORULUI

DIMENSIUNI PSIHOSOCIALE
ALE ACTIVITATII PROFESORULUI

MESERIA DE PROFESOR

Statutul social al profesorului - statutul clasei mijlocii

Profesiunea intelectuala:

nu distribuie putere, influenta sau venituri superioare

confera prestigiu, respect si satisfactie (vocatia - motiv de baza)

convine in special femeilor:  evidentiaza mai bine dimensiunea expresiva, afectiva

salarii mai putin ridicate

Competente specifice:

a)      competenta profesionala

cultura tehnica specifica

competenta interumana

capacitate de a organiza

componenta etica

b)      capacitate de a intretine raporturi satisfacatoare cu esaloanele ierarhiei superioare

evaluare periodica de catre directori, inspectori

c)      competenta de a dezvolta bune relatii cu 'beneficiarii' - elevi, parinti, comunitate

Criterii de diferentiere:

experienta pe care o poseda in travaliul cu elevii: in timp, stilul de predare capata o nuanta personala, dezvolta o viziune clara despre elevi si scoala, se adapteaza rapid la orice situatie si utilizeaza mai eficient timpul

Caracteristici:

discutiile profesionale informale sunt relativ putin frecvente in scoli

profesorul lucreaza singur cu elevii randamentul poate fi greu evaluat

(prilejurile de evaluare de catre inspectori sunt putine si neconcludente)

elevii sunt cei ce furnizeaza feed-back-ul (satisfactia cea mai mare: performantele si recunostinta elevilor)

FUNCTIILE PROFESORULUI

a)      organizator al invatarii (procesului de invatamant)

imbina aspectele obiectiv - logice ale transmiterii cunostintelor cu aspectele psihologice

se urmareste:

T    aplicarea de strategii potrivite de rezolvare a problemelor

T    dezvoltarea gandirii si aptitudinilor de culegere independenta a datelor

T    prelucrare critica si aplicare in situatii diferite

T    trezirea intereselor si a motivatiei, stimularea performantelor

b)      functia de educator

se exprima prin indeplinirea statutului de model, partener, sfatuitor

crearea unei atmosfere de securitate, incredere, incurajarea succeselor

dezvoltarea virtutilor sociale, intarirea propriei valori, gasirea identitatii

transmiterea de valori morale: satisfacerea reusitei, cooperarii, respect pentru realizari

c)      partener al educatiei

raporturile cu alti factori educativi (parinti)

conceptia ca profesorul - parintii = comunitate scolara

d)      membru al corpului profesoral:

stransa interdependenta cu colegii, directorul, alti educatori

influenta educativa:

T    invatarea sociala

T                                                      formarea independentei de a lucra metodic consens

T    dezvoltarea eului

lucrul in echipa: actiuni convergente

ROLURILE PROFESORULUI

Gallagher 1994 - trei roluri - abordari ale actiunii pedagogice:

abordarea executiva - executor prin excelenta:

punerea in aplicare a obiectivelor didactice prin metode eficiente

evalueaza efectele interventiilor pentru interactiuni ulterioare

abordarea terapeutica - persoana empatica, preocupata de:

probleme emotionale si motivationale

stima de sine, sentimentul eficientei personale, acceptarea de catre grup

abordarea eliberationista - profesorul, eliberator al mintii

factor activ in dezvoltarea cognitiva si morala

Profesiunea de educator: incarcata de tensiune situatii conflictuale

conflicte in raporturi cu:

T    parintii (solicita atentie deosebita propriului copil)

T    elevii: doua sarcini aparent diferite: responsabil de transmiterea corecta de informatii si dezvoltarea aptitudinilor critice (indoiala)

conflict de rol: transmitere de cunostinte vs calitate de educator

Tensiune intra - roluri:

partener versus examinator

informator versus distribuitor de sanse

model versus specialist

STILUL PROFESORULUI SI BAZELE PUTERII SALE

Progresul invatamantului:

slabirea controlului pana la un anumit punct

instaurarea unei atmosfere relaxate de invatare

Experientele lui Lewin, Lippitt si White:

grupuri de copii de aceeasi varsta, cu aceleasi sarcini, in acelasi cadru

se testeaza trei categorii de leadership (conducere) si eficienta lor:

a)      leadership autoritar - iau toate deciziile, nu impartasesc planurile, mentinerea in afara activitatii de grup, control strict

(a nu se confunda cu stilul punitiv, bazat pe constrangere)

b)      lider democratic - evita sa ia decizii, ofera alternative, cunoasterea etapelor de parcurs pentru atingerea scopului, posibilitatea alegerii

c)      lider laissez-faire - adultul are un rol pasiv, toate initiativele lasate copiilor, atitudine prietenoasa, dar indiferent si neimplicat

a) transfer responsabilitate pe adult, pasivitate, irascibilitate, revolta

b, c) relatii detensionate

c) participare slaba a elevilor, plictiseala, neatentie

Trecerea de la lider autoritar democratic manifestari de defulare, semn al tensiunilor latente

Profesorul eficient: echilibru intre controlul strans si libertatea de decizie

Controlul exercitat de profesor are la baza un anumit tip de putere

Puterea + influenta . nucleul dur al socialului

French si Raven: 5 tipuri de putere

de recompensare (tehnica de intarire - Skiner)

de coercitie

legitima

de referinta

de competenta (experta)

Autoritatea trebuie sa se bazeze pe puterea de referinta

de evitat:

puterea de coercitie (ordinul se accepta in aparenta, nu in plan privat)

comportamentul punitiv blocaj al invatarii

REPREZENTARILE - FACTOR DETERMINANT AL ATITUDINII EDUCATIVE

Interactiunile dintre eficienta profesorului si reusita ;scolara a elevului depind de reprezentarile reciproce profer - elev

Credinta - concept cognitiv si afectiv - acceptarea emotionala a unei idei (doctrine)

T       credintele sunt reunite in structuri de credinte - iau nastere prin observatie individuala si influenta altora raspund de comportamentele specifice ale profesorului

Reprezentari ale profesorului:

a)      Reprezentarea elevului

Modalitati de percepere

in termenii:

T       identitatii personale (diferentele ce-i individualizeaza)

T       identitatii sociale (membrii ai unor grupuri sociale)

a doua modalitate poate da nastere la erori daca nu se coreleaza cu prima (se atribuie uneori, eronat, trasaturi stereotipe)

Reprezentarea elevilor este influentata de:

cerintele de rol ale profesorilor

obligatia lor de a preda si de a evalua

doua dimensiuni de ordonare a judecatilor

conformismul elevilor la realizarea obiectivelor scolare (atentia, tenacitatea, participarea la activitati, responsabilitatea, interesul pentru munca)

participarea la grupul - clasa (buna integrare, acceptarea de catre grup)

Principalul factor al succesului scolar in conceptia profesorilor este efortul

T       il valorizeaza mai mult decat capacitatea (inteligenta)

Reprezentarea construita de profesor despre elev este structurata in functie de caracteristicile socotite de profesor predictive pentru succesul (esecul) scolar

Elevii dezvolta si ei reprezentari despre profesor:

trei coordonate principale:

T       capacitatea empatica

T       capacitatea organizatorica

T       calitatea explicatiilor (talentul pedagogic)

b)     Reprezentarea inteligentei

Inteligenta ca valoare sociala fundamentala devine obiect al unei reprezentari sociale

este abilitatea individului de a desfasura operatii logice

Mugny si Carugatti - 1985 - ideologie a datului: inteligenta este innascuta

bazandu-se pe ea, simtul comun justifica diferentele individuale

Unii profesori si parinti sfarsesc prin a o adopta, pentru a nu-si asuma raspunderea pentru eventualul esec scolar.

unii profesori coreleaza inteligenta cu succesul la matematica

Reprezentarile inteligentei:

T       asigura echilibrul sistemului lor cognitiv

T       confera o identitate pozitiva, menajand stima de sine prin negarea responsabilitatii in caz de esec

ATRIBUIRE SI EXPLICATIE IN MEDIUL SCOLAR

In caz de esec:

profesorul face atribuiri interne (cauza - interna persoanei elevilor)

elevul face atribuiri externe (nesansa, dificultatea sarcinii)

Efortul - principala cauza interna aleasa de profesor:

a)      lipsa efortului - indezirabila social (profesorul asteapta ca elevul sa depuna eforturi)

b)      atribuirea la efort justifica rolul profesorului (capacitatea, abilitatea nu poate fi influentata de actiunea pedagogica, efortul poate fi determinat)

Atribuirea la efort = contradictie cu ideea inteligentei innascute

Performantele scolare datorate motivatiei in spiritul pedagogiei moderne

Feed-back-ul furnizat de catre profesori in legatura cu atribuirile
- efortul formeaza obiectul recompenselor mai mult decat capacitatea

Exista o deosebire privind explicarea succesului /esecului:

atribuirea la efort - pentru elevi cunoscuti

cauze externe - mediul familial, situatia socio-economice - in general

atribuirile profesorilor au functia de a mentine identitatea profesionala pozitiva

Strategia de protejare a stimei de sine:

in caz de succes, profesorii isi asuma responsabilitatea

in caz de esec. aseaza responsabilitatea pe umerii elevilor

Implicandu-se, profesorul determina in mare parte rezultatele elevilor

Studii interculturale: diferente in sistemele de evaluare

SUA - stabilirea diferentelor din punct de vedere al capacitatii

Asia - preocupare pentru stimularea efortului

EFECTELE EXPECTANTELOR PROFESORULUI

Auto-indeplinirea profetiilor (confirmarea comportamentala)

demonstreaza influenta reprezentarilor asupra desfasurarii actiunii educative

la inceput este o definitie falsa a situatiei, ce produce un nou comportament care determina conceptia initial falsa sa devina adevarata (R. Merton)

Expectanta: probabilitatea subiectiva sau ipoteza implicita /explicita privind aparitia unui rezultat voluntar sau nu, urmare a comportamentului

Credintele, expectantele pot crea realitatea sociala, pot influenta cursul evenimentelor

Mecanismul care genereaza auto-realizarea profetiilor:

observatorul dezvolta expectante eronate despre actor

observatorul actioneaza ca si cum acestea ar fi adevarate si il trateaza pe actor in consecinta

actorul isi adapteaza comportamentul la atitudinile si opiniile observatorului

observatorul interpreteaza comportamentul actorului ca o confirmare a credintelor sale initiale

subiectii care participa la un experiment au tendinta de a se comporta ala cum se asteapta experimentatorii

R. Rosenthal, L. Jacobson - Pygmalion in clasa

demonstreaza:

rolul insemnat al profesorului in modelarea elevului

expectantele negative ale profesorilor rezultate slabe

Proces de transmitere a expectatiilor:

Profesorul dezvolta asteptari ce prezic comportamente specifice

Se comporta diferit, ghidat de aceste asteptari

Comportamentul ofera elevului informatii asupra nivelului performantei asteptate

Performanta elevului va ajunge sa corespunda credintei profesorului

Confirmarea comportamentala - Rosenthal

atmosfera - climat cald, prietenos pentru elevii pe care-i apreciaza (registrul non-verbal)

input - ocazii mai putine pentru elevii slabi, de a invata lucruri noi

output:

insistenta de a obtine concluzii satisfacatoare - mai mare pentru elevii buni

frecventa interactiunilor - mai dese cu elevii buni

feed- back - utilizarea laudei si a criticii

Expectanta proprie + expectanta profesorului presiune sociala mare:

anxietate

scaderea performantei