Descentralizarea invatamantului: rol, functii, mecanisme

Descentralizarea invatamantului: rol, functii, mecanisme.

Descentralizarea in educatie presupune redistribuirea responsabilitatilor, a autoritatii decizionale si a raspunderii publice pentru functii educationale specifice, de la nivel central catre nivelul local.

Descentralizarea presupune participarea reprezentantilor societatii civile la procesul de luare a deciziilor (parinti, ONG, mediul de afaceri, asociatii profesionale, parteneri sociali etc.).

Descentralizarea in educatie reprezinta procesul de transfer al competentelor decizionale de la nivelurile centrale catre cele locale si / sau organizationale, pentru a apropia decizia de beneficiarii serviciului public de educatie. Descentralizarea presupune si participarea factorilor non-administrativi in procesul de luare a deciziilor (parinti, societate civila, mediul de afaceri, asociatii profesionale etc.)

Descentralizarea invatamantului preuniversitar reprezinta transferul de autoritate, responsabilitate si resurse in privinta luarii deciziilor si a managementului general si financiar catre unitatile de invatamant si comunitatea locala.

Descentralizarea nu este un scop in sine. Ea se inscrie in strategia nationala de descentralizare si are menirea crearii unui sistem de invatamant organizat, administrat si finantat conform rigorilor europene in ce priveste asigurarea calitatii procesului instructiv-educativ, accesului liber, egal si deplin al tuturor copiilor si tinerilor la actul educational, adecvarea ofertei educationale la interesele si nevoile beneficiarilor directi si indirecti.

Eficienta descentralizarii trebuie sa se regaseasca in valoarea adaugata in educatie, materializata prin capacitatea de integrare a tinerilor absolventi in societate pe baza competentelor profesionale dobandite si in functie de piata fortei de munca la nivel local, national si international.

Descentralizarea nu trebuie sa produca dezechilibre si distorsiuni in organizarea, conducerea si sustinerea de la nivel national a sistemului de invatamant. Acest proces va asigura repartizarea clara, echilibrata si bine delimitata a puterii de decizie intre organismele si institutiile reprezentative ale comunitatilor locale si regionale, pe de o parte si cele de la nivel national -MEdC, MAI, MFP pe de alta parte. De asemenea, descentralizarea deciziei nu exclude, ci implica dezvoltarea sistemului de monitorizare, control si evaluare, deopotriva din partea comunitatii locale, dar si a institutiilor si organismelor guvernamentale de specialitate.

Modelul de descentralizare propus promoveaza accesul liber la educatie, echitatea si calitatea serviciilor educationale.

Din perspectiva dezvoltarii durabile si a globalizarii educatiei, pentru a crea premisele necesare asigurarii calitatii in educatie si a utilizarii eficiente a resurselor , descentralizarea se constituie intr-un demers dinamic ce presupune implicare si responsabilizare, pe de o parte, precum si gandire strategica si control, pe de alta parte.

Modelul de descentralizare pe care il propunem confera scolii rolul de principal factor de decizie, asigurand participarea si consultarea tuturor actorilor sociali interesati.

Actiunile guvernamentale initiate si realizate in perioada 1997-2004 in vederea modernizarii
invatamantului preuniversitar si al compatibilizarii acestuia cu sistemele de invatamant europene s-au materializat, intre altele, in adoptarea si aplicarea unui set de acte normative care au asigurat, partial, transferul de la nivelul central la cel al unitatilor de invatamant si consiliilor locale al unor responsabilitati si atributii cu privire la continutul si structura procesului de invatamant, la reteaua scolara, la finantarea si administrarea unitatilor de invatamant si la politicile in domeniul resurselor umane.

Domenii in care se aplica descentralizarea

Transferul de decizie de la nivelul central la cel local s-a desfasurat in ritmuri diferite pe diversele domenii ale sistemului - curriculum, resurse, administrarea unitatii de invatamant,
politici de personal etc, intr-un cadru legislativ in care persista prevederi contradictorii, generand astfel unele incoerente si disfunctionalitati in sistem.

a) Curriculum

Curriculumul National din Romania are doua componente:

• curriculum nucleu,care corespunde trunchiului comun din planurile de invatamant
• curriculum la decizia scolii (numit curriculum in dezvoltare locala in cazul invatamantului profesional si tehnic).

Raportul dintre cele doua componente a fost mereu modificat de schimbarile aduse planurilor de invatamant, iar, in ultima perioada, aceasta schimbare a dus la o reducere substantiala a curriculum-ului la decizia scolii.

In prezent, curriculumul la decizia scolii se stabileste, in multe cazuri, in functie de "nevoile" de mentinere/vacantare a unor posturi didactice si nu in concordanta cu optiunile elevilor/parintilor, ale agentilor economici sau ale politicii de dezvoltare a zonei. Ponderea acestuia este redusa si nu exista o logica clara a distribuirii in functie de nivelul de scolaritate.

Planurile de invatamant si programele scolare sunt elaborate de Comisiile Nationale care se constituie si sunt aprobate la nivelul MEdC. Consiliul National pentru Curriculum avizeaza aceste documente, iar aprobarea se face prin ordin de ministru de catre MEdC.

Exista o serie de disfunctionalitati legislative in privinta distribuirii rolurilor si responsabilitatilor in elaborarea si aprobarea curriculum-ului. Desi exista o agentie profesionalizata in subordinea MEdC care ar trebui sa aiba responsabilitatea elaborarii si revizuirii curriculum-ului, a elaborarii politicilor curriculare, aceasta are doar atributia de a aviza documentele propuse de Comisii Nationale constituite la nivelul ministerului. Astfel, ministerul are dublu rol: constituie comisiile de elaborare si aproba produsul acestor comisii.

Pentru a fi utilizate in scoli Manualele scolare sunt aprobate de MEdC, pe baza unor criterii care vizeaza calitatea continutului si pretul. MEdC achizitioneaza prin licitatie publica manualele, pe baza comenzilor facute de profesori (din lista aprobata) si centralizate de ISJ. Alocarea resurselor pentru manuale este centralizata; MEdC contracteaza direct editurile pentru procurarea manualelor.

Situatia existenta conduce la cazuri in care, situatii in care pretul manualelor prevaleaza in fata calitatii acestora.

In momentul de fata exista doua agentii independente: una pentru curriculum si una pentru manuale, care nu reusesc de fiecare data sa-si coreleze activitatea in mod eficient.

b) Evaluarea si certificarea

MEdC este responsabil pentru elaborarea metodologiilor specifice referitoare la evaluarea prin teste si examene nationale. Serviciul National de Evaluare si Examinare (SNEE) elaboreaza subiectele pentru aceste teste si examene, iar administrarea lor se realizeaza prin ISJ si centrele de testare / examinare / evaluare.

In ceea ce priveste certificarea pregatiri profesionale, in prezent evaluarea este realizata de personalul didactic care asigura si formarea si care nu este in toate cazurile certificat pentru a realiza aceasta activitate, intrand in contradictie cu prevederile normei europene EN 45013.

c) Reteaua scolara si fluxurile de elevi.

Conform procedurii curente, scolile inainteaza ISJ propunerile de plan de scolarizare, in vederea aprobarii. Pana la nivelul clasei a VIII-a aceste propuneri se bazeaza pe analiza situatiei demografice.

Rolul ISJ este de a sigura posibilitatea accesului la educatie pentru toti elevii de varsta scolara (asigura corespondenta dintre numarul de elevi si locurile existente in scoli).

In ansamblu, planurile de scolarizare sunt inca fundamentate pe situatia existenta, in termeni de filiere, profiluri si specializari, precum si de norme didactice. Rolul consilierii si orientarii scolare si profesionale, desi important, nu isi face simtite efectele la nivelul necesar.

Politicile privind structura filierelor, a profilurilor si a specializarilor, precum si cifrele de scolarizare pastreaza inca un grad ridicat de centralizare, acest tip de decizii luandu-se in cadrul structurilor superioare de organizare a invatamantului - ISJ sau MEdC.

Cu privire la politicile privind reteaua scolara, actele normative adoptate in anul 2004 au adus prevederi care asigura includerea in unitatile de invatamant cu personalitate juridica a structurilor scolare cu numar mic de elevi, ineficiente din punct de vedere al managementului financiar si administrativ si cu o slaba capacitate de dialog in fata autoritatilor publice locale.

Este necesar ca pentru viitor sa se precizeze mai clar participarea autoritatilor publice locale la deciziile cu privire la infiintarea, reorganizarea si restructurarea unitatilor de invatamant, MEdC urmand sa isi asume responsabilitatile cu privire la autorizarea si acreditarea functionarii acestora pe baza sistemelor de autorizare/acreditare stabilite prin lege, precum si evaluarea calitatii educatiei.

Infiintarea si inchiderea scolilor se face la propunerea ISJ, cu aprobarea MEdC, pentru institutiile de invatamant post-obligatoriu, iar pentru celelalte, decizia apartine ISJ.

d) Conducere si administrare

In conformitate cu actualul cadru legislativ, patrimoniul scolilor - terenurile si cladirile - apartine domeniului public al comunelor, oraselor si municipiilor si este in administrarea consiliilor locale/judetene in a caror raza teritoriala isi desfasoara activitatea. Prin bugetele locale se asigura finantarea scolilor. Administrarea curenta a patrimoniului si a fondurilor scolii se realizeaza la nivelul consiliilor locale; doar in judetele-pilot administrarea si executia bugetara se realizeaza la nivelul scolii.

Finantarea scolilor nu este corelata cu obiectivele de dezvoltare ale acesteia, stabilite prin planurile de dezvoltare institutionala, corelate cu planurile de dezvoltare ale comunitatii.

Decizia privind prioritatile de dezvoltare ale scolii nu implica de fiecare data participarea administratiei publice locale, prin care vine finantarea. Exceptie de la aceasta situatie fac judetele pilot.

In structura consiliilor de administratie ale scolilor ponderea covarsitoare o au cadrele didactice si salariati ai acestora - contabili, secretari sefi etc, comunitatea locala fiind simbolic prezenta printr-un reprezentant al comitetului de parinti si unul al unui agent economic. Sarcina de numire a directorului unitatii de invatamant este un atribut exclusiv al ISJ si/sau al MEdC. Legile nr. 354/2004 si nr. 349/2004 de modificare si completare a Legii invatamantului nr. 84/1995 si Statutului Personalului Didactic au adus modificari importante in modul de alegere si in structura consiliului de administratie al scolii. Conform acestor legi, in prezent in structura Consiliului de administratie, in proportie de 40-50% sunt reprezentanti ai consiliului local, primarului, parintilor si agentilor economici. De asemenea, selectarea si numirea directorului de scoala se face cu avizul consiliului de administratie al scolii si al consiliului local.

Aceste prevederi nu inlatura pe deplin unele contradictii. Astfel, in timp ce, prin lege se afirma ca scoala este o institutie a comunitatii locale si ca aceasta din urma, prin organismele ei reprezentative si de autoritate exercita calitatea de proprietar si administrator al patrimoniului scolii, directorul unitatii, respectiv ordonatorul ei de credite este numit de ISJ sau MEdC.

Prin lege se prevede ca scoala este condusa de un consiliu de administratie iar directorul care ar trebui sa se subordoneze si sa aplice deciziile consiliului de administratie, este presedintele acestui organism. De asemenea, in continuare, consiliul de administratie este format in majoritatea sa din cadre didactice a caror preocupare esentiala stabilita prin lege este indeplinirea atributiilor profesionale de instruire si educatie si nu conducere, administrare si finantare a scolii.

Aceasta situatie diminueaza participarea la decizie a actorilor sociali din afara scolii.

e) Resursele umane

Efectele procesului de invatamant sunt date, in masura covarsitoare, de calitatile profesionale ale personalului didactic, de gradul de angajare al acestora in indeplinirea responsabilitatilor privind educarea elevilor. Si, desi comunitatea locala si conducerea scolii sunt primele interesate de calitatea si efectele procesului educativ din scoala, acestea sunt lipsite, in prezent, de orice drept de decizie in legatura cu numirea, normarea si salarizarea personalului.

Conducerile de scoli sunt primele responsabile pentru calitatea si efectele procesului instructiveducativ dar deciziile privind selectia, angajarea si eliberarea personalului didactic apartin Ministerului Educatiei si Cercetarii si ISJ, iar salarizarea si normarea personalului didactic sunt rigid stabilite prin lege, conducerea scolii neavand posibilitatea ca printr-o normare si salarizare flexibile sa raspunda nevoilor de mobilitate, schimbare curriculara sau de stimulare a cadrelor didactice cu performante.

Eliminarea acestor contradictii presupune crearea unui cadru legislativ care sa ofere conducerii scolii - directorului, consiliului de administratie - capacitatea de decizie/autonomie in legatura cu angajarea, eliberarea din functie si motivarea si evaluarea personalului didactic in conditiile respectarii stricte a criteriilor de asigurare a calitatii conform metodologiilor elaborate de MEdC.

Formarea si dezvoltarea profesionala a resurselor umane din sistemul de invatamant este centralizata si nu se coreleaza intotdeauna cu nevoile si interesele beneficiarilor individuali (cadre didactice, manageri) si institutionali. Nu exista un sistem ascendent de identificare a nevoilor de formare ale cadrelor didactice, care sa fundamenteze investitiile si programele in acest domeniu.

Sistemul de acordare a gradelor didactice este, de asemenea, centralizat si nu este relevant in raport cu competentele profesionale, pedagogice si manageriale ale personalului didactic.

f) Politicile de finantare

In conformitate cu Legea nr. 354/2004 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995 si metodologiile de aplicare a prevederilor acesteia, baza de calcul a fondurilor alocate unitatilor de invatamant prin si din bugetele locale o constituie costul standard/elev sau prescolar determinate pe baza de indicatori fizici de consum, pe nivele si tipuri/filiere de invatamant. La alocarea fondurilor, alaturi de costul standard / elev, se vor lua in calcul, de asemenea, indicatori de corectie care tin seama de densitatea de elevi din zona, severitatea unor dezavantaje de ordin economic si social, ponderea in diferite unitati de invatamant a elevilor apartinand unor minoritati nationale etc.

Prin introducerea acestor indicatori de alocare se evita folosirea costurilor medii istorice sau a
numarului de personal didactic ca indicatori exclusivi de fundamentare a necesarului de fonduri pentru invatamant, precum si de alocare arbitrara a fondurilor catre scoli.

Legea mentionata preconizeaza in continuare ca principalul efort pentru finantarea invatamantului ii revine bugetului de stat, dar numai pentru cheltuielile de personal, burse si manuale. Aceste fonduri ajung in bugetele locale prin intermediul consiliilor judetene.

Sistemul de finantare conturat de prevederile actelor normative adoptate in anul 2004 prezinta insa unele limite, generatoare de disfunctionalitati, si anume:

• alocarea fondurilor de la bugetul de stat catre bugetele locale nu poate lua in calcul costurile standard, si cu atat mai mult, indicatorii de corectie atata timp cat acele fonduri se refera exclusiv la burse si la cheltuielile de personal;
• alocarea catre consilii locale si scoli a fondurilor pentru salarii pe baza de costuristandard/elev nu se poate face fara a provoca serioase disfunctionalitati in plata salariilor, atata timp cat normarea si salarizarea sunt stabilite rigid prin lege pe grade si transe de vechime a personalului didactic;
• alocarea fondurilor de la bugetul de stat catre bugetele locale prin intermediul consiliilor judetene confera acestora din urma, statutul de verigi intermediare de alocare care ar putea ingreuna sau/si altera procesul de repartizare obiectiva a fondurilor;
• metodologia de calcul si fundamentare a costurilor standard si a indicatorilor de corectie, elaborata de CNFIP care se foloseste in prezent in judetele-pilot ca instrument de simulare a proiectarii bugetare si in alocarea fondurilor nu raspunde complet criteriilor de alocare stabilite de lege si in primul rand al criteriilor de calitate si performanta educationala;
• actualul sistem de fundamentare a proiectiilor bugetare si alocare a fondurilor nu estesustinut de un sistem de culegere, transmitere si prelucrare a datelor care sa confere obiectivitate si siguranta in legatura cu gradul de finantare al fiecarei unitati de invatamant si cu nevoile ei reale de fonduri.

Pornind de la recunoasterea acestor disfunctii, actuala strategie de descentralizare a invatamantului preuniversitar preconizeaza perfectionarea si finalizarea pana in anii 2008- 2010 a procesului de transfer de decizie, responsabilitate si resurse cu privire la organizarea, administrarea si finantarea activitatii unitatilor de invatamant, de la nivel central la nivelul scolilor.

Rezultatele asteptate ale procesului de descentralizare

1. Eficientizarea activitatii si cresterea performantelor institutiilor educationale; la nivel central - prin degrevarea acestora de sarcinile de administrare curenta si concentrarea pe elaborarea si monitorizarea implementarii politicilor educationale; la nivel local - prin cresterea gradului de responsabilizare a comunitatii locale si a scolii; la nivelul unitatii de invatamant - prin consolidarea autonomiei si a capacitatii de a gestiona resursele financiare si umane;

2. Democratizarea sistemului educational prin consultarea / implicarea comunitatii si a celorlalti beneficiari ai actului educativ in luarea deciziilor si in asigurarea calitatii bazata pe autoevaluare, evaluare externa si responsabilitate publica. Mecanismele decizionale si de consultare vor implica atat structurile sistemului de educatie, cat si partenerii externi sau beneficiarii serviciilor educationale (parintii, elevii, patronate, sindicate, autoritati publice locale, sectorul non-profit, asociatiile profesionale)

3. Asigurarea transparentei in luarea deciziilor si in gestionarea fondurilor publice destinate educatiei.

4. Asigurarea accesului si a echitatii in educatie prin alocarea fondurilor pe baza costurilor pe elev. Descentralizarea va permite o apropiere de situatiile si contextul specific fiecarei comunitati, va stimula interventiile focalizate pe problemele locale: diversitatea culturala si etnica, cresterea participarii, abordarile incluzive, discrepantele socio-economice.

5. Cresterea relevantei ofertei de servicii educationale prin asigurarea unei mai bune corelari cu nevoile locale, cu diversele situatii si probleme ale comunitatilor, cu nevoile si interesele individuale ale elevilor.

6. Stimularea inovatiei, a responsabilitatii profesionale si a raspunderii publice la nivelul cadrelor didactice, al managerilor scolari si al elevilor, prin transferul la nivel de scoala a puterii de decizie cu privire la executia bugetara si politicile de personal, dar si prin cresterea ponderii curriculumului la decizia scolii. Apropierea deciziilor financiare, administrative, educationale (curriculare) si de resurse umane de nevoile si interesele beneficiarilor va conduce la o mai buna alocare a resurselor, la stimularea parteneriatului in educatie si la diversificarea functiilor educationale ale scolii.

Principiile procesuluiide descentralizare

1. Raspunderea publica.

Toate institutiile si organizatiile care participa la realizarea serviciilor educationale, indiferent de statutul lor juridic, vor fi raspunzatoare, in mod public, pentru calitatea serviciilor educationale oferite, in raport cu functiile si responsabilitatile care le revin.

2. Autonomia institutionala.

Descentralizarea va urmari dezvoltarea autonomiei institutionale a scolii, a capacitatii acesteia de a lua responsabil decizii pertinente.

3. Apropierea centrului de decizie de locul actului de educatie pentru a conferi consistenta deciziei si pentru a responsabiliza actorii la nivel local.

4. Transparenta actului decizional, bazat atat pe accesul cetatenilor la informatia publica, cat si pe participarea acestora la luarea deciziei.

5. Valorizarea resursei umane.

Resursa umana si, in special, profesia didactica trebuie sa fie recunoscuta ca factor esential al dezvoltarii comunitare, fapt pentru care se va acorda o atentie deosebita formarii initiale si continue, precum si dezvoltarii profesionale a cadrelor didactice. Managementul educational la nivelul institutiei scolare trebuie profesionalizat progresiv pentru a putea prelua si exercita
eficient functiile care ii revin

6. Subsidiaritatea

Presupune complementaritate in transferul si asumarea responsabilitatii decizionale la nivel local, pentru a apropia decizia de cei care sunt direct influentati / interesati de aceasta.

7. Diversitatea culturala si etnica.

La nivelul institutiilor de educatie, va fi stimulata exprimarea elementelor identitare ale diverselor grupuri socio-culturale care fac parte din comunitatea respectiva;

8. Abordarea etica a serviciului educational, prin adoptarea si aplicarea codurilor deontologice pentru personalul didactic, precum si pentru cel din sistemele de control, asigurarea calitatii si management.

Propuneri de descentralizare: domenii si functii

1. Curriculum

Principalul obiectiv vizat de descentralizarea curriculara este acela de a accentua relevanta si adecvarea ofertei educationale in raport cu nevoile si interesele locale si ale elevilor. Un instrument important este cresterea, graduala si diferentiata, a ponderii curriculumului la decizia scolii (CDS) in cadrul curriculumului national, in functie de nivelul de invatamant. Proportia CDS, eventualele limite minime si maxime ale acestuia, se vor reglementa de MEdC, la propunerea institutiilor sale specializate.

Factorii locali vor avea mai multa libertate in structurarea ofertei curriculare, tinand seama de:

a) nevoia locala de calificare a fortei de munca;
b) potentialul de dezvoltare a zonei si a scolii;
c) resursele materiale si umane existente la dispozitia scolii;
d) nevoile si interesele elevilor;
e) realizarea de parteneriate educationale (scoala/mediul de afaceri/comunitate)
pentru asigurarea instruirii practice a elevilor in conditii reale;
f) diversitatea culturala a comunitatii locale.

Planurile cadru si programele scolare pentru disciplinele din trunchiul comun vor fi elaborate de Consiliul National pentru Curriculum, care este agentia profesionala specializata a MEdC pentru domeniul curriculumului. Pentru invatamantul profesional si tehnic aceste atributii revin CNDIPT.

Planurile de invatamant si programele scolare vor fi aprobate de MEdC. Curriculum la decizia scolii va fi reglementat, in termeni de ore, la nivelul planurilor de invatamant, iar programa scolara se va elabora la nivelul scolii si va fi avizata de consiliul de administratie.

Oferta de curriculum la decizia scolii trebuie sa cuprinda minimum dublul numarului de ore alocat CDS prin planurile de invatamant; aceasta oferta trebuie facuta public in avans, conform reglementarilor in vigoare, astfel incat elevii / parintii sa-si exprime optiunile in cunostinta de cauza.

Manualele scolare vor fi aprobate de MEdC, in urma evaluarii calitatii stiintifice si pedagogice a acestora, precum si a compatibilitatii cu programele scolare in vigoare. MEdC va publica regulat catalogul manualelor scolare aprobate si va asigura, prin Casele Corpului Didactic, accesul cadrelor didactice din sistem la consultarea acestora.

Selectarea manualelor se va realiza de catre cadrele didactice, la nivelul scolii, cu consultarea elevilor si / sau a parintilor.

Centralizarea optiunilor in vederea achizitiei se va face la nivelul scolii, iar fondurile necesare achizitiei vor fi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul scolii.

O abordare strategica integrata a curriculum-ului in noile conditii ar putea presupune unirea Consiliului National pentru Curriculum cu Consiliul National pentru Aprobarea si Difuzarea Manualelor.

2. Resurse umane

Managementul resurselor umane in invatamant se reglementeaza la nivel national prin diverse categorii de acte normative si se realizeaza prin exercitarea descentralizata a urmatoarelor functii:

1. Asigurarea resurselor umane

• a. Formarea initiala si certificarea
• b. Planificare
• c. Recrutare, selectie si angajare
• d. Incetarea relatiilor de munca

2. Motivarea

• a. Normarea si salarizarea
• b. Acordarea de stimulente financiare si sanctionarea
• c. Indrumarea, monitorizarea si controlul intern
• d. Evaluarea interna a performantelor profesionale

3. Formarea si dezvoltarea resurselor umane

• a. Formarea continua
• b. Dezvoltarea profesionala
• c. Administrarea carierei. Promovarea

4. Mentinerea resurselor umane

• a. Disciplina, securitatea si sanatatea
• b. Consilierea

In acest sens, se va crea cadrul legislativ si institutional care sa permita realizarea, la nivelul scolii, a urmatoarelor functii:

• Planificarea resurselor umane la nivelul scolii se va realiza prin intermediul proiectului de incadrare cu personal didactic, didactic auxiliar si nedidactic si a statului de functii. Proiectul de incadrare va fi elaborat de catre directorul scolii, cu sprijinul sefilor de catedre si aprobat de consiliul de administratie. Proiectul de incadrare va fi negociat cu ordonatorul principal de credite dupa asigurarea conditiilor minime pentru organizarea procesului de invatamant si va constitui baza alcatuirii statului de functii. Statul de functii se elaboreaza de catre directorul scolii, se avizeaza de consiliul de administratie si se aproba de ordonatorul principal de credite.
• Recrutarea, selectia si angajarea se vor realiza de catre directorul scolii, cu aprobarea consiliului de administratie al acesteia si pe baza metodologiilor si a procedurilor elaborate de MEdC.
• Incetarea relatiilor de munca stabilite intre personalul didactic si scoli se vor realiza, in conditiile legii, prin decizie a directorului, aprobata de consiliul de administratie. Directorul de scoala va stabili relatii contractuale de munca cu ordonatorul principal de credite, pe baza metodologiilor elaborate de MEdC, conform legii.

Pentru ocuparea posturilor didactice si de conducere vacante cu personal calificat, directiile de educatie din cadrul Consiliilor Judetene vor crea banci de date cu posturile vacante si personalul neocupat si vor asigura informarea celor interesati. Directiile de educatie vor transmite periodic la MEdC datele referitoare la personal.

Formarea initiala a cadrelor didactice se va realiza in continuare prin studiile de specialitate la nivel de licenta si parcurgerea programului pentru obtinerea certificatului de profesor, oferit de catre Departamentele pentru Pregatirea Personalului Didactic (DPPD). DPPD -urile isi vor acredita programul de studii pentru obtinerea certificatului de profesor, dupa aceleasi reguli de acreditare la care se supun celelalte programe universitare de studii.

Formarea continua se va realiza conform unei metodologii stabilite la nivel national, care va
avea in vedere acumularea de credite profesionale transferabile, ca urmare a parcurgerii programelor de formare continua acreditate prin Centrul National de Formare a Personalului din Invatamantul Preuniversitar. Formarea continua (inclusiv perfectionarea la 5 ani, finantata conform legii) are doua componente: una nationala (centralizata) care vizeaza sustinerea politicilor de reforma ale MEdC prin programe de formare adecvate si imbunatatirea continua a competentelor profesionale ale personalului didactic, specificate in standardele nationale.

Structura si continutul acestor programe sunt reglementate la nivel central. O a doua componenta este cea care se bazeaza pe nevoile de formare si dezvoltare profesionala identificate la nivelul scolii si pe baza carora scoala va dezvolta propriul program de formare a resurselor umane, utilizand in principal programele de formare acreditate. Finantarea se va realiza diferentiat pe cele doua componente: de la MEdC, respectiv de la bugetul scolii / angajatorul.

3. Conducerea si administrarea

Administratia publica locala va fi implicata in luarea deciziilor privind:

• reteaua scolara: structurata pe filiere, profiluri, specializari si calificari profesionale in functie de nevoile educationale locale; constituire, reorganizare, monitorizare.
• dezvoltarea patrimoniului si dezvoltarea organizationala.

Conducerea scolii, respectiv consiliul de administratie si directorul acesteia vor avea putere de
decizie in ceea ce priveste administrarea, protejarea si dezvoltarea patrimoniului.

Scoala va fi condusa de un consiliu de administratie, intr-o componenta tripartita:

• reprezentanti ai parintilor,
• reprezentanti ai elevilor (pentru clasele 9-12/13),
• reprezentanti ai agentilor economici (obligatoriu pentru invatamantul profesional si tehnic, dupa caz pentru celelalte tipuri de invatamant)
• reprezentanti ai altor institutii si organizatii ale comunitatii locale;
• reprezentanti ai autoritatilor publice locale;
• reprezentanti ai scolii.

Consiliul de administratie va fi condus de un presedinte ales dintre membrii sai, potrivit legii.

Directorul unitatii va fi,de drept, membru al consiliului de administratie, dar nu poate ocupa functia de presedinte al acestuia.

4. Finantarea

Finantarea invatamantului se va realiza, in principal, din patru surse:

• Bugetul de stat - va asigura in totalitate fonduri pentru cheltuielile de personal si manuale pentru invatamantul obligatoriu si partial pentru burse, transport elevi. Fata de situatia actuala, de la bugetul de stat se va prevedea si o suma minima destinata acoperirii cheltuielilor materiale si serviciilor. De asemenea, va sustine finantarea unor programe anuale si multianuale de investitii in invatamant, precum si a unor programe de sprijin social al elevilor;
• Bugetul Consiliului judetean - va acorda de sume din fondul de echilibrare a bugetelorlocale, pentru invatamant. De asemenea, va sustine finantarea unor programe anuale si multianuale de investitii in invatamant, precum si a unor programe de sprijin social al elevilor;
• Bugetul Consiliului Local - va aloca fonduri scolilor, din veniturile proprii realizate. De asemenea, va sustine finantarea unor programe anuale si multianuale de investitii in invatamant, precum si a unor programe de sprijin social al elevilor;
• Venituri proprii ale scolii

Bugetul alocat scolii, ca suma globala, va acoperi cel putin costul / elev.

Variante de alocare a fondurilor necesare invatamantului

Varianta 1:

Ministerul Finantelor Publice repartizeaza consiliilor judetene fondurile necesare finantarii invatamantului. Consiliile judetene aloca Consiliilor locale bugetul necesar pentru finantarea invatamantului, alaturi de sumele provenite din fondurile de echilibrare cu aceeasi destinatie. Bugetul unitatii scolare, ca suma globala, va fi comunicat acesteia de catre Consiliul Local.

Varianta 2:

Ministerul Finantelor Publice repartizeaza, prin directiile judetene de finante publice, consiliilor locale fondurile necesare finantarii invatamantului.Consiliile locale vor aloca scolilor, sub forma de suma globala, fondurile provenite de la bugetul de stat, din fondurile de echilibrare primite de la consiliul judetean, precum si din veniturile proprii.

La nivel judetean:

Varianta 1:

a) consiliul judetean repartizeaza consiliilor locale fondurile primite de la bugetul de stat pentru invatamant, pe baza unei formule de alocare care are in vedere costul / elev, precum si coeficienti de diferentiere.
b) consiliul judetean aloca consiliilor locale sume din fondul de echilibrare al bugetelor locale, pe baza unor indicatori specifici de alocare.

Varianta 2:

a) Directiile judetene ale finantelor publice repartizeaza consiliilor locale fondurile din bugetul de stat pentru invatamant, pe baza unei formule de alocare care are in vedere costul /elev, precum si coeficienti de diferentiere.

b) consiliul judetean aloca consiliilor locale sume din fondul de echilibrare al bugetelor locale, pe baza unor indicatori specifici de alocare.

Descentralizarea la nivel local vizeaza dreptul de decizie al consiliului local cu privire la:

a) aprobarea proiectului de buget propus de scoala;

b) alocarea catre scoli a fondurilor necesare, ca suma globala, care sa asigure acoperirea costului / elev pentru:

• cheltuieli de personal
• cheltuieli materiale si servicii
• cheltuieli cu bursele elevilor
• cheltuieli cu manualele scolare
• cheltuieli cu perfectionarea profesionala a personalului didactic, auxiliar si nedidactic
• transport pentru elevi si cadre didactice
• cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative, cultural-artistice, sportive, turistice

c) asigurarea fondurilor si executarea bugetului pentru finantarea complementara si realizarea activitatilor de investitii, reparatii si modernizari

Descentralizarea la nivelul scolii vizeaza acordarea capacitatii depline de decizie a conducerii scolii cu privire la:

a) proiectarea bugetului;
b) executia bugetului, cu exceptia investitiilor;
c) dezvoltarea surselor de venituri proprii ale scolii si utilizarea independenta a acestora.

5. Relatii: scoala - comunitate locala

Derularea intregului proces educativ se va face respectand urmatoarele cerinte:

a) consiliului local participa la elaborarea politicilor educationale de interes local, la implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurii scolii, realizeaza finantarea si auditul scolii, iar deciziile privind activitatea curenta vor fi luate la nivelul scolii de catre director;

b) consiliul local raspunde initiativelor guvernamentale cu caracter national privind dezvoltarea educatiei;

c) conducerea scolii se exercita in beneficiul elevilor si al comunitatii pe care o deserveste;

d) scoala realizeaza un parteneriat activ cu comunitatea locala - parinti, agenti economici, biserica, organizatii si fundatii, alte scoli etc. - in primul rand, prin reprezentantii acesteia in consiliul de administratie;

e) scoala raporteaza si informeaza comunitatea locala asupra efectelor managementului financiar si administrativ derulat, precum si in ce priveste calitatea educatiei.

Pentru asigurarea coerentei in functionarea sistemului si cunoasterea modului in care se deruleaza procesul de invatamant la toate nivelurile sale se vor crea noi fluxuri informationale, intre organisme si institutii implicate. In acest sens, se vor avea in vedere urmatoarele:

a) un sistem unitar de indicatori privind educatia - continut, infrastructura, resurse, rezultate;

b) o banca de date integrata cu acces diferentiat, pe niveluri;

c) transparenta si optimizarea traseului informatiei si ale raportarilor pe baza indicatorilor statistici unitari;

d) definirea institutiilor si organismelor cu responsabilitati in constituirea, actualizarea si prelucrarea informatiilor la toate nivelurile - scoala, consiliul local, consiliul judetean, inspectoratul scolar judetean, MEdC etc.

Riscuri ale descentralizarii si politici de dimininuare a acestora

Exista riscul unor disfunctionalitati datorate rezistentei unor factori la procesul de innoire sau datorate interventiei neadecvate a politicului in procesele de angajare si promovare a personalului, fie in modul de alocare a fondurilor.

Riscurile se pot inregistra in masura in care etapele descentralizarii nu vor fi bine definite si nu se vor derula coerent, controlat si la termenele stabilite. Punctele slabe ale acestui proces ar putea fi:

a) insuficienta pregatire manageriala a personalului implicat;

b) ineficienta unora dintre structurile de cooperare locale si nationale;

c) insuficienta atractivitate si varietate a ofertei educationale;

d) gradul redus de mobilitate in sistemul de educatie;

e) nivelul scazut al competitiei intra- si interinstitutionale;

f) lipsa de atractivitate a profesiei de profesor;

g) dificultati de intelegere a problematicii educationale a factorilor decizionali de la nivel local;

h) insuficienta alocare de resurse in infrastructura, logistica, sisteme de comunicare etc.;

i) formarea initiala si continua deficitara a cadrelor didactice;

j) aparitia unor dezechilibre intre scoli-localitati-regiuni;

k) interpretarea eronata si aplicarea abuziva a prevederilor legale.

Pentru eliminarea acestor riscuri, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Finantelor Publice, societatea civila, ceilalti factori implicati vor trebui sa actioneze ca procesul de descentralizare sa se desfasoare pe baza unei bune cunoasteri de catre toti cei care il pun in practica a principiilor de baza si a actelor normative care guverneaza acest proces. Se impune informarea larga si sensibilizarea opiniei publice in legatura cu institutiile implicate si avantajele acestui proces.

O descentralizare brusca ar putea avea efecte nedorite si care, scapate de sub control, ar putea duce la destabilizarea sistemului educational.

Politici de diminuare a riscurilor

a) colaborarea interministeriala in domeniul descentralizarii, conform legii;

b) armonizarea legislatiei specifice invatamantului cu legislatia nationala in domeniul administratiei publice;

c) elaborarea de metodologii/ghiduri clare, coerente si adecvate grupurilor tinta;

d) extinderea aplicarii in anul 2006 in toate judetele tarii a prevederilor Art. II din Legea nr. 354/2004 referitoare la reorganizarea retelei scolare, constituirea consiliilor de administratie, numirea si salarizarea directorilor si directorilor adjuncti din scoli;

e) asigurarea cadrului formativ unitar pentru toti factorii implicati;

f) promovarea, comunicare, dezbaterea informatiilor privind continutul si efectele descentralizarii;

g) distribuirea adecvata a rolurilor si functiilor specifice managementului intre institutiile participante la procesul descentralizarii;

h) monitorizarea si evaluarea interna si externa a procesului de descentralizare pe durata implementarii strategiei.

Impactul procesului de descentralizare

a) la nivelul scolii:

• democratizarea vietii scolii;
• inovatie si diversificare a ofertei scolare;
• asumarea responsabila a deciziilor privind calitatea procesului instructiv-educativ si a conditiilor de realizare a acestuia;

b) la nivelul consiliului local:

• implicarea reala si efectiva in functionarea si dezvoltarea serviciului educational;
• asumarea de catre autoritatile locale a responsabilitatii privind furnizarea de servicii educationale;
• dezvoltarea comunitatii prin transformarea scolii in centru de informare si dezvoltare pentru comunitate;

c) la nivelul societatii:

• corelarea mai buna dintre oferta si cererea pe piata muncii;
• integrarea sociala prin diferentiere a absolventilor, in functie de competente si optiuni;
• promovarea valorilor autentice si a traditiilor specifice.

Etapizarea procesului de descentralizare

Procesul de descentralizare se va realiza etapizat, prin pilotare, intr-un numar de judete stabilite prin hotarare de guvern, dupa cum urmeaza:

1. In anul scolar 2005/2006 - in judetele pilot; extinderea aplicarii unor prevederi ale Legii nr. 354/2004 si ale Legii nr. 349/2004 la nivel national;
2. In anul scolar 2006/2007 - generalizarea sistemului de descentralizare in reteaua nationala, monitorizare si corectie;
3. In anul scolar 2007/2008 - evaluarea descentralizarii si propuneri pentru alte modificari legislative, daca se impun.

Prioritati pe termen scurt - 2005 - 2006

1. Formarea echipei tehnice de lucru la nivelul ministerului - februarie - martie;

2. Diagnoza de sistem privind oportunitatea si fezabilitatea proiectului - martie;

3. Elaborarea proiectului de strategie - mai;

4. Lansarea, in dezbatere publica a proiectului de strategie si consultarea factorilor de decizie (comisiilor parlamentare, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Inspectoratelor Scolare Judetene, directorilor de scoli, structurilor asociative ale administratiei locale, sindicatelor, societatii civile) - iulie - august;

5. Adoptarea de catre Guvern si publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a strategiei de descentralizare a invatamantului preuniversitar - octombrie;

6. Elaborarea proiectelor de acte normative si metodologii de aplicare a acestora - septembrie - decembrie;

7. Promovarea unor propuneri de modificari legislative (Legea finantelor publice, legea administratiei publice, legea prefectului) -octombrie - noiembrie;

8. Sensibilizarea opiniei publice si a factorilor interesati in legatura cu continutul si principiile descentralizarii invatamantului preuniversitar - august 2005 - septembrie 2006;

9. Extinderea si in alte judete a implementarii masurilor administrative cu efect pozitiv demonstrat in judetele pilot - mai - septembrie 2005; continuarea aplicarii actelor normative adoptate in 2004-2005 cu privire la descentralizarea finantarii si administrarii invatamantului preuniversitar in judetele pilot;

10. Elaborarea proiectului de buget al MedC pentru anul 2006 cu luarea in considerare a implicatiilor descentralizarii - iunie - august 2005;

11. Formarea managerilor si a personalului didactic auxiliar potrivit ratiunilor descentralizarii - septembrie 2005 - septembrie 2007;

12. Selectarea si angajarea unor consultanti (intern si extern) cu expertiza in domeniul descentralizarii invatamantului preuniversitar - iunie - iulie;

13. Monitorizarea procesului in judetele pilot, elaborarea de studii de impact - septembrie 2005 - mai 2006;

14. Adoptarea de masuri de remediere la nivel operational - la nevoie;

15. Elaborarea de planuri cu efecte de ajustare a strategiei - mai - iunie 2006;

16. Constituirea comisiilor pentru evaluarea calitatii in educatie la nivelul scolii - august;

17. Realizarea unui studiu privind un sistem informational adecvat, precum si a unui sistem de raportare financiara.