JOCURI DE COMUNICARE

JOCURI DE COMUNICARE

1. JOCURI DE DINAMIZARE

1. Joc: "Ploaia "

Persoanele participante se aduna in cerc. Conducatorul activitatii prezinta cerintele :

"Afara e timp frumos sau urat, hai sa facem in asa fel incat sa se auda ploaia ! Eu voi porni cu

un gest, care va fi preluat de cel din dreapta mea, de la care gestul va trece la cel din dreapta sa - si asa mai departe. Fiecare dintre voi preia gestul doar in momentul in care a ajuns in stanga sa, si il continua pana cand cel din stanga face un alt gest".

Gesturile sunt urmatoarele :

frecatul energic al palmelor;

pocnitul din degete;

aplecarea si lovirea pulpelor;

lovirea energica si rapida a picioarelor de la glezna pana la pulpe si invers;

lovirea pulpelor;

pocnitul din degete;

frecatul energic al palmelor.

Conducatorul jocului schimba gestul in momentul in care gestul a facut un cerc complet si s-a intors inapoi la cel care l-a pornit.

2. Joc: "Lunile anului"

Conducatorul grupului sta in mijlocul cercului si dicteaza ritmul in care se vor plimba membrii grupului: vor merge normal sau vor alerga usor. Persoanele din grup pot alege trasee la intamplare, dar in interiorul unui cerc destul de strans. Din cand in cand, conducatorul jocului va striga numele uneia dintre lunile anului. Toti cei nascuti in aceea luna vor striga puternic: aaaa! si se vor ghemui. Ceilalti trebuie sa alerge spre cel ce a strigat si sa-l prinda, impiedicand astfel caderea acestuia.

B.     JOCURI INTRODUCTIVE

1. Tabelul cu insusiri

Fiecare participant primeste cate un tabel dupa modelul celui de mai jos:

Participantii sunt invitati sa completeze tabelul, deplasandu-se la ceilalti si punandu-le intrebari. Un nume nu poate sa apara in mai multe rubrici. Tabelul trebuie sa aiba mai putine rubrici decat membrii grupului. Primii cinci care termina pot fi recompensati - modalitatea va apartine voua.!

2. Autoprezentare prin desen

Participantii primesc cate o foaie de hartie, pe care urmeaza sa deseneze un obiect care ii reprezinta. Apoi desenele sunt afisate pe tabla, usa, perete - si sunt trecute in revista de conducatorul activitatii cu ajutorul autorilor desenelor respective, care argumenteaza alegerea facuta.

C.     JOCURI DE PREZENTARE A UNUI DISCURS

1. CONTINUA POVESTEA

Elevii sunt impartiti in grupe de 4-5 grupe.

Grupele au urmatoarea sarcina: trebuie sa alcatuiasca o poveste pornind de la propozitia :

"Ionica  are 8 ani si munceste pe strada....." , si se termina cu propozitia : " Lipeste timbrul si se urca pe bicicleta." Grupele lucreaza 20 minute, dupa care unul din grup va citi povestea.

La sfarsitul activitatii, vom ruga grupele sa-si aleaga un nume, vom trece aceste nume pe tabla, apoi fiecare elev va trece si va pune un X in dreptul grupei a carei povestire i-a placut cel mai mult. Nimeni nu poate vota grupa din care a facut parte.

2. POVESTEA NOASTRA

Elevii sunt asezati in cerc.

Conducatorul activitatii incepe o poveste, spunand o propozitie. Cel asezat in dreapta spune o alta propozitie s.a.m.d., urmand ca ultimul din sir sa incheie aceasta poveste comuna.

3. GHICESTE INCEPUTUL POVESTIRII !

Elevii sunt rugati sa creeze in scris sau, eventual, oral o povestire al carei final este dat. Dam propozitia de incheiere a povestirii, apoi lasam elevilor timp de lucru. La sfarsit, solicitam, in limita timpului, cativa elevi sa prezinte povestirea pe care au creat-o. In final, putem face un top al povestirilor prezentate pe baza voturilor elevilor participanti la activitate. Cateva exemple de propozitii finale :

Istoria se repeta.

Invata sa muncesti si asteapta.

Cine nu gandeste, nu actioneaza cum trebuie.

Mai multe minti vad mai bine lucrurile.

Dupa ploaie, soarele straluceste mai tare!

4. STILURI DIVERSE

Elevii sunt solicitati sa formuleze aceeasi tema in stiluri diferite, punandu-se in urmatoarele situatii:

scriu o scrisoare prietenului lor - grupa 1;

tin o prelegere de popularizare a stiintei la radio- grupa 2;

tin un discurs electoral - grupa 3;

scriu o nuvela - grupa 4;

scriu un text pentru un cantec- grupa 5.

La sfarsit, se citeste cate un exemplu din fiecare tip de text. Ceilalti participanti asculta textul, avand de urmarit cateva aspecte:

sa observe trei cuvinte sau expresii care sunt specifice stilului respectiv;

sa aprecieze cel mai reusit punct al textului;

sa remarce punctele slabe ale textului.

Dupa fiecare tip de text, se discuta aceste intrebari.

Propuneri de teme:

Pestele mare il mananca pe cel mic.

Eu sunt democrat.

Copil in Europa.

Moda este un tiran.

NU UITA !