Diferenta de perceptie a cadrelor didactice din invatamantul primar din mediul urban fata de cea a cadrelor didactice din mediul rural

P a r t e a  a p l i c a t i v a

I. Obiectivele si ipotezele studiului

Obiectiv

Studiul de fata isi propune sa cerceteze(determine) diferenta de perceptie a cadrelor didactice din invatamantul primar din mediul urban fata de cea a cadrelor didactice din mediul rural, referitoare la rolul asistentului social in ceea ce priveste integrarea scolara copiilor cu cerinte educative speciale in invatamantul de masa.

Ipoteze generale

1. Rolul asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale ininvatamantul de masa este slab definit in viziunea cadrelor didactice din invatamantul primar.
2. Cadrele didactice din invatamantul primar acorda o importanta redusa implicarii asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale in invatamantul de masa.
3. Cadrele didactice din invatamantul primar isi atribuie rolul principal in integrarea copiilor cu cerinte educative speciale in invatamantul de masa.

Ipoteze de cercetare

Ipoteza de cercetare 1

Cadrele didactice din invatamantul primar din mediul urban au o imagine mai completa privind rolul si atributiile asistentului social in integrarea copiilor cu cerinte educative speciale in invatamantul de masa fata de cadrele didactice din invatamantul primar din mediul rural.

Ipoteza de cercetare 2

Cadrele didactice din invatamantul primar cu o vechime de peste 15 ani au o imagine lacunara in ceea ce priveste rolul si atributiile asistentului social in integrarea copiilor cu cerinte educative speciale in invatamantul de masa fata de cadrele didactice din invatamantul primar cu o vechime de sub 15 ani.

Ipoteza de cercetare 3

Cadrele didactice din invatamantul primar din mediul rural acorda o importanta mai redusa implicarii asistentului social in integrarea copiilor cu cerinte educative speciale in invatamantul de masa fata de cadrele didactice din invatamantul primar din mediul urban.

Ipoteza de cercetare 4

Cadrele didactice din invatamantul primar cu o vechime de peste 15 ani acorda o importanta mai redusa implicarii asistentului social in integrarea copiilor cu cerinte educative speciale in invatamantul de masa fata de cadrele didactice din invatamantul primar cu o vechime de sub 15 ani.

II. Subiecti si metodologie

a) Alegerea lotului de subiecti

La studiul de fata au participat 60 de subiecti, cadre didactice, provenite din mediul urban si din mediul rural, cu vechime in invatamant diferita. Chestionarele au fost impartite la scoli din localitatile judetului Vaslui, la cadrele didactice din invatamantul primar.

b) Variabile si planuri experimentale

Variabile independente

1. mediu de provenienta --- urban;

--- rural;

2. vechime in invatamant: - 1- 5 ani;

- 5- 10 ani;

- 10- 15 ani;

- peste 15 ani

Variabila dependenta:

Atitudinea cadrelor didactice fata de rolul asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale in invatamantul de masa.

c) Instrumente pentru masurarea variabilelor

Pentru masurarea variabilei dependente, atitudinea cadrelor didactice fata de rolul asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale in invatamantul de masa, s-a construit un chestionar cu 26 de intrebari/afirmatii pe care subiectii trebuiau sa le evalueze fie printr-o scala in cinci trepte, fie prin raspunsuri afirmative/negative.

Chestionarul a fost construit in urma unei pretestari cu ajutorul a 30 de subiecti, in cadrul careia s-au acumulat principalele date referitoare la rolul asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale in invatamantul de masa..

Chestionarul final cuprinde intrebari privind diferenta de perceptie si atitudine referitoare la rolul si atributiile asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu CES in invatamantul de masa, la rolul cadrelor didactice de a veni in sprijinul copiilor cu CES si / sau familiilor acestora sau in sprijinul altor specialisti care lucreaza in acest domeniu, dintre cadrele didactice din mediul rural si cele din mediul urban si dintre cadrele didactice cu diferite trepte de vechime in invatamant (1- 5 ani, 5- 10 ani, 10- 15 ani si peste 15 ani).

d) Desfasurarea cercetarii

Demersul investigatiei se prezinta in mai multe etape : pretestare, construirea

instrumentelor, culegerea datelor, prezentarea, analiza si interpretarea acestora.

Prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor

Constientizarea problematicii copiilor cu CES

Evaluarea acestei problematici a fost masurata prin intermediul unei scale

ordinale cu cinci trepte, de la "in foarte mica masura" la " in foarte mare masura". Raspunsurile subiectilor au fost analizate prin intermediul testelor pentru date neparametrice CHI PATRAT, deoarece raspunsurile se inscriu in tipul scalei ordinale. Rezultatele sunt prezentate in tabelul si graficele urmatoare:

Tabel. 1 Nivelul recunoasterii problematicii scolarizarii copiilor cu CES

Grafic. 1 Nivelul recunoasterii problematicii scolarizarii copiilor cu CES (in procente)

Rezultatele testului CHI PATRAT sunt semnificative din punct de vedere statistic cu χ² = 7,300, pentru un prag de semnificatie p < 0,05, ceea ce arata ca raspunsurile subiectilor sunt semnificativ diferite intre ele. Astfel, cei care au apreciat in foarte mare masura ca scolarizarea copiilor cu CES este o problema in invatamantul romanesc reprezinta 46,7 %, fiind urmati de cei care considera ca aceasta problema are o importanta mare (in proportie de 35 %), apoi de catre cei care apreciaza problema intr-o oarecare masura (18,3 %).

Realizand aceeasi analiza in functie de variabila mediu de provenienta, observam ca nu s-au constatat diferente semnificative intre raspunsurile subiectilor, pragurile de semnificatie, depasind valoarea de 0,05. In ceea ce priveste analiza in functie de variabila vechime in invatamant, pentru categoriile: 1- 5 ani, 5- 10 ani si 10- 15 ani nu s-au constatat diferente semnificative intre raspunsuri, pragurile de semnificatie depasind valoarea de 0,05. In cadrul subiectilor cu vechime de peste 15 ani, raspunsurile au fost apreciate astfel: 58,1 % cadre didactice apreciaza in foarte mare masura existenta problematicii scolarizarii copiilor cu CES (18 subiecti), 35,5 % apreciaza in mare masura (11 subiecti) iar restul de 2,2 %, apreciaza in oarecare masura existenta unei probleme in ceea ce priveste scolarizarea copiilor cu CES in invatamantul de masa.

Experienta in lucrul cu copiii cu CES

Evaluarea acestei problematici a fost masurata prin intermediul unei scale nominale cu trei variante de raspuns: "da", "nu", "nu stiu/ nu raspund". In urma analizei raspunsurilor tuturor subiectilor prin intermediul testelor CHI- Patrat, unde valoarea pragului de semnificatie a rezultat mai mica decat 0,01, s-au observat urmatoarele: 75 % au raspuns afirmativ, 23,3 % au raspuns negativ si doar 1,7 % au ales raspunsul "nu stiu/ nu raspund". Rezultatele testului sunt prezentate in tabelul si graficul de mai jos:

Tabel 2. Raportul persoanelor care au lucrat cu copii cu CES

Grafic 2. Raportul persoanelor care au lucrat cu copii cu CES (in procente)

Luand in considerare variabila mediu, rezultatele analizei releva urmatoarele date: in mediul urban, in urma testului CHI- Patrat valoarea pragului de semnificatie a rezultat de 0,01, cu urmatoarele raporturi intre raspunsuri: 80 % din subiectii chestionati au raspuns ca au lucrat cu copii cu CES pe parcursul activitatii didactice, 20 % au raspuns ca nu au lucrat cu copii cu CES, iar pentru a treia varianta de raspuns "nu stiu/ nu raspund" nu a optat nici un subiect. In mediul rural, raportul dintre cei care au lucrat cu copii cu CES este asemanator cu cel din mediul urban, in proportie mai mare (70 %) fiind cei care au raspuns afirmativ, urmati de cei care au raspuns negativ (26,7 %). S-a inregistrat in mediul rural si un procent de 3,3 % pentru cei care au ales a treia varianta de raspuns. Datele sunt prezentate in tableul si graficul de mai jos:

Tabel 3. Comparatie intre raportul persoanelor care au lucrat cu copii cu CES din mediul urban fata de cei din mediul rural

Urmarind variabila vechime in invatamant, rezultatele se prezinta astfel: pentru cadrele didactice cu vechime cuprinsa intre 1- 5 ani si 5- 10 ani nu s-au inregistrat diferente semnificative de raspuns valoarea lui p fiind mai mare de 0,05. Pentru cadrele didactice cu vechime mai mare de 10 ani, raspunsurile au fost urmatoarele: in lotul de subiecti cu vechime cuprinsa intre 10- 15 ani au reiesit urmatoarele date: 83,3 % au lucrat cu copii cu CES, 8,3 % nu au lucrat cu copii cu CES iar 8,3 % au ales varianta "nu stiu/ nu raspund". In lotul de subiecti cu vechime de peste 15 ani raportul raspunsurilor este astfel: 74,2 % au lucrat cu copii cu CES, 25,8 % nu au lucrat cu copii cu CES, varianta a treia de raspuns nefiind selectata de nici un subiect din acest lot. Rezultatele comparative sunt trecute in tabelul urmator:

Tabel 4. Comparatie intre raportul persoanelor care au lucrat cu copii cu CES cu vechime de 10-15 ani fata de cei cu vechime de peste 15 ani

. Modalitati de lucru eficiente cu copii care prezinta CES

Pentru analiza datelor acestei problematicii s- au utilizat testul CHI- Patrat pentru cinci variante de raspuns, dupa cum urmeaza: a - Nediferentiat, dupa programa intregii clase; b - Individual, dar respectand programa clasei; c - Pe baza unei programe individualizate in invatamantul de masa; d - In clase speciale in scolile de masa; e - In clase speciale in scolile speciale.

Analizand raspunsurile tuturor subiectilor au reiesit urmatoarele date: nici un subiect nu a ales varianta de raspuns a, 1,7 % au optat pentru varianta de raspuns b (1 subiect), 46,7 % au ales varianta de raspuns c (28 subiecti), 23,3 % au ales variata de raspuns d (14 subiecti) si 28,3 % au ales varianta de raspuns e (17 subiecti). Rezulta ca majoritatea cadrelor didactice chestionate considera ca lucrul pe baza unei programe individualizate in invatamantul de masa este cea mai buna optiune, urmate de cele care considera varianta lucrului in clase speciale in scolile speciale ca optiune de lucru cu copii care prezinta CES.

Grafic 3. Optiuni pentru modalitati de lucru eficiente

Tabel 5. Optiuni pentru modalitati de lucru eficiente

Separand in functie de variabila mediu constatam ca in mediul urban nu s-au obtinut diferente semnificative intre raspunsuri, valoarea pragului de semnificatie depasind 0,05. In mediul rural situatia se prezinta astfel: nici un subiect nu a ales varianta de raspuns a, majoritatea, 43,3 % au optat pentru varianta c (pe baza unei programe individualizate in invatamantul de masa), urmati fiind de cei care au optat pentru varianta d (in clase speciale in scolile de masa), 26,7 %, in egala masura cu cei care au optat pentru varianta e (in clase speciale in scolile speciale), tot 26,7 %. Procentul cel mai mic il inregistraza cei care au optat pentru varianta b (individual, dar respectand programa clasei), 3,3 %.

Grafic 4. Optiuni pentru modalitati de lucru eficiente in mediul rural.

Analizand raspunsurile, tinand cont de variabila vechime in invatamant, testul aplicat a relavat faptul ca la categoriile cu vechime peste 5 ani nu exista diferente semnificative intre raspunsuri, motiv pentru care vom analiza doar raspunsurile celor cu vechime cuprinsa intre 1 si 5 ani. Astfe, raspunsurile acestora arata dupa cum urmeaza: Pentru variantele de raspuns a si b nu a optat nici un subiect, pentru varianta c au optat 70 % din cei chestionati, pentru varianta d 20 % din cei chestionati iar pentru varianta e doar 10 %.

Grafic 5. Optiunile cadrelor didactice cu vechime cuprinsa intre 1 si 5 ani pentru modalitati de lucru eficiente .

4. Importanta rolului asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu CES in invatamantul de masa.

Evaluarea acestei problematici a fost masurata prin intermediul unei scale ordinale cu cinci trepte, de la " foarte important" la " foarte putin important". Raspunsurile subiectilor au fost analizate prin intermediul testelor pentru date neparametrice CHI PATRAT, deoarece raspunsurile se inscriu in tipul scalei ordinale. Rezultatele sunt prezentate in tabelul si graficele urmatoare:

Tabel 6. Importanta rolului asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu CES in invatamantul de masa

Grafic 6. Importanta rolului asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu CES in invatamantul de masa

Diferentele de raspuns dintre medii sunt semnificative, astfel, cadrele didactice din mediul urban au gasit rolul asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu CES in invatamantul de masa in proportie de 80 % ca fiind foarte important comparativ cu cei din mediul rural care au gasit doar in procent de 46,7 % valabil acest raspuns. Pentru varianta a doua de raspuns cei din mediul urban au optat in procent de 20 % iar cei din mediul rural in procent de 40 %, raportul inversandu-se. Pentru celelalte variante de raspuns: "oarecum important", "putin important" si "foarte putin important" cei din mediul urban nu au optat, spre deosebire de cei din mediul rural care au mai optat doar pentru variantele "oarecum important" in procent de 10 % si pentru varianta "putin important" 3,3 %.

Tabel 7. Diferente de perceptie a importantei rolului asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu CES in invatamantul de masa (urban vs. rural)

Din interpretarea datelor pentru variabila vechime in invatamant raspunsurile obtinute pentru categoriile sub 15 ani nu au inregistrat diferente semnifivative, valoarea pragului de semnificatie depasind limita superioara. Pentru categoriile de subiecti cu vechime peste 15 ani, valoarea pragului a rezultat 0,020 iar raspunsurile acestora sunt urmatoarele: au fost alese doar primele doua variante de raspuns astfel: rol foarte important 71 %, rol important 29 %. Pentru restul de variante nu a optat nici un subiect.

Utilitatea prezentei asistentului social la intalnirile metodice ale cadrelor didactice.

Evaluarea acestei problematici a fost masurata prin intermediul unei scale ordinale cu cinci trepte, de la " foarte util" la " foarte putin util". Raspunsurile subiectilor au fost analizate prin intermediul testelor pentru date neparametrice CHI PATRAT, deoarece raspunsurile se inscriu in tipul scalei ordinale. Rezultatele sunt prezentate in tabelul si graficele urmatoare:

Tabel 8. Utilitatea prezentei asistentului social la intalnirile metodice ale cadrelor didactice

  Grafic 7. Utilitatea prezentei asistentului social la intalnirile metodice ale cadrelor didactice

In functie de aceste rezultate am analizat pentru fiecare variabila in parte. Selectand variabila mediu, am observat ca intre raspunsurile cadrelor didactice din mediul urban nu exista diferente semnificative, pe cand pentru raspunsurile cadrelor didactice din mediul rural valoarea pragului de semnificatie a rezultat 0,007. Acestea au optat astfel: in procent majoritar de 50 % pentru varianta b "utila", 43,3 % pentru varianta a "foarte utila"si doar 6,7% pentru varianta c "oarecum utila". Ultimele doua variante de raspuns nu au fost selectate.

Grafic 8. Utilitatea prezentei asistentului social la intalnirile metodice ale cadrelor didactice din mediul rural

Analizand variabila vechime in invatamant, valoarea pragului de semnificatie pentru categoriile 5- 10 ani, 10- 15 ani si peste 15 ani a depasit limita superioara, motiv pentru care raspunsurile lor nu vor fi analizate in cele ce urmeaza. Pentru categoria de varsta 1- 5 ani majoritatea cadrelor didactice au optat pentru varianta b (70 %) considerand astfel prezenta asistentului social "utila" la intalnirile metodice. Doar 20 % din cei chestionati la aceasta categorie de vechime au optat pentru varianta "foarte utila", 1% alegand oarecum utila. Celelalte categorii de raspuns nu au fost utilizate.

Grafic 9. Utilitatea prezentei asistentului social la intalnirile metodice ale cadrelor didactice cu vechime de 1- 5 ani

8. Necesitatea prezentei asistentului soacial la sedintele cu parintii.

Aceasta intrebare vizeaza sa determine perceptia pe care o au cadrele didactice cu privire la necesitatea implicarii asistentului social la sedintele cu parintii in vederea facilitarii integrarii scolare a copiilor cu CES in invatamantul de masa. Evaluarea acestei problematici s-a facut cu ajutorul testelor non- parametrice masurandu-se prin intermediul unei scale ordinale cu cinci trepte, de la "foarte necesara" la "foarte putin necesara". Rezultatele raspunsurilor sunt urmatoarele:

Tabel 9. Necesitatea prezentei asistentului social la activitatile cu parintii

Grafic 10. Necesitatea prezentei asistentului social la activitatile cu parintii

Ulterior am procedat la analiza acestui aspect in functie de variabilele mediu si vechime in invatamant. In ceea ce priveste variabila mediu, raspunsurile primite de la cadrele didactice din mediul urban nu au semnificasie, pragul de semnificatie fiind mai mare de 0,05. In mediul rural rezultatele obtinute sunt urmatoarele: numarul cadrelor didactice care au ales raspunsul "foarte necesara" este egal cu al celor care au ales raspunsul "necesara" si sunt in proportie de cate 46,7%. A mai fost optata varianta "oarecum necesara" de restul de 6,7 %, ultimele doua variante nefiind selectate.

Grafic 11. Necesitatea prezentei asistentului social la activitatile cu parintiila cadrele didactice din mediul rural

In ceea ce priveste variabila vechime raspunsurile nu au reiesit diferite semnificativ in urma testelor aplicate, valoarea pragului de semnificatie fiind mai mare de limita superioara, 0,05.

9. Rolul asistentului social in accesarea serviciilor sociale care faciliteaza integrarea scolara a copiilor cu CES

Raspunsurile acestei intrebari vizeaza determinarea rolului asistentului social in accesarea serviciilor sociale care faciliteaza integrarea scolara a copiilor cu CES in opinia cadrelor didactice, in functie de mediul unde isi desfasoara activitatea si de vechimea in invatamant. Pentru evaluare s-a utilizat o scala ordinala cu cinci trepte, de la "foarte important" la "foarte putin important". Rezultatele au iesit astfel:

Tabel 10. Rolul asistentului social in accesarea serviciilor sociale care faciliteaza integrarea scolara a copiilor cu CES

Luand in considerare raspunsurile grupate dupa variabila mediu am constatat ca pentru cei care predau in mediul urban diferenta dintre raspunsuri nu este semnificativa, valoarea lui p fiind mai mare de 0,05. Optiunile cadrelor didactice din mediul rural se concretizeaza astfel:

Tabel 11. Rolul asistentului social in accesarea serviciilor sociale care faciliteaza integrarea scolara a copiilor cu CES in perceptia cadrelor didactice din mediul rural

Pentru variabila vechime in invatamant testul non- parametric CHI- Patrat a relevat ca nu exista diferente semnificative pentru categoriile 1- 5 ani, 5- 10 ani si peste 15 ani. Valoarea pragului de semnificatie a rezultat 0,039 doar pentru raspunsurile cadrelor didactice din categoria 10- 15 ani, optiunile acestora putand fi interpretabile. Analizand variantele de raspuns selectate s-a obtinut urmatorul procentaj: 66,7 % din aceasta categorie considera ca rolul asistentului social in accesarea serviciilor sociale pentru copii care prezinta CES este foarte important, 25 % au apreciat rolul asitentului soacial ca fiind important si nuami 3,3 % din cadrele chestionate la aceasta categorie de varsta au gasit ca rolul asistentului social in aceasta problematica este oarecum important. Ultimele doua variante de raspuns nu au fost selectate de nici un subiect.

Grafic 12. Rolul asistentului social in accesarea serviciilor sociale care faciliteaza integrarea scolara a copiilor cu CES in perceptia cadrelor didactice cu vechime 10- 15 ani

10. Necesitatea implicarii asistentului social in crearea unei retele de sprijin in vederea integrarii scolare a copiilor cu CES in invatamantul de masa.

Prin scala ordinala din cinci trepte, de la "foarte necesara" la "foarte putin necesara" am urmarit sa aflu care este parerea cadrelor didactice referitor la implicarea asistentului social in crearea unei retele de sprijin pentru a facilita integrarea scoalra a copiilor cu CES in invatamantul de masa. Raspunsurile subiectilor chestionati se regasesc in tabelul si graficul urmator:

Tabel 12. Necesitatea implicarii asistentului social in crearea unei retele de sprijin in vederea integrarii scolare a copiilor cu CES in invatamantul de masa.

Grafic 13. Necesitatea implicarii asistentului social in crearea unei retele de sprijin in vederea integrarii scolare a copiilor cu CES in invatamantul de masa.

Am analizat apoi datele obtinute luand in considerare variabila mediu. Raspunsurile subiectilor analizate cu ajutorul testelor non- parametrice au relevat ca diferenta dintre raspunsuri este semnificativa atat pentru categoria subiectilor din mediul urban cat si pentru cei din mediul rural.

In mediul urban raportul dintre raspunsuri este invers fata de cele primite din mediul rural, astfel ca sunt mai multe cadre didactice din mediul rural care acorda importanta maxima implicarii asistentului social in crearea retelei de sprijin, spre deosebire de cei din mediul urban care considera ca este necesara aceasta sarcina a asistentului social.

Tabel 13. Diferenta de perceptie referitoare la necesitatea implicarii asistentului social in crearea unei retele de sprijin in vederea integrarii scolare a copiilor cu CES in invatamantul de masa dintre cadrele didactice din mediul urban fata de cele din mediul rural

Referitor la variabila vechime in invatamant, valoarea ridicata a pragului de semnificatie a relevat ca pentru categoriile de invatatori/ invatatoare cu 1- 5 ani, si 5- 10 ani nu exista diferente semnificative intre raspunsuri.

Pentru categoria 10- 15 ani, CHI² a rezultat 5,333, cu p = 0,021. Astfel raspunsurile acestora au fost urmatoarele: 83,3 % au ales variata "Foarte necesara" si doar 16,7 % au ales varianta "necesara". Celelalte variante de raspuns nu au fost selectate. (vezi grafic 14).

La categoria de subiecti cu vechime peste 15 ani au fost selectate trei variante de raspuns din cinci, dupa cum urmeaza: 48,4 % au selectat varianta a "foarte necesara", 41,9 % au selectat varianta b "necesara" si 9,7 % au selectat varianta c "oarecum necesara". (vezi grafic 15).

Grafic 14. Necesitatea implicarii asistentului social in crearea unei retele de sprijin. Procentaj pentru variabila varsta (10- 15 ani)

Grafic 15. Necesitatea implicarii asistentului social in crearea unei retele de sprijin. Procentaj pentru variabila varsta (peste 15 ani)

11. Importanta monitorizarii retelei de sprijin pentru optimizarea procesului de integrare scolara a copiilor cu CES

Aceasta problematica vizeaza aflarea opiniei cadrelor didactice referitor la asigurarea continuitatii serviciilor pe care asistentul social le poate indeplini, printre care si monitorizarea retelei de sprijin a copilului. Astfel am utilizat testul non- parametric CHI- Patrat pentru o scala ordinala de cinci trepte, gradata de la "foarte important" la "foarte putin important". Valoarea pragului de semnificatie a rezultat 0,00, iar valoarea lui CHI² a rezultat 27,900. Raspunsurile tuturor cadrelor didactice la acesta intrebare variaza intre "foarte imporant" (38,3 %), "important" (58,3 %) si "oarecum important" (3,3 %). Ultimele doua variante de raspuns: "putin important" si "foarte putin important" nu au fost selectate. (vezi grafic 16)

Grafic 16. Importanta monitorizarii retelei de sprijin pentru optimizarea procesului de integrare scolara a copiilor cu CES

Am continuat analiza in functie de variabilele propuse, mediu si vechime in invatamant. In ceea ce priveste variabila mediu testul aplicat a relevat ca intre raspunsurile cadrelor didactice din mediul urban nu a existat diferenta semnificativa spre deosebire de cele ale subiectilor din mediul rural. Raporturile dintre raspunsurile selectate sunt urmatoare:

Tabel 14 Importanta monitorizarii retelei de sprijin pentru optimizarea procesului de integrare scolara a copiilor cu CES(mediu rural)

La variabila mediu valoarea pragului de semnificatie pentru raspunsurile primite de la categoriile 1- 5 ani si 5- 10 ani este mai mare de 0,05, motiv pentru care am continuat analiza doar pentru categoriile 10- 15 ani si peste 15 ani. Rezultatele obtinute difera de la o categorie la alta de subiecti, diferentele de optiune fiind mai mari pentru grupa 10- 15 ani unde cei care au selectat varianta "foarte important" sunt in procent de 16,7 %, cei care au ales varianta "important" sunt in procent de 75 % iar cei care au optat pentru "oarecum important"- 8,3 % spre deosebire de cei din grupa cu vechime de peste 15 ani. Aici raportul dintre cei care au selectat varianta "foarte important" si cei care au optat pentru "important" este echilibrat, pentru ambele raspunsuri obtinandu-se procent egal de 48,4 %. Cel mai mic procent s-a inregistrat pentru varianta "oarecum important"- 3,2 %. In ambele grupe nu au fost selectate ca variante de raspuns "putin important" si "foarte putin important". (tabel 15)

Tabel 15 Importanta monitorizarii retelei de sprijin pentru optimizarea procesului de integrare scolara a copiilor cu CES( variabila vechime in invatamant)

12. Implicarea asistentului social in probleme de mediere intre familie, scoala si alte institutii ale statului pentru facilitarea procesului de integrare scolara a copiilor cu CES

Se cunoaste ca intre familie, scoala si alte institutii ale statului pot aparea probleme de comunicare si nu numai. Procesul integrarii copiilor cu CES este unul complex dar si delicat in aceeasi masura, factorii implicati sunt numerosi, motiv pentru care uneori este necesara interventia unei parti neutre care sa clarifice situatia si sa favorizeze continuarea demersurilor incepute. Aceasta persoana cu abilitati de mediator este asistentul social. Prin intermediul acestei intrebari am dorit sa aflu care este parerea cadrelor didactice cu privire la implicarea acestuia in probleme de mediere.

Am utilizat acelasi test CHI -Patrat pentru o scala de cinci elemente, de la "in foarte mare masura" la "in foarte mica masura".

Tabel 16. Implicarea asistentului social in probleme de mediere pentru facilitarea procesului de integrare scolara a copiilor cu CES

Analiza problemei din punctul de vedere al variabilei mediu a relevat urmatoarele date (vezi graficele 17 si 18):

Grafic 17. Implicarea asistentului social in probleme de mediere pentru facilitarea procesului de integrare scolara a copiilor cu CES (mediu urban)

Grafic 18. Implicarea asistentului social in probleme de mediere pentru facilitarea procesului de integrare scolara a copiilor cu CES (mediu rural)

In ceea ce priveste raspunsurile pentru variabila vechime, la categoriile pana la 15 ani nu s-au inregistrat diferente semnificative. Subiectii din grupa peste 15 ani vechime au selectat raspunsurile astfel: varianta b cu cel mai mare procent, 67,7 %, apoi varianta a cu 29% si in cele din urma varianta c cu doar 3,2 %. Ultimele doua variante nu au fost selectate.

Grafic 19. Implicarea asistentului social in probleme de mediere pentru facilitarea procesului de integrare scolara a copiilor cu CES (vechime peste 15 ani)

13. Implicarea asistentului social in promovarea drepturilor copiilor cu CES in vedera integrarii scolare in invatamantul de masa

Copiii cu CES beneficiaza in principiu de aceleasi drepturi ca oricare alti copii, doar ca prin prisma diferitelor dizabilitati pot avea mai multe facilitati, drepturi. Fara o buna cunoastere a acestor drepturi copiii cu CES si familiile acestora se pot lipsi de anumite ajutoare financiare, de anumite servicii de care ar putea beneficia gratuit. Una din persoanele cel mai bine informate in acest sens este asistentul social. Intrebarea a vizat determinarea opiniei cadrelor didactice referitoare la acest aspect.

Pentru evaluarea acestei problematici s-a utilizat testul CHI- Patrat, iar rezultatele sunt prezentate in tabelul si graficul urmator:

Tabel 17. Perceptia cadrelor didactice referitoare la implicarea asistentului social in promovarea drepturilor copiilor cu CES

Problema implicarii asistentului social in promovarea drepturilor copiilor cu CES a fost aalizata si in functie de variabila mediu. Pragul de semnificatie a rezultat mai mic de 0,05 pentru ambele medii astfel ca optiunile raspunsurilor arata astfel (grafic 20 pentru optiunile cadrelor didactice din mediul urban; grafic 21 pentru optiunile cadrelor didactice din mediul rural):

Grafic 20. Implicarea asistentului social in promovarea drepturilor copiilor cu CES (optiunile cadrelor didactice din mediul urban)

Grafic 21. Implicarea asistentului social in promovarea drepturilor copiilor cu CES (optiunile cadrelor didactice din mediul rural)

In ceea ce priveste raspunsurile conform variabilei vechime in invatamant, sigura grupa de subiecti pentru care pragul de semnificatie este mai mic de 0,05 este grupul de peste 15 ani. Cu frecventa de 20, 64,5 % din cadrele didactice cu vechime de peste 15 ani au ales varianta "foarte mult" referitor la implicarea asitentului social in promovarea drepturilor copiilor cu CES. Cu frecventa de 9 si procentaj de 29 % cadrele didactice au optat pentru varianta "mult", iar cu frecventa de 2, doar 6,5 % din subiectii chestionati au optat pentru variata "oarecum". Variantele "putin" si "foarte putin" nu au fost selectate de nici un subiect.

Grafic 22. Implicarea asistentului social in promovarea drepturilor copiilor cu CES (optiunile cadrelor didactice cu vechime de peste 15 ani)

14. Rolul cadrelor didactice de a sesiza serviciile de asistenta sociala pentru familiile copiilor cu CES care nu- si cunosc drepturile si obligatiile

Sunt situatii, destul de multe in invatamantul romanesc, unde nu exista asistent social in scoala, motiv pentru care eventuale informatii despre situatii problema nu pot parveni serviciilor de asistenta sociala decat prin sesizari. Referitor la copiii cu CES si familiile acestora o persoana cheie este cadrul didactic de la clasa copilului in cauza. Cu ajutorul acestei intrebari am dorit sa determin disponibilitatea cadrelor didactice de a se implica in rezolvarea unor eventuale impedimente in integrarea scolara a copiilor cu CES si totodata importanta pe care acestea o acorda rolului in problema scolarizarii copiilor cu deficiente.

Aceasta problematica a fost evaluata cu ajutorul unei scla de cinci trepte, de la "in foarte mare masura" la "in foarte mica masura", cu ajutotul testelor non- parametrice CHI- Patrat. Rezultatele in urma unei analize generale sunt urmatoarele:

Tabel 18. Perceptia propriului rol al cadrelor didactice de a sesiza serviciile de asistenta sociala

Grafic 23. Perceptia propriului rol al cadrelor didactice de a sesiza serviciile de asistenta sociala

Dupa cum se poate observa din tabelul si graficul de mai sus, ultimele doua variante nu au fost selectate de nici un cadru didactic, ceea ce presupune ca in destul de mare masura acestea iti constientizeaza rolul important pe care il au in facilitarea oricaror servicii pentru o buna integrare scolara atat copiilor cu CES cat si familiilor acestora.

In ceea ce priveste diferentele de opinie dintre cadrele didactice din mediul rural fasa de cele din mediul urban, datele se prezinta astfel:

Tabel 19. Perceptia propriului rol al cadrelor didactice de a sesiza serviciile de asistenta sociala (paralela intre mediul urban si mediul rural)

Se observa ca nu exista o diferenta foarte mare de perceptie, raspunsurile majoritare in ambele medii fiind pentru variantele "in foarte mare masura" si "in mare masura". Dupa cum se poate observa, ultimele doua variante de raspuns nu au fost selectate.

In ceea ce priveste analiza raportandu-ne la variabila vechime in invatamant, in urma testelor aplicare pragurile de semnificatie pentru categoriile de vechime: 1- 5 ani, 5- 10 ani si 10- 15 ani au iesit mai mari de 0,05, motiv pentru care am supus analizei doar categoria de subiecti cu peste 15 ani vechime. Raspunsurile acestora sunt oglindite in graficul de mai jos:

Grafic 24. Perceptia propriului rol al cadrelor didactice de a sesiza serviciile de asistenta sociala (cadre didactice cu vechime de peste 15 ani)

15. Implicarea cadrelor didactice in accesarea serviciilor unui asistent social in situatii in care copilului cu CES si/ sau familiei acestuia ii sunt incalcate drepturile.

Actiunea cadrelor didactice poate veni in sprijinul copilului care prezinta CES si familiei acestuia prin diverse modalitati, una dintre ele, am considerat, fiind cea de a sesiza un asistent social in situatii de incalcare de drepturi. Pentru a evalua aceasta problema am utilizat intrebarea cu numarul 15 in chestionar, variantele de raspuns fiind 5 la numar, de la "foarte important" la "foarte putin important". Am prelucrat datele cu ajutorul testelor non- parametrice pe o scala de cinci trepte. Raspunsurile tuturor cadrelor didactice care au fost chestionate sunt prezentate in tabelul si graficul de mai jos:

Tabel 20. Nivelul implicarii cadrelor didactice in sesizarea unui asistent social in cazuri de incalcarea drepturilor copiilor cu CES si/ sau familiilor acestora

Grafic 25. Nivelul implicarii cadrelor didactice in sesizarea unui asistent social in cazuri de incalcarea drepturilor copiilor cu CES si/ sau familiilor acestora (in procente)

Se observa cum procentul majoritar il detine varianta "foarte important", cel mai mic procent detinandu-l varianta d, "putin important", varianta e nefiind selectata de nimeni (0 %).

Aplicand acelasi test dar in functie de variabila mediu am observat cum cadrele didactice din mediul urban au optat doar pentru primele doua variante: "foarte important" si "important", pe cand cele din mediul rural au ales intre primele patru variante de raspuns. Statistica se prezinta astfel:

Tabel 21. Nivelul implicarii cadrelor didactice in sesizarea unui asistent social in cazuri de incalcarea drepturilor copiilor cu CES si/ sau familiilor acestora (diferente de mediu)

Grafic 26. Nivelul implicarii cadrelor didactice in sesizarea unui asistent social in cazuri de incalcarea drepturilor copiilor cu CES si/ sau familiilor acestora (in procente- mediul urban)

Grafic 26. Nivelul implicarii cadrelor didactice in sesizarea unui asistent social in cazuri de incalcarea drepturilor copiilor cu CES si/ sau familiilor acestora (in procente- mediul rural)

Pentru analiza in functie de variabila vechime in invatamant, singura categorie pentru care rezultatele testelor aplicate au rezultat cu valoarea pragului de semnificatie mai mare de 0,05 este cea a cadrelor didactiec cu experienta intre 1 si 5 ani.

Grupa de subiecti cu vechime intre 5- 10 ani au selectat astfel din cele cinci variante de raspuns:

Tabel 22. Nivelul implicarii cadrelor didactice in sesizarea unui asistent social in cazuri de incalcarea drepturilor copiilor cu CES si/ sau familiilor acestora (vechime 5- 10 ani)

Pentru grupa de subiecti cu vechime de 10- 15 ani au rezultat urmatoarele date:

Tabel 23. Nivelul implicarii cadrelor didactice in sesizarea unui asistent social in cazuri de incalcarea drepturilor copiilor cu CES si/ sau familiilor acestora (vechime10- 15 ani)

Raspunsurile ultimei grupe de subiecti pentru variabila vechime in invatamant sunt ce i de peste 15 ani. Din cele cinci variante de raspuns acestia au optat astfel:

Tabel 24. Nivelul implicarii cadrelor didactice in sesizarea unui asistent social in cazuri de incalcarea drepturilor copiilor cu CES si/ sau familiilor acestora (vechime peste 15 ani)

16. Implicarea cadrelor didactice in sesizarea unui asistent social in cazul aparitiei unor regresii, impedimente in integrarea scolara a copiilor cu CES

Integrarea scolara a copiilor cu CES se poate realiza doar prin implicarea continuua a tuturor factorilor ce ii poate ajuta in acest demers. Regresiile in evolutia scolara pot fi sesizate cel mai usor de cadru didactic de la clasa. Astfel am propus intrebarea cu numarul 16 din chestionar, pentru a observa care este perceptia cadrelor didactice vis-a-vis de acest rol. Variantele de raspuns propuse pentru aceasta intrebare sunt cinci, de la "foarte important" la "foarte putin important". Am analizat raspunsurile oferite de toti subiectii chestionati, apoi in functie de cele doua variabile: mediu si vechime in invatamant. Evaluarea acestei problematici am realizat-o cu ajutorul testelor non- parametrice.

Raspunsurile tuturor cadrelor didactice sunt prezentate in tabelul si graficul ce urmeaza:

Tabel 25. Perceptia cadrelor didactice referitoare la rolul de a sesiza asistentul social cu privire la regresii in integrarea scolarta a copiilor cu CES

Grafic 27. Perceptia cadrelor didactice referitoare la rolul de a sesiza asistentul social cu privire la regresii in integrarea scolarta a copiilor cu CES (in procente)

In urma analizei datelor pentru varibila mediu s-a constatat ca intre raspunsurile oferite de cadrele didactice din mediul urban nu exista diferente semnificative, valoarea pragului lui p fiind mai mare de 0,05. In mediul rural, procentajul referitor la modul in care cadrele didactice percep rolul de a sesiza un asistent social cu privire la modificari ce survin in integrarea scolara a copiilor cu CES, situatia se prezinta astfel: 26,7 % au considerat rolul acesta ca fiind "foarte important" (8 subiecti), 46,7 % au optat pentru "important" (14 subiecti), 16,7 % cadre didactice au considerat ca rolul lor in aceasta problema este "oarecum important" (5 subiecti), pentru varianta de raspuns "putin important" au optat 6,7 % din cadrele diactice din mediul rural chestionate si doar 3,3 % au ales varianta " foarte putin important". Rezultatele in procente sunt prezentate in graficul urmator:

Grafic 28. Perceptia cadrelor didactice referitoare la rolul de a sesiza asistentul social cu privire la regresii in integrarea scolarta a copiilor cu CES (mediul rural)

Din datele obtinute, pentru variabila vechime in invatamant, valoarea lui p a rezultat mai mica decat limita superioara de 0,05 doar pentru grupele de subiecti cu vechime de 10- 15 ani si cei cu vechime de peste 15 ani. Situatia raspunsurilor se prezinta astfel:

Tabel 25. Perceptia cadrelor didactice referitoare la rolul de a sesiza asistentul social cu privire la regresii in integrarea scolarta a copiilor cu CES (vechime 10- 15 ani)

Tabel 26. Perceptia cadrelor didactice referitoare la rolul de a sesiza asistentul social cu privire la regresii in integrarea scolarta a copiilor cu CES (vechime peste 15 ani)

17. Ierarhia implicarii psihologului, asistentului social, profesorului de sprijin, logopedului si invatatorului in integrarea scolara a copiilor cu CES in invatamantul de masa.

In integrarea scolara a copiilor cu CES sunt implicati, pe langa cadru didactic si asistent social despre care am vorbit pana acum, si alti specialisti dintre care am ales pasihologul, profesorul de sprijin si logopedul. Cerinta acestei intrebari a fost de a ierarhiza importanta rolului actorilor sociali enumerati mai sus cu valori de la 1 la 5 astfel: 1- cel mai important, 2- important, 3- oarecum important, 4- putin important, 5 - foarte putin important.

Pentru a analiza cu atentie opinia cadrelor didactice cu privire la importanta rolului pe care o acorda fiecarui specialist voi analiza separat datele primite in ordinea in care acestia sunt trecuti in chestionar.

a)      Rolul psihologului

Tabel 27. Perceptia cadrelor didactice referitoare la rolul psihologului in integrarea scolara a copiilor cu CES

In ceea ce priveste analiza urmarind variabila mediu, raspunsurile primite de la cadrele didactice din mediul urban, acestea au valoarea pragului de semnificatie mai mare de 0,05, motiv pentru care am continuat si prezint analiza datelor pentru raspunsurile cadrelor didactice din mediul rural.

Tabel 28. Perceptia cadrelor didactice din mediul rural referitoare la rolul psihologului in integrarea scolara a copiilor cu CES

Datele analizate pentru variabila vechime in invatamant aurelevat un prag de semnificatie mai mare de 0,05 pentru toate categoriile de vechime avute in vedere, motiv pentru care nu am continuat cu analiza datelor.

b)      Rolul asistentului social

Tabel 29. Perceptia cadrelor didactice referitoare la rolul asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu CES

In ceea ce priveste analiza urmarind variabila mediu, raspunsurile primite de la cadrele didactice din mediul rural, acestea au valoarea pragului de semnificatie mai mare de 0,05, motiv pentru care am continuat si prezint analiza datelor pentru raspunsurile cadrelor didactice din mediul urban.

Tabel 30. Perceptia cadrelor didactice din mediul urban referitoare la rolul asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu CES

Pentru variabila vechime in invatamant singurele date care au putut fi analizate au fost cele ale cadrelor didactice cu vechime de peste 15 ani, intre celelalte raspunsuri neidentificandu-se diferente semnificative. Rezultatele obtinute sunt urmatoarele:

Tabel 31. Perceptia cadrelor didactice cu vechime de peste 15 ani referitoare la rolul asistentului social in integrarea scolara a copiilor cu CES

c)      Rolul profesorului de sprijin

Tabel 32. Perceptia cadrelor didactice referitoare la rolul profesorului de sprijin in integrarea scolara a copiilor cu CES

Datele analizate pentru variabila mediu se prezinta astfel: intre raspunsurile cadrelor didactice din mediul urban nu s-au inregistrat diferente semnificative, pe cand pentru raspunsurile celor din mediul rural analiza releva urmatoarele:

Tabel 33. Perceptia cadrelor didactice din mediul rural referitoare la rolul profesorului de sprijin in integrarea scolara a copiilor cu CES

d)      Rolul logopedului

Din analiza tuturor datelor au reiesit urmatoarele rezultate:

Tabel 34. Perceptia cadrelor didactice referitoare la rolul logopedului in integrarea scolara a copiilor cu CES

In urma analizei pentru variabila mediu a rezultat ca pragul de semnificatie pentru datele din mediul urban cat si pentru cele din mediul rural este mai mare de 0,05.

Pentru variabila vechime in invatamant, rezultatele testului CHI- Patrat se prezinta astfel:

Tabel 35. Perceptia cadrelor didactice cu vechime de 1- 5 ani referitoare la rolul logopedului in integrarea scolara a copiilor cu CES

Tabel 36. Perceptia cadrelor didactice cu vechime de peste 15 ani referitoare la rolul logopedului in integrarea scolara a copiilor cu CES

e)      Rolul invatatorului

Analizand datele obtinute testele aplicate au relevat ca nu exista diferente semnificative intre raspunsurile subiectilor chestionati. Cu toate acestea procentajul obtinut la acesta ierarhizare este urmatorul: 21,7 % dintre subiecti considera rolul invatatorului ca fiind "foarte important", 10 % au optat pentru "important", 21,7 % au ales "oarecum important", cel mai mare procent, 31,7 %, au optat pentru "putin important" si 15 % pentru "foarte putin important".

Analizand toate raspunsurile primite de la cadre didactice se observa urmatoarea ierarhie intre factorii propusi:

Grafic 29. Ierarhizarea factorilor care se implica in integrarea scolara a copiilor cu CES

18. Importanta serviciilor oferite de asistentul social familiilor copiilor cu CES in vederea inlesnirii integrarii scolare

Prin intermediul acestei intrebari am dorit sa determin care este parerea cadrelor didactice referitoare la importanta serviciilor sociale de care familia copilului cu CES ar putea beneficia in vederea facilitarii integrarii acestuia din urma in invatamantul de masa. Pentru a evalua aceasta problematica am utilizat testele non- parametrice CHI-patrat pentru o scala de cinci raspunsuri, de la "foarte important" la "foarte putin important".

Analiza generala a acestei problematici este ilustrata in graficul urmator (grafic 30)

Grafic 30. Perceptia cadrelor didactice in ceea ce priveste importanta serviciilor oferite de asistentul social familiilor copiilor cu CES in vederea inlesnirii integrarii scolare

In ceea ce priveste analiza conform variabilei mediu, s-a constatat ca nu exista diferente semnificative intre raspunsurile subiectilor din mediul urban. Pentru mediul rural datele sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 36. Perceptia cadrelor didactice din mediul rural referitoare la importanta serviciilor oferite de asistentul social familiilor copiilor cu CES in vederea inlesnirii integrarii scolare

Pentru variabila vechime in invatamant, in urma testelor aplicate, am constatat ca intre raspunsurile cadrelor didactice din categoriile 1- 5 ani, 5- 10 ani si 10- 15 ani nu exista diferente semnificative. Pentru categoria de subiecti cu vechime de peste 15 ani datele au reiesit astfel:

Tabel 37. Perceptia cadrelor didactice cu vechime de peste 15 ani referitoare la importanta serviciilor oferite de asistentul social familiilor copiilor cu CES in vederea inlesnirii integrarii scolare

19. Implicarea cadrelor didactice in intermedierea unor intalniri intre familia copilului cu CES si un asistent social

Intrebarea de la punctul 19 din chestionar vizeaza determinarea nivelului de implicare al cadrelor didactice in facilitarea unor contacte dintre familie si asistentul social/ serviciul de asitenta sociala. Intrebarea are cinci variante de raspuns, gradate de la "in foarte mare masura " la "in foarte mica masura".

Pentru analiza generala a datelor obtinute am utilizat testul non- parametric CHI- patrat, iar rezultatele se prezinta in felul urmator:

Tabel 38. Gradul de implicare a cadrelor didactice in intermedierea unor intalniri intre familia copilului cu CES si un asistent social

In ceea ce priveste raspunsurile primite de la subiectii din mediul urban, situatia se prezinta astfel:

Grafic 31. Gradul de implicare a cadrelor didactice din mediul urban in intermedierea unor intalniri intre familia copilului cu CES si un asistent social

Pentru raspunsurile primite de la subiectii din mediul rural, dupa analiza datelor, nu au rezultat diferente semnificative intre raspunsuri.

Analizand pentru aceeasi problematica si in functie de variabila vechime in invatamant se observa cum pentru categoriile de subiecti cu vechime cuprinsa intre 1- 5 ani, 5- 10 ani si 10- 15 ani valoarea pragului de semnificatie este mai mare de 0,05. Pentru categoria de peste 15 ani vechime situatia optiunilor este urmatoarea:

Grafic 32. Gradul de implicare a cadrelor didactice cu vechime de peste 15 ani in intermedierea unor intalniri intre familia copilului cu CES si un asistent social

20. Gradul de motivatie al cadrelor didactice pentru a colabora cu un asistent social in vederea facilitarii integrarii scolare a copiilor cu CES

Personalul angajat in invatamant este permanent nemultumit de lipsa de egalitate intre munca prestata si remuneratie, motiv pentru care unele cadre didactice nu isi mai asuma si alte roluri, decat pe cele ce tin strict de acticitatea la clasa. Prin aceasta intrebare mi-am propus sa aflu care este gradul de motivatie pe care il au dascalii in ceea ce priveste colaborarea cu un asistent social in vederea facilitarii integrarii scolare a copiilor cu CES.

Analiza generala a datelor este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel 39. Gradul de motivatie al cadrelor didactice pentru a colabora cu un asistent social in vederea facilitarii integrarii scolare a copiilor cu CES

Am continuat cu analiza datelor in functie de variabila mediu. Pentru mediul urban rezultatele testului au relevat urmatoarele date:

Grafic 33. Gradul de motivatie al cadrelor didactice din mediul urban pentru a colabora cu un asistent social in vederea facilitarii integrarii scolare a copiilor cu CES

In ceea ce priveste rezultatele pentru analiza raspunsurilor din mediul rural, nu s-au inregistrat diferente semnificative.

Analiza datelor pentru variabila vechime in invatamant am realizat-o cu ajutorul Testului T

21. Perceptia cadrelor didactice asupra utilitatii colaborarii cu asistentul social

Din diverse motive sunt cadre didactice care prefera sa nu colaboreze in ideea ca altcineva ar putea sa ii incurce mai mult decat sa ii ajute. In acest sens am dorit sa aflu care este perceptia cadrelor didactice in ceea ce priveste colaborarea cu asistentul social. Variantele de raspuns pentru evaluarea perceptiei sunt cinci, de la "in foarte mare masura" la "in foarte mica masura".

Rezultatele analizei tuturor raspunsurilor sunt urmatoarele:

Grafic 34. Perceptia cadrelor didactice asupra utilitatii colaborarii cu asis

tentul social

Procentajul obtinut in graficul de mai sus este detaliat astfel: 24 dintre subiectii chestionati considera ca o colaborare cu asistentul social le-ar fi utila mai mult decat sa ii incurce in demersul de integrare scolara a copiilor cu CES; 31 dintre subiecti considerap ca in mare masura o colaborare i-ar putea ajuta, 5 subiecti considera ca o colaborare i-ar putea ajuta intr-o oarecare masura. Variantele de raspuns "in mica masura" si "in foarte mica masura" nu au fost alese de nici un subiect.

Pentru analiza datelor in ceea ce priveste variabila mediu am utilizat Testul T, pentru care rezultatele se prezinta astfel:

Datele obtinute si analizate cu ajutorul testelor CHI- Patrat pentru variabila vechime in invatamant au relevat valori ale pragului de semnificatie mai mari de 0,05, motiv pentru care nu am continuat cu prezentarea datelor.

22. Parerea cadrelor didactice referitoare la implicare unui asistent social in medierea conflictelor cu familiile copiilor cu CES

Aceasta problematica este evaluata cu ajutorul unei scale ordinale de cinci trepte, de la "foarte mult" la "foarte putin". Rezultatele pentru analiza generala se prezinta astfel:

Grafic 35. Parerea cadrelor didactice referitoare la implicare unui asistent social in medierea conflictelor cu familiile copiilor cu CES

Dupa cum se poate observa procentajul cel mai mare indica disponibilitatea cadrelor didactice de a fi ajutate in solutionarea oricaror diferente care ar putea aparea cu parintii, iar procentajul cel mai mic exprima dorinta de a nu exista o terta persoana care sa medieze orice conflict ar putea aparea.

Pentru a evalua raspunsurile pentru variabila mediu am utilizat Testul T..

In ceea ce priveste variabila vechime in invatamant, singura categorie pentru care au reiesit diferente semnificative intre raspunsuri este pentru cadrele didactice cu vechime de peste 15 ani. Rezultatele acestei analize sunt prezentate in graficul de mai jos.

Grafic 36. Parerea cadrelor didactice cu vechiem de peste 15 ani referitoare la implicarea unui asistent social in medierea conflictelor cu familiile copiilor cu CES

23. Implicarea asistentului social in formarea/ dezvoltarea abilitatilor de comunicare ale cadrelor didactice cu copilul/ familia copilului cu CES

Aceasta intrebare vizeaza sa determine cat de mult ar fi dispuse cadrele didactice sa primeasca sfaturi sau sugestii de un asistent social pentru a-si imbunatati comunicarea cu familia/ copilul cu CES. In evaluarea raspunsurilor am utilizat testele non- parametrice CHI- Patrat pentru o scala ordinala de cinci trepte, de la "foarte mult" la "foarte putin".

Analiza generala a tuturor raspunsurilor este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 43. Necesitatea implicarii asistentului social in formarea/ dezvoltarea abilitatilor de comunicare ale cadrelor didactice cu copilul/ familia copilului cu CES

Am analizat datele pentru variabila mediu cu ajutorul Testului T, iar rezultatele au reiesit astfel:

Am analizat raspunsurile pentru a evalua datele in functie de variabila vechime in invatamant cu ajutorul testului CHI- Patrat. Pragul de semnificatie a rezultat mai mic de 0,05 doar pentru categoria de subiecti cu peste 15 ani vechime. Procentul raspunsurilor acestora este urmatorul:

Grafic 37. Necesitatea implicarii asistentului social in formarea/ dezvoltarea abilitatilor de comunicare ale cadrelor didactice cu copilul/ familia copilului cu CES (grupul de subiecti cu peste 15 ani vechime)

24. Disponibilitatea cadrelor didactice de a apela la serviciile unui asistent social pentru managerierea unor situatii personale.

Coinsider ca atat timp cat o persoana are incredere in utilizarea unor servicii le poate recomanda mai departe, motiv pentru care am dorit sa determin care este procentajul cadrelor didactice care ar apela la serviciile unui asistent social pentru a fi ajutat sa-si managerieze situatii personale. Am utlizat o scala nominala din trei trepte: "da", "nu", "nu stiu/ nu raspund".

Pentru analiza generala am utilizat testul non- parametric CHI- Patrat. Rezultatele sunt cuprinse in tabelul urmator:

Tabel 44. Disponibilitatea cadrelor didactice de a apela la serviciile unui asistent social pentru managerierea unor situatii personale.

Pentru analiza pe medii am utilizat testul CHI- patrat iar rezultatele au reiesi astfel:

Tabel 45. Disponibilitatea cadrelor didactice din mediul urban de a apela la serviciile unui asistent social pentru managerierea unor situatii personale

Tabel 46. Disponibilitatea cadrelor didactice din mediul rural de a apela la serviciile unui asistent social pentru managerierea unor situatii personale

Pentru analiza conform variabilei vechime rezultatele se prezinta astfel:

Grafic 38. Disponibilitatea cadrelor didactice cu vechime de 10- 15 ani de a apela la serviciile unui asistent social pentru managerierea unor situatii personale 

Grafic 39. Disponibilitatea cadrelor didactice cu vechime de peste 15 ani de a apela la serviciile unui asistent social pentru managerierea unor situatii personale

25. Importanta angajarii asistentilor sociali in fiecare scoala

Prin aceasta intrebare am dorit sa aflu opinia cadrelor didactice cu parere la angajarea unor asistenti sociali in scoli. Am adresat aceasta intrebare pentru a afla daca asistentii sociali din scoli ar veni in ajutorul cadrelor didactice si am oferit cinci variante de raspuns, de la "foarte mult" la "foarte putin".

Pentru a realiza analiza generala a datelor obtinute am utilizat testul CHI- Patrat. Calculand valoarea pragului de semnificatie am observat ca acesta este mai mare de 0,05, deci intre raspunsuri nu exista diferente semnificative. Cu toate acestea am observat cum au fost selectate primele trei variante ("foarte mult"- 26 subiecti; "mult"- 21 subiecti; "oarecum"- 13 subiecti). Ultimele doua variante de raspuns ("putin" si "foarte putin") nu au fost selectate de nici un subiect.

Analizand separat pentru variabila mediu am constatat ca intre raspunsurile cadrelor didactice din mediu rural nu exista diferente semnificative. Rezultatele testului CHI- Patrat pentru mediul urban sunt urmatoarele:

Tabel 47. Opinia cadrelor didactice din mediul urban referitoarte la importanta angajarii unui asistent social in fiecare scoala

In ceea ce priveste rezultatele obtinute pentru variabila vechime in invatamant testele au relevat ca pentru categoriile de vechime: 1- 5 ani, 5- 10 ani si 10- 15 ani pragul de semnificatie este mai mare de 0,05. Pentru grupul de subiecti de peste 15 ani rezultatele aplicand acelasi test sunt: din 31 de subiecti din aceasta categorie 17 subiecti au optat pentru varianta "foarte mult", 7 subiecti au optat pentru varianta "mult" si tot 7 subiecti au optat pentru varianta "oarecum". Ultimele doua variante de raspuns nu au fost selectate.

Rezulatele in procente sunt prezentate in graficul de mai jos

Grafic 40. Opinia cadrelor didactice cu vechime de peste 15 ani referitoarte la importanta angajarii unui asistent social in fiecare scoala

26. Importanta angajarii asistentilor sociali in scoli in vederea imbunatatirii serviciilor oferite comunitatii, societatii in general

Problematica de mai sus se refera la perceptia cadrelor didactice cu privire la rolul asistentilor sociali in contextul comunitatii din care fac parte si a societatii in general. Pentru a determina care este opinia generala a cadrelor didactice am oferit trei variante de raspuns "da", "nu", "nu stiu/ nu raspund". Rezultatele obtinute le-am analizat cu ajutorul testelor non- parametrice CHI- Patrat.

Analiza generala a raspunsurilor este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 48. Opinia cadrelor didactice cu privire la necesitatea angajarii asistentilor sociali pentru imbunatatirea serviciilor oferite comunitatii, societatii

Dupa cum se poate observa nici un subiect nu a ales a doua varianta de raspuns, procentul majoritar avandu-l varianta a, ceea ce presupune ca subiectii intervievati sunt constienti de faptul ca existenta unor asistenti sociali ca parte integranta a institutiilor de invatamant nu poate decat sa contribuie la imbunatatirea serviciilor pe care statul le poate aduce comunitatii.

In ceea ce priveste analiza comparativa pe medii am constat cum atat in mediul rural cat si in mediul urban frecventa raspunsurilor este acceasi: cate 21 de subiecti au ales varianta "da" si cate 3 subiecti au optat pentru varianta "nu stiu/ nu raspund". Varianta de raspuns "nu" nu a fost selectata de nici un cadru didactic chestionat. Rezultatele sunt prezentate in graficele de mai jos:

Grafic 41. Optiunile cadrelor didactice din mediul urban referitoare la necesitatea anagajarii asistentilor sociali in scoli pentru comunitate, societate

Grafic 41. Optiunile cadrelor didactice din mediul rural referitoare la necesitatea anagajarii asistentilor sociali in scoli pentru comunitate, societate

In ceea ce priveste raspunsurile pe grupe de vechime in invatamant, rezultatele testului CHI- Patrat au relevat ca valoarea lui p este mai mare de 0,05 % pentru grupele 1- 5 ani si 5- 10 ani, motiv pentru care voi prezenta in continuare rezultatele pentru grupele 10- 15 ani si peste 15 ani vechime.

La grupa de subiecti cu vechime cuprinsa intre 10- 15 ani rezultatele sunt urmatoarele: din 12 subiecti la aceasta categorie, pentru varianta "da" au optat 11, pentru varianta "nu" nici un subiect si pentru varianta "nu stiu/ nu raspund" 1 subiect. Procentele sunt prezentate in graficul de mai jos:

Grafic 42. Optiunile cadrelor didactice cu vechime intre 10- 15 ani referitoare la necesitatea anagajarii asistentilor sociali in scoli pentru comunitate, societate

Pentru grupa de subiecti de peste 15 ani vechime statistica se prezinta astfel: din 31 de subiecti la aceasta categorie 28 au optat pentru "da", nici un subiect nu a optat pentru "nu" si 3 subiecti au ales variata "nu stiu/ nu raspund". Graficul cu procentele este urmatorul:

Grafic 43. Optiunile cadrelor didactice cu vechime peste 15 ani referitoare la necesitatea anagajarii asistentilor sociali in scoli pentru comunitate, societate