Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

Descongestionarea si esentializarea informationala a geografiei scolare

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Descongestionarea si esentializarea informationala a geografiei scolare

I. Societatea, mass media, sistemul educational si geografia scolara



In ultima perioada de timp au existat frecvente aprecieri, pareri si luari de pozitie ale diferitilor actori sociali, referitoare la elemente din sistemul educational care necesita rezolvari ameliorative. Aceste referiri au in vedere indeosebi:

supraincarcarea informationala a procesului educational si caracterul invechit al cunostintelor vehiculate;

diferentele sensibile intre formarea initiala si cerintele pietei muncii;

caracterul relativ al performantelor medii ale elevilor si ale profesorilor;

extinderea tentativelor de frauda la teze si BAC;

elemente de natura sociala, disciplinara, etica si axiologica referitoare la aspecte ale vietii scolare.

Fara a fi mentionate in mod expres aspecte particulare legate de geografie, ele sunt subintelese ca parte a sistemului educational si al vietii scolare.

Solutiile ameliorative propuse sau insinuate vizeaza restructurarea probelor de BAC (pentru a se diminua invatarea mecanica a subiectelor), a planului de invatamant (prin renuntarea la discipline care supraincarca informational inutil activitatea de invatare), structura interna si nivelul conceptual al diferitelor discipline de invatamant, prezenta unor discipline la anumite profiluri de licee, economisirea resurselor obligatorii de timp din scoala si construirea unui sistem didactic cu un caracter mai pragmatic si antrenant pentru elevi.

Sub raportul geografiei scolare, obiectiile si solutiile care pot fi deduse din aceste demersuri generalizatoare se refera la caracteristicile calitative ale examenului de BAC, supraincarcarea informationala a procesului educational, caracterul invechit al unor cunostinte, dimensiunea pragmatica modesta si structura predominant traditionala a disciplinei noastre scolare.

In acest context, exista anumite elemente care particularizeaza geografia scolara si ii confera o imagine mai putin favorabila decat demersul generalizator referitor la procesul educational scolar.

Elementele de renovare recenta a geografiei scolare (prin noile programe de la clasele IV, XI si XII), rezultatele la olimpiade si concursuri (indeosebi recenta olimpiada internationala), suporturile metodologice diversificate (ghiduri de evaluare, curriculum, ghiduri metodologice), precum si o anumita coeziune a profesorilor de geografie formeaza un cadru care permite afirmarea unor sperante legitime de ameliorare interioara a geografiei ca disciplina de invatamant.

Dintre aspectele cu o vizibilitate mai mare, se evidentiaza caracteristicile examenului de BAC si supraincarcarea informationala a procesului de instruire. Cel putin la aceste doua domenii, este necesara identificarea unor solutii ameliorative viabile.

In cursul anului scolar anterior, s-a realizat sub coordonarea MEC o anumita descongestionare a programelor pentru clasele V – VIII, urmand ca in acest an scolar sa se aplice programele revizuite pentru clasele V – VII, iar in anul viitor pentru clasa a VIII-a.

Aceasta incercare de descongestionare a programelor nu rezolva propriu zis problema, deoarece sursele supraincarcarii se afla in procesul de invatamant si in tentatia colegilor nostri de a furniza intreaga informatie cuprinsa in manuale. Descongestionarea informationala si esentializarea continuturilor necesita insa o solutie calitativa, in interiorul procesului educational, pe baza unor repere care exista de fapt de mai mult timp.

In privinta examenului de BAC, pentru acest an scolar este dezirabila o trecere substantiala din zona aprecierii cunostintelor, in zona evaluarii competentelor.

II. Organizarea instruirii in vederea reducerii supraincarcarii informationale

Acest grup de probleme vizeaza o organizare rationala a instruirii, care isi propune, printre altele si descongestionarea informationala a procesului educational, pentru intregul invatamant preuniversitar. In acest sens, sunt utile sublinierea si urmarirea unor repere existente, dar partial ignorate in prezent. Acestea sunt:

(1) Lectura atenta a programelor scolare de geografie din Curriculum National si intelegerea rolului esential al acestora cu toate componentele lor

Dupa cum se face precizarea in noile programe pentru clasele XI – XII, „sarcina principala a profesorului de geografie este aplicarea curriculumului scolar in ansamblul sau”. Componentele documentului reglator principal (programa scolara) au o forma suficient de evoluata pentru a facilita un invatamant de calitate. In cadrul acestor componente, obiectivele – cadru si obiectivele de referinta (pentru clasele V – VIII) si competentele generale si specifice (pentru clasele IX – XII) constituie elementele de referinta principale ale organizarii instruirii. Orice proces educational este lipsit de sens daca se raporteaza la altceva decat la realizarea obiectivelor sau formarea competentelor. Celelalte elemente componente (activitati de invatare, continuturi) sunt subordonate obiectivelor sau competentelor. Aceasta precizare este deosebit de semnificativa, deoarece in procesul de instruire elementul central il constituie prezentarea continuturilor, cu incarcatura informationala din manuale.



Programa trebuie sa fie concretizata in documente curriculare derivate, dintre care cea mai mare importanta o are planificarea anuala.

(2) Noile programe revizuite la clasele V – VII aduc modificari formale minime, dar permit o abordare constructiva a procesului de instruire din perspectiva descongestionarii informationale.

Simpla lectura a noilor programe evidentiaza diferente sesizabile fata de cele anterioare (in ipoteza ca acestea sunt cunoscute). Activitatile de invatare nu sugereaza sub nici o forma modalitati practicate frecvent (dictare, scriere pe tabla, insiruirea unor denumiri, utilizarea unor suporturi cartografice necorespunzatoare, ascultarea orala).

Principalul document derivat, planificarea anuala, ofera o viziune integratoare asupra parcursului scolar. Aceasta planificare are functia unei proiectari majore (macroproiectare) a activitatii de instruire pe parcursul unui an scolar.

Planificarea anuala (macroproiectarea instruirii) poate fi derivata in proiectarea unitatilor de invatare, in sensul acceptiunii pe care aceasta o are in documentele metodologice care formeaza Curriculum National.

Trebuie sa observam ca simpla reducere a unor obiective de referinta si continuturi obligatorii nu rezolva problema descongestionarii, in conditiile in care in practica instruirii se face apel la continutul informational al manualelor, frecvent supraabundent.

In aceasta perspectiva, descongestionarea informationala presupune:

a) diminuarea rationala a cantitatii de denumiri care, prin simpla lor existenta, nu duc la exersarea sau atingerea unor obiective de referinta;

b) evidentierea, aprofundarea si repetarea unor idei de baza, care pot favoriza atingerea obiectivelor.

Aceasta rezolvare are un pronuntat caracter calitativ si constituie raspunsul adecvat la problematica reala a descongestionarii informationale.

O problema cu o anumita dificultate in acest moment o constituie transformarea obiectivelor de referinta ale programei scolare in obiective de invatare (denumite si obiective „operationale”).

(3) Un element semnificativ il constituie utilizarea rationala a timpului in interiorul segmentelor denumite lectii. Sunt multiple reprosurile referitoare la structura interna a lectiilor (cu o parte destinata ascultarii si o parte destinata predarii), care cuprinde elemente de o pasivitate evidenta in ceea ce priveste invatarea activa.

Deoarece ascultarea orala are un pronuntat caracter limitativ, ea va trebui sa fie, in perspectiva, organizata pe baza unor cerinte formulate cu o precizie mai mare. Generalizarea ascultarii orale (mijlocita sau nu de raportarea la imagini sau harti murale) este o sursa a utilizarii limitative a resurselor de timp. Intr-o perspectiva apropiata (pana la trecerea spre un proces educational compact si continuu in cadrul secventelor denumite lectii) este posibila reducerea segmentului de timp care formeaza prima parte a lectiei, destinata verificarii cunostintelor anterioare.

(4) Intelegerea caracterului central al obiectivelor si al competentelor, organizarea procesului educational pentru atingerea acestora, utilizarea unor activitati de invatare si suporturi de instruire care sa faciliteze atingerea obiectivelor si formarea competentelor, precum si construirea unor strategii didactice evoluate conduc spre identificarea unei necesitati de standardizare a componentelor educationale principale. Aceasta standardizare ar trebui sa se refere la standarde curriculare, standarde de evaluare si de invatare. Elaborarea acestora constituie o necesitate pe termen mediu.

(5) Descongestionarea informationala a procesului de invatamant in vederea evitarii supraincarcarii elevilor trebuie sa fie realizata, insa, in contextul ridicarii generale a eficientei instruirii, verificabil prin evaluarea obiectiva a rezultatelor (prin raportarea acestora la obiective sau competente). In acest context, evaluarea continua, cu ajutorul unor teste scrise care sa cuprinda principalele tipuri de itemi constituie o alternativa evidenta, care deocamdata este doar un deziderat. Evaluarea finala prin teze (la clasa a VIII-a) sau, in cazul examenului de BAC, trebuie sa cuprinda itemi care nu solicita reproducerea din memorie a unor cunostinte, ci rezolvarea unor sarcini precise. Un element de perspectiva il reprezinta evaluarea progresului scolar, criteriu care va trebui sa fie considerat fundamental in stabilirea nivelului calitativ al procesului de instruire.



(6) Tezele cu subiect unic si examenul de BAC pot reprezenta parghii semnificative in reducerea supraincarcarii informationale.

Trebuie sa observam ca tezele cu subiect unic presupun inca o importanta latura informationala (care isi are originea in obiectivele programelor pentru teze si in obiectivele de referinta din curriculum scolar). Lipsa unor standarde curriculare sau de evaluare limiteaza posibilitatile diminuarii partii informative din tezele cu subiect unic.

Examenul de BAC 2008 a fost construit pe o predominanta evidenta a cunostintelor (70%), in detrimentul competentelor urmarite (30%), desi programa de examen cuprinde in exclusivitate competente si lasa o foarte mica posibilitate pentru evaluarea cantitatii de informatie. Din perspectiva reducerii supraincarcarii informationale si a frecventelor critici legate de BAC (reproducerea unor cunostinte memorate, cantitatea mare de denumiri etc.), examenul de BAC din acest an ar trebui sa fie conceput intr-o masura mult mai mare pe evaluarea competentelor (cel putin 70%) decat pe aprecierea cantitatii de cunostinte (cel mult 30%), asa cum sugereaza, de altfel si programa de examen, care este un document obligatoriu pentru toata lumea.

(7) Descongestionarea informationala deschide posibilitatea abordarii unor teme si probleme de o deosebita actualitate educationala, care vor trebui sa isi gaseasca o pozitie mai semnificativa in predarea geografiei; acestea se refera la dezvoltarea durabila (si construirea unui sistem de competente care sa faciliteze insertia elevilor in proiectele de dezvoltare durabila) si la dimensiunea culturala a lumii contemporane.

III. Posibilitati de evolutie moderna a geografiei scolare

(1) O serie de elemente referitoare la dezvoltarea unei geografii scolare moderne isi au originea in optica generalizarii invatamantului obligatoriu de zece ani si a altor elemente conexe, presupuse de o noua lege a invatamantului. Modul de generalizare si durata invatamantului obligatoriu vor avea efecte semnificative asupra resurselor de timp si a rolului geografiei in educatia preuniversitara. Elementele presupuse de legea invatamantului care ar urma sa fie discutata si aprobata intr-un interval previzibil vor trebui sa gaseasca geografia intr-o situatie de a avea un proiect negociat si asumat.

(2) Sistemul actual de BAC nu va putea sa ramana mult timp in aceasta forma, deoarece modificarile similare din comunitatile educationale tind spre forme mai evoluate de evaluare. Exista doua grupe de probleme la care va trebui sa fie construit un raspuns adecvat: a) un BAC general si uniformizator, sau un BAC diferentiat; b) numarul probelor si al disciplinelor examenului de BAC. In ambele situatii, geografia este posibil sa aiba o pozitie mai putin evidenta decat in situatia actuala.

In contextul modificarii numarului de discipline, performantele geografiei ca disciplina de BAC ar trebui sa conduca spre ideea utilitatii unei formule in care sa se regaseasca (dupa limba romana si limba straina), impreuna cu istoria, ca a treia structura obligatorie (eventual la alegere cu o disciplina centrata pe stiinte). Aceasta disciplina comuna (de istorie si geografie) ar trebui sa cuprinda ideea de „Istorie si geografie europeana si mondiala contemporana”, dupa modelul practicat in alte tari si dupa exemplul geografiei de clasa a XII-a.

(3) Statutul profesorului de geografie, situat in prezent la un nivel de vizibilitate sociala mai mare decat in urma cu cativa ani (datorita existentei testarii nationale, apoi a tezelor cu subiect unic si a examenului de BAC si a noului curriculum pentru ciclul liceal superior), va trebui sa fie conservat si eventual extins prin rezultatele elevilor si prin performanta generala a geografiei ca disciplina scolara. Elevul va trebui sa vada in geografie (si in profesorul de geografie) o sursa de utilitate pragmatica si de interes care sa il orienteze rational in problematica lumii contemporane. De asemenea, rezultatele obtinute la teze si examene sa le asigure elemente de satisfactie pentru raportul optim dintre eficienta rezultatelor si efortul depus. In acest context, stimularea pregatirii individuale sau colective a elevilor sub indrumarea nemijlocita a profesorului de geografie reprezinta un efort suplimentar minimal, destinat sa amelioreze performantele elevilor.

(4) Nivelul conceptual si teoretic al geografiei scolare, in prezent cel putin formal multumitor, va trebui sa fie dezvoltat in continuare. Reamintim colegilor nostri ca geografia a avut primul ghid de evaluare, primul ghid de curriculum, primul sistem de competente (anterior competentelor – cheie europene), suporturi de instruire corespunzatoare (cu o calitate deosebita pentru cele autohtone) si repere metodologice moderne. Limitarile actuale (indeosebi procesul de predare a lectiei in doi timpi, utilizarea dictarii si supraincarcarea informationala a lectiilor, caracterul predilect informational al unor teste pentru examene, formarea didactica initiala a cadrelor didactice) indeparteaza deocamdata geografia scolara de cea a unor sisteme cu un invatamant evoluat. In perspectiva, este necesara reorganizarea substantiala a procesului de instruire, utilizarea unor strategii didactice perfectionate, trecerea spre o proiectare de tip holistic, generalizarea evaluarii continui si a progresului scolar si construirea unor suporturi de instruire esentializate, fara balastul informational si enciclopedic al celor actuale.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1391
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site