Opis

1.Document de analiza a Curriculumului National..p. 1

2.Legatura dintre obiective cadru, obiective de referinta si evaluare..p.6

Instrumentul de evaluare proiectatp.11

4. Barem de corectare si notarep.13

5. Administrarea instrumentului de evaluare.. p.14

6.Analiza modului in care a fost aplicat baremul de corectare si notarep.16

Elemente de deontologie a evaluarii in contextul cresterii calitatii actului educational p.19

Bibliografie. p.25

1. Document de analiza a Curriculumului National

Programa scolara pentru limba si literatura romana

Clasa a VIII a

In contextul educational actual, problematica evaluarii capata o importanta din ce mai mare in activitatea specialistilor si, mai ales a practicienilor.

Influenta evaluarii, in special prin intermediul examenelor, se face tot mai mult resimtita atat asupra activitatii de predare, cat si asupra celei de invatare.

Structura Curriculumului National romanesc ilustreaza preocuparea generala pentru descentralizare si adaptare a demersului educational la nevoile, aptitudinile si aspiratiile diferitelor categorii de elevi, dar si optiunile comunitatii pentru o orientare sau alta in procesul de invatamant.

Componentele sale sunt reprezentate de: planul-cadru de invatamant, programa scolara si manualele scolare.

Curriculumul are o structura complexa si vizeaza nu numai studiul literaturii, ci si al limbii romane. Continuturile de literatura sunt structurate in maniera selectiv-valorica, acest fapt sugerind prioritate pentru studiul valorilor literare si nu pentru cel al procesului istoric-literar. La limba si literatura romana pentru clasele a V-a - a VIII-a, curriculumul se bazeaza pe modelul comunicativ-functional, presupunand dezvoltarea integrata a capacitatilor de receptare si de exprimare orala, respectiv de receptare si de exprimare scrisa. Dezvoltarea competentelor de comunicare se realizeaza prin familiarizarea elevilor cu diverse situatii de comunicare orala si scrisa, cu texte literare si nonliterare adecvate varstei scolarilor

Curriculumul cuprinde urmatoarele componente de baza: obiective generale (cadru) ale studiului limbii si literaturii romane in gimnaziu,obiective de referinta, continuturi recomandate, sugestii metodologice,sugestii de evaluare.

Obiectivele-cadru ale studiului limbii si literaturii romane in gimnaziu constituie componenta esentiala a curriculum-ului si vizeaza finalitatile educationale ale disciplinei. Ele indica mutatiile de comportament ale profesorului si ale elevului in contextul noului model didactic, consemnind, in general, performantele la limba si literatura romana care trebuie atinse de catre elevi la finele treptei gimnaziale de invatamint.

Obiectivele de referinta, concepute si sistematizate pe clase, au o formulare precisa, indicind cu exactitate competentele care urmeaza a fi formate prin intermediul unor cunostinte si valori ale limbii si literaturii romane. Derivind din obiectivele generale, acestea se prezinta sub forma unor concretizari, prin situatii de invatare caracteristice nivelului de instruire avut in vedere. Ele acopera cele trei sfere de dezvoltare a personalitatii: intelectuala (obiective cognitive-cunostinte), psihomotorica (obiective tehnologice-capacitati), motivational-afectiva (atitudini) si au un caracter preponderent formativ, aratind:

. ce e recomandat sa stie elevul;

. ce trebuie acesta sa stie sa faca;

. ce atitudini trebuie sa-si formeze pe parcursul fiecarei clase de gimnaziu.

In vederea realizarii obiectivelor cadru si de referinta, noul curriculum propune continuturile-cadru. Acestea sunt nondirective, flexibile si au un caracter orientativ.

La limba si literatura romana pentru clasele a V-a - a VIII-a, curriculumul se bazeaza pe modelul comunicativ-functional, presupunand dezvoltarea integrata a capacitatilor de receptare si de exprimare orala, respectiv de receptare si de exprimare scrisa. Dezvoltarea competentelor de comunicare se realizeaza prin familiarizarea elevilor cu diverse situatii de comunicare orala si scrisa, cu texte literare si nonliterare adecvate varstei scolarilor.

De exemplu la clasa a VIII-a planificarea unei unitati de invatare evidentiaza

relatia ce trebuie sa existe intre programa, obiective de referinta, activitati de invatare, metode , mijloace si evaluare.

Continuturile invatarii includ cele doua domenii ale disciplinei: limba romana si literatura romana. Ele sunt dinamic ordonate pe unitati de instruire si repartizate pe clase intr-o viziune sistemica.

O exemplificare in acest sens o constituie planificarea unitatii de invatare ROMANUL :

Clasa a VIII a

Unitatea de invatare : Romanul

Nr. de ore alocate : 19

Componenta metodologica prefigureaza principalele mutatii in activitatea didactica a profesorului in gimnaziu, din perspectiva inovatiilor preconizate. Ele tin de modernizarea procesului educational si subliniaza caracterul formativ al invatarii.

Abordind continuturile, contextele si tipurile de activitati propuse prin metodologii pe care le va considera adecvate situatiei educationale, profesorul va tinde in permanenta spre atingerea obiectivelor. Metodele interactive presupun, din partea profesorului, un demers capabil sa-i determine pe elevi a-si forma, prin tehnici eficiente, competente de munca intelectuala independenta in vederea eficientizarii procesului de invatare.

Alegerea cu discernamint a metodelor, a procedeelor, a materialelor didactice, proiectarea unor activitati suplimentare vor evidentia capacitatea creatoare a profesorului in aplicarea materiei de studiu.

2.Legatura dintre obiective cadru, obiective de referinta si evaluare

Evaluarea se face pornind de la continuturi si obiective, de la aspectul formativ si informativ al pregatirii elevilor. Ea presupune determinarea masurii de realizare a obiectivelor instructionale de catre elevi.

Taxonomia obiectivelor educationale elaborata de B.S.Bloom isi are originea tocmai in problemele de examinare si evaluare. Succesul de care s-a bucurat taxonomia lui Bloom si, in general ideea definirii operationale a obiectivelor este, fara indoiala, expresia nevoii de rigoare in actul proiectarii si evaluarii procesului de invatamant, caci numai pe baza obiectivelor clar definite se pot construi criterii obiective si coerente de evaluare.

Precizia si eficienta evaluarii sunt strans legate de formularea obiectivelor si de desfasurarea demersurilor de instruire.

In aceste conditii, probele de evaluare trebuie selectate si elaborate in stransa legatura cu obiectivele (cadru, de referinta si operationale) si, mai ales in functie de gradul de complexitate al obiectivului (asimilare de cunostinte, aplicatie, sinteza, evaluare), precum si in functie de rezultatele asteptate ale instruirii (cunostinte, deprinderi sau capacitati intelectuale, priceperi si deprinderi practice, comportament ).

In practica instruirii s-a incercat stabilirea unor corespondente, cu caracter general, intre obiective, elementele de continut si metodele, procedeele tehnicile de utilizat, cu scopul de a veni in sprijinul alegerii unor variante alternative si a unor solutii adecvate pentru actul educational (Neacsu, 1990, p.223).

Curriculum-ul permite solutii alternative la selectarea textelor literare si a materiilor lingvistice pe care o vor realiza autorii de manuale si chiar profesorii. Deschiderea spre invatamintul formativ (nu informativ) are ca imperativ si formarea unui stil intelectual propriu de comunicare in educatie, convergent libertatii de interpretare a textelor literare si de realizare a actelor de vorbire orala si scrisa.

Obiectivele-cadru ale Programei scolare pentru limba si literatura romana la clasa a VIII a sunt:

1.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

2.Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Motivarea alegerii obiectivelor cadru si de referinta

Testul initial propus porneste de la programa scolara pentru clasa a VII a si are ca scop stabilirea nivelului de pregatire al elevilor la inceputul unei noi perioade de instruire.

La sfarsitul clasei a VII-a elevul ar fi trebuit sa aiba urmatoarele capacitati, in ceea ce priveste receptarea mesajului scris si exprimarea scrisa:

. sa inteleaga sensul textelor literare si nonliterare;

. sa recunoasca modalitatile specifice de organizare a textului epic si procedeele de expresivitate in textul liric;

. sa sesizeze corectitudinea si valoarea expresiva a categoriilor gramaticale si lexicale invatate;

. sa utilizeze corect si nuantat categoriile semantice invatate;

. sa organizeze secventele textuale in functie de o cerinta specifica;

. sa utilizeze corect flexiunea nominala si verbala, precum si semnele ortografice si de punctuatie;

. sa foloseasca modalitati variate pentru realizarea expresivitatii textului.

Atitudinile dezvoltate la sfarsitul clasei a VII-a ar trebui sa fie urmatoarele:

. sa acorde interlocutorilor sanse de a-si exprima opiniile;

. sa-si exprime, in scris, opinii si atitudini;

. sa-si motiveze logic parerile;

. sa pledeze motivat pentru norma literara utilizind-o constient in circumstantele cerute;

. sa tinda in mod constant spre o exprimare corecta, expresiva si originala;

. sa recurga in mod variat la diferite formule stilistice care confera expresivitate si originalitate mesajului emis;

. sa manifeste toleranta sau atitudine critica fata de ideile exprimate de interlocutori

Informatiile obtinute in urma realizarii evaluarii initiale sprijina planificarea activitatilor viitoare din perspectiva adecvarii acestora la posibilitatile elevilor, sau a initierii, daca este cazul, a unor programe de recuperare.

Testul va viza continuturile din domeniul teoriei literare (opera epica); al practicii rationale si functionale al limbii (rezumat) si al elementelor de constructie a comunicarii (notiuni de vocabular).

Am pornit de la obiectivele cadru 3 si 4 din programa scolara urmarind achizitiile elevilor privind receptarea mesajului scris si capacitatea de exprimare scrisa.

Astfel, testul porneste de la urmatoarele obiective:

OBIECTIVE CADRU

3.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

4.Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

OBIECTIVE DE REFERINTA

• Sa interpreteze un text literar sau nonliterar, facand corelatii intre nivelurile fonetic, lexical,morfologic si semantic
• Sa sesizeze valoarea expresiva a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de imbogatire a vocabularului, a categoriilor semantice studiate, a ortografiei si punctuatiei
• 4.2 elaborarea de raspunsuri adecvate cerintei formulate, cu folosirea adecvata a modurilor de expunere , a conventiilor tipului de text indicat
• 4.3 construirea corecta a unui text din punct de vedere sintactic, utilizarea adecvata a formelor verbale prin raportarea la cronologia faptelor relatate, utilizarea conectorilor adecvati la nivelul propozitiilor si a frazei.
• 4.5- rezumarea unui text la prima vedere

OBIECTIVE DE EVALUARE

Elevii vor fi capabili sa:

- identifice unele elemente de structurare a textului narativ

- identifice modurile de expunere si felul in care acestea se combina dintr-un text dat;

- recunoasca toate categoriilor semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, paronime, cuvinte polisemantice

- distinga sensul propriu , sensul figurat al cuvintelor in functie de context

- evidentieze rolul semnelor ortografice si de punctuatie din textul dat

- recunoasca mijloacele de imbogatire a vocabularului

Testul initial propus evaluaza abilitati , deprinderi, competente care se refera la capacitatile de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa prevazute in programa scolara si in programa pentru teza cu subiect unic pentru clasa a VII-a., urmarindu-se achizitiile anterioare ale elevilor.

In realizarea cerintelor am pornit de la urmatoarele obiective de referinta:

.Obiectiv de referinta 3.2-identificarea mijloacelor de imbogatire a vocabularului

. Obiectiv de referinta 3.2-stabilirea relatiilor de sinonimie intr-un text dat

. Obiectiv de referinta 3.1-identificarea elementelor structurale ale genului epic( moduri de expunere)

. Obiectiv de referinta 3.1-identificarea unor trasaturi ale genului epic

Obiectiv de referinta 3.2-identificarea unor valori stilisice ale nivelului lexical

.Obiectiv de referinta 4.5- rezumarea unui text la prima vedere

Obs. In evaluarea realizarii acestei sarcini de lucru se are in vedere un complex de obiective de referinta si activitati de invatare :

3.1 identificarea structurii textului epic -timp, spatiu,actiune, personaje

3.3 identificarea ideilor principale

4.2 elaborarea de raspunsuri adecvate cerintei formulate, cu folosirea adecvata a modurilor de expunere , a conventiilor tipului de text indicat

4.3 construirea corecta a unui text din punct de vedere sintactic, utilizarea adecvata a formelor verbale prin raportarea la cronologia faptelor relatate, utilizarea conectorilor adecvati la nivelul propozitiilor si a frazei.

MATRICEA DE SPECIFICATII

Instrumentul de evaluare proiectat

Timp de lucru : 50 de minute

Citeste cu atentie textul dat si raspunde la cerintele ce urmeaza:

Trei zile batusera vanturi sunatoare de la miazazi, pamantul se zbicise, si-n dumbravioara din marginea satului, la malul Siretului, incepusera sa infloreasca galben cornii. Baiatul cel mai mititel al lui Dumitru Onisor iesise cu sase oi la mugurul proaspat al primaverii.

Era un copilas palid si maruntel si tara pe pamantul ravan niste cuibote grele ale unui frate mai mare. Ridica spre mine ochi tristi, invaluiti ca-ntr-o umbra cenusie si-si scoase cu anevoie palarioara veche, pleostita ca o ciuperca. Imi dadu buna-ziua cu un glas moale in care parca suna o suferinta timpurie; apoi, acoperindu-se, ridica deasupra oilor toiegelul, indemnandu-le spre crang.

Ce mai faci tu, mai flacaule? il intrebai eu. Ai iesit cu oile la pascut?

M-a trimis tatuca sa le mai port ! raspunse el serios, cu glasu-i subtirel si peltic

Oile se oprira si ele si intoarsera capetele spre calauzul lor asteptand indemnul de a porni mai departe.

Dar esti tu vrednic sa porti un card de oi?, adaugai eu curios.

He, sunt eu vrednic; da' acuma n-am ce purta, sunt suparat, zise el cu gandul dus

Cum se poate? Si de ce, ma rog?

- De ce? ma intreba el ridicand spre mine fruntea pe care sta zimtuit in neregula paru-i buhos, pentru ca in primavara asta tot ne-au cazut din oi, s-acuma am ramas numai cu acestea sase.

Desi "flacaul" cu care vorbeam era maruntel, numai de-o schioapa, desi intrase in a opta primavara a vietii lui, nacazul lui era adanc, iar zambetul meu pieri pe data.

(Mihail Sadoveanu - Un om nacajit

Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele urmatoare:

Incercuieste varianta corecta: (5p)

Cuvantul palarioara s-a format prin:

a)derivare cu prefix

b)derivare cu sufix

c) compunere

.Sinonimele cuvinteleor subliniate din text sunt:

maruntel-( 5 p)

suparat-. ( 5 p)

pieri- (5 p)

Total: (15p)

.Numeste un mod principal de expunere folosit in textul de mai sus. (10p)

Mentioneaza doua trasaturi care sa justifice faptul ca textul apartine unei opere

epice (20p)

.Identifica in fragment doua figuri de stil diferite. (10 p)

.Scrie o compunere de 10-15 randuri in care sa realizezi rezumatul fragmentului. (30p)

In realizarea compunerii vei avea in vedere urmatoarele repere:

-concordanta dintre continutul textului si rezumat

-desprinderea ideilor principale ale textului

-respectarea conventiilor specifice rezumatului

Nota: vei primi 22 de puncte pentru continut si 8 puncte pentru redactare. 

4. Barem de corectare si notare

Se acorda 5 puncte pentru incercuirea variantei b

Exemple de raspuns: maruntel-mititel, mic,etc, suparat-trist, necajit etc., pieri-disparu,etc (5 + 5+5)15 puncte

Exemple de raspuns : naratiune, dialog, (10 puncte)

Mentionarea a doua trasaturi care sa justifice faptul ca fragmentul apartine genului epic : prezenta naratorului, a personajelor, moduri de expunere naratiunea si dialogul etc.(formulare corecta, nuantata :20 de puncte ; formulare partal corecta sub aspect logic si ortografic :10 puncte ; formulare partial corecta, cu mai mult de doua greseli de exprimare sau ortografie :2 puncte)

Exemple de raspuns : epitete :galben, proaspat, palid,etc ; comparatie : palarioarapleostita ca o ciuperca ; enumeratie :palid si maruntel, subtirel si peltic etc.(5+5) 10 puncte

Continutul rezumatului (22 puncte :8+8+6).

respectarea fidelitatii fata de textul dat( in totalitate : 8p ; partial :4p)

desprinderea elementelor esentiale,a ideilor principale ale textului (desprinderea adecvata a elementelor esentiale, a ideilor principale :8 p ; desprinderea partial adecvata sau cu omisiuni a elementelor esentiale :4 p ;)

respectarea unor conventii specifice rezumatului ( in totalitate :6 p ; partial :3p)

Redactarea rezumatului (8 puncte  : 2+2+2+2)

Coerenta textului (2p)

Registru de comunicare, stil si vocabular adecvate continutului rezumatului(2p)

Ortografia si punctuatia (0-2 greseli :2p ;peste 3 greseli 0p)

Lizibilitate,incadrare in limita de spatiu (2p)

Total: 100 de puncte

5. Administrarea instrumentului de evaluare

Administrarea instrumentului de evaluare a avut drept scop principal evaluarea initiala a elevilor din clasa a.VIII-a A, la limba si literatura romana.

Pentru standardele curriculare corespunzatoare au fost redactate obiective de evaluare cu o acoperire cat mai cuprinzatoare. Forma de evaluare pentru care am optat a fost testarea scrisa.

Principalele etape pe care le-am parcurs au fost:

Stabilirea esantionului de subiecti;

Elaborarea probelor de evaluare,conform Curriculumului National,urmarind curriculumul- nucleu (am formulat obiective de evaluare care au vizat elementele de baza);

Proiectarea unui numar de itemi pentru fiecare obiectiv de evaluare stabilit

Concomitent cu testele am elaborat criteriile de corectare pentru varianta de test.

Esantionul proiectat a cuprins 20 de elevi,prezenta la testare fiind de 100%.

Distributia sarcinilor de lucru pe varianta de test a avut ca scop posibilitatea evaluarii unui numar mare de obiective de evaluare corespunzatoare standardelor curriculare de inceput al unui nou ciclu de studiu al invatamantului gimnazial.

In consecinta , analiza vizeaza nivelul de pregatire a elevilor la inceputul unei noi perioade de instruire.

Raport de analiza:

Clasa a VIII-a A ;Total elevi : 20; Fete: 12; Baieti :8

Rezultatele testului la finalul corectarii sunt prezentate in urmatorul tabel:

Media clasei:8.77

Mediana:9

Analiza subiectelor din testul propus in functie de itemi

Analiza ponderii itemilor folositi

Coeficientul de dificultate pe itemi

6.Analiza modului in care a fost aplicat baremul de corectare si notare

CORESPONDENTA INTRE ITEMII PROBEI, CRITERIILE DE EVALUARE SI BAREMUL DE NOTARE

Concluzii

Este vizibil, la nivelul procentelor ,ca testul a fost receptat drept mediu, complex din perspectiva abordarii cerintelor formulate, dar se poate remarca si dificultatea unor elevi de a realiza rezumatul unui text la prima vedere.

In urma corectarii testului de evaluare am ajuns la urmatoarele concluzii referitoare la cunostintele elevilor:

Punctele tari (Strengths):

• au cunostintele necesare despre vocabular (recunosc mijloacele de imbogatire a vocabularului, relatiile semantice intre cuvinte)
• au capacitatea de a identifica resursele stilistice ale unui text literar
• exploateaza in textul scris valorile stilistice ale vocabularului;
• recunosc modurile de expunere si trasaturile genului epic
• aplica regulile ortografice si de punctuatie

Punctele slabe (Weaknesses):

• realizarea rezumatului unui text la prima vedere;
• respectarea conventiilor specifice rezumatului

Masuri amelioratorii:

• se va insista asupra activitatilor de invatare ce vizeaza redactarea textelor diverse adaptate la anumite situatii de comunicare.
• se vor efectua meditatii cu elevii mai slabi

ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUARII IN CONTEXTUL CRESTERII CALITATII ACTULUI EDUCATIONAL

Prof.Bici Viorica

Grupul Scolar Ind. Unirea Stei, Bihor

1. Conceptul de evaluare

Meseria de profesor presupune o preocupare permanenta pe taramul teoriei pedagogice si al practicii scolare indreptate mereu in directia perfectionarii activitatii .

In contextul educational actual, problematica evaluarii capata o importanta din ce mai mare in activitatea specialistilor si, mai ales a practicienilor.

Influenta evaluarii, in special prin intermediul examenelor, se face tot mai mult resimtita atat asupra activitatii de predare, cat si asupra celei de invatare.

Evaluarea este un proces care, pe langa faptul ca implica subiecti concreti si are efecte in mintea si constiinta elevilor, ea implica aproape in toate cazurile si judecati de valoare, raportare la valori morale si la insusiri de caracter. O nota scolara sau un calificativ exprima, de cele mai multe ori, nu numai peformante si capacitati "pure" de tipul inteligenta, memorie, imaginatie, cunostinte, deprinderi etc., ci si calitati de ordin moral, insusiri de vointa si caracter cum sunt: seriozitate/neseriozitate, vointa puternica/ vointa slaba, corectitudine/ incorectitudine etc.

Aprecierea cat mai obiectiva a rezultatelor presupune raportarea acestora la anumite criterii:criteriul raportarii la obiectivele generale si operationale,criteriul raportarii la nivelul atins de populatie scolara evaluata , criteriul raportarii la capacitatile fiecarui elev si la nivelul lui de cunostinte inainte de inceperea programului de instruire.

B. Bloom intelege evaluarea ca "formulare, intr-un scop determinat, a unor judecati asupra valorii anumitor idei, lucrari, situatii, metode, materiale etc."

Cu alte cuvinte, evaluarea este o actiune de cunoastere care are urmatoarele note definitorii:

- fac obiect al evaluarii fenomene foarte variate;

- evaluarea implica o judecata de valoare asupra starii fenomenului evaluat;

- presupune atat cuantificarea (masurarea) fenomenului cat si aprecierea lui;

- judecatile de valoare implica utilizarea unor criterii, standarde;

- totul este efectuat "intr-un scop determinat"(ameliorarea).

2. Rolul evaluarii in procesul didactic

Demersurile evaluative sunt realizate ca actiuni competente ale activitatii educative si servesc sistemului insusi.

Evaluarea didactica cuprinde 3 momente:

1. masurarea consecintelor instruirii ce consta in atribuirea unor simboluri menite sa cuantifice achizitionarea unor comportamente de catre elevi.

2. aprecierea semnifica emiterea unei judecati de valoare privitor la un comportament observabil raportat la un cadru de referinta.

3. decizia ce prelungeste actul aprecierii intr-o nota, caracterizare, etc si recomanda masuri de ameliorare a activitatii didactice ulteriore.

Evaluarea se face pornind de la continuturi si obiective, de la aspectul formativ si informativ al pregatirii elevilor. Ea presupune determinarea masurii de realizare a obiectivelor instructionale de catre elevi.

Evaluarea didactica are deci rolul de: a masura progresul scolar al elevilor

a intari motivatia invatarii, a obisnui elevul cu autoaprecierea, a regla activitatea profesorului si a elevilor, a masura felul in care este receptata informatia de catre elevi.

(Cf. Ioan Dersidan, Metodica predarii limbii si literaturii romane, , 2003, p. 362.)

Pe ansamblu, evaluarea indeplineste un rol de reglare a procesului, atat a actului de predare cat si a activitatii de invatare. Ambii parteneri ai procesului - profesorii, elevii - au nevoie sa cunoasca masura in care activitatea lor raspunde exigentelor scolare.

3. Optimizarea proceselor de evaluare privind rezultatele scolare

De-a lungul timpului, teoria si practica evaluarii in activitatea didactica a cunoscut mai multe orientari si accente sub impactul dezvoltarilor inregistrate in domeniul psihologiei invatarii, al teoriei curriculum-ului scolar si al unor experiente in didactica imbunatatirii actului evaluativ.

Ion T. Radu (2005,p.278 ) considera ca pentru optimizarea proceselor evaluative trebuie luate in considerare mai multe aspecte :

a). Este recunoscuta necesitatea unei integrari adecvate a actiunilor evaluative in actul didactic, urmarindu-se verificarea sistematica a performantelor scolare, depistarea unor lacune in pregatirea elevilor si furnizarea informatiilor cu privire la calitatea demersului didactic .

b). Realizarea evaluarii de o maniera sa cultive si sa sustina interesul elevilor pentru studiere, accentul cazand pe functiile formative ale evaluarii .

Este necesar astfel sa se elimine din procesul de evaluare elementele generatoare de stres, deplasand accentul pe promovarea functiilor de orientare si de sustinere a elevilor .

c). Efectele pozitive ale evaluarii asupra invatarii depind si de cooperarea profesor -elevi in evaluari .

Promovarea unei atitudini de exigenta nu implica o relatie de adversitate intre profesor si elev , ci este compatibila cu o relatie de cooperare , incurajandu-se autoevaluarea .

d). In relatia cu functia de stimulare a activitatii de invatare , este necesar ca evaluarea sa fie realizata de maniera sa cultive si sa sustina interesul elevilor pentru studiu, sa-i ghideze in activitatea de invatare .

e). Actualul sistem de educatie presupune o mai buna interactiune intre diferitele functii ale evaluarii . Aceasta inseamna reconsiderarea raportului dintre continuturile instruirii si obiectivele majore ale activitatii scolare .

f). Extinderea actiunilor evaluative asupra procesului didactic , ceea ce confera o deschidere catre cunoasterea progresului elevilor si analiza activitatii care se afla la originea rezultatelor scolare .

De exemplu , in practica obisnuita , de cele mai multe ori profesorul preda lectia , fixeaza tema, o noteaza si apoi indica ce este incorect intr-un mod mai mult sau mai putin constructiv, dar nu verifica daca elevul si-a indreptat vreuna din deficiente. Apoi se trece la urmatoarea lectie .

Practica optima vizeaza depistarea greselilor si indreptarea lor, evaluarea fiind diagnostica si formativa .

4. Deontologia evaluarii

Dupa cum se cunoaste, deontologia a avut initial semnificatia de stiinta sau logica a moralei, termenul - introdus de J. Bertham in lucrarea "Deontologia sau stiinta moralei" (1834) - marcand distinctia dintre ontologie, care se ocupa cu ceea ce este si deontologie, care se ocupa cu ceea ce trebuie sa fie, cu ceea ce "trebuie respectat".

Codul deontologic al educatorului cuprinde o serie de principii ce trebuie respectate de toate cadrele didactice:

1. Angajamentul fata de elevi

2. Angajamentul fata de profesiunea didactica

3. Comportamentul etic fata de colegii de profesie

4. Angajamentul fata de comunitatea scolara si profesionala

Deontologia evaluarii (considerata un caz particular al deontologiei pedagogice) are ca referential un set de valori ce pot fi considerate esentiale pentru procesul evaluativ(pentru evaluator, pentru cel evaluat) in raport cu procesul insusi al evaluarii, pentru societate.

Un sistem de evaluare eficient trebuie sa indeplineasca mai multe conditii

. evaluarea trebuie sa fie o experienta de invatare;

. ea trebuie sa fie motivanta, nestresanta, sa fie o bucurie;

. trebuie sa fie mai mult constructiva decat distructiva;

. trebuie sa fie bazata pe dialog;

. sa se concentreze pe ceea s-a invatat si nu pe ceea ce s-a gresit;

. trebuie sa se desfasoare inca de la inceputul programului, consiliind si ameliorand pe parcurs si nu doar la sfarsit;

. trebuie sa favorizeze si sa pemita elevului sa invete sa construiasca forma sa personala de realizare a invatarii;

. trebuie sa ofere oportunitati de gandire, reflectie

. trebuie sa fie clara, explicita;

. sa aiba in vedere proportionarea diversilor tempusi de evaluare in concordanta cu particularitatile educatului, daca va fi nevoie, negociind cu acesta;

. sa stimuleze procesele de co-evaluare intre profesor-elev, intre elev-elev;

. sa promoveze dezvoltarea capacitatilor de autoevaluare la elevi;

Evaluarea eficienta nu se opreste la sfarsitul procesului ci creeaza noi alternative, studiaza impactul si preconizeaza noi demersuri, evaluarea fiind cea mai importanta strategie in acest sens.

Cand profesorul poate fi multumit de evaluarea efectuata?

cand rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

daca elevul intelege mai bine cum trebuie sa invete;

daca elevii au dobandit cunostintele necesare si au posibilitate de a-si imbunatatii activitatea pentru a evita erorile;

daca elevul poate reflecta asupra propriilor rezultate, realizand autoevaluarea procesului de invatare, a activitatii desfasurate si a rezultatelor obtinute;

daca evaluarea nu induce stres participantilor;

Calitatile evaluatorului:

competenta profesionala

obiectivitate

capacitate discriminativa

abilitati organizatorice si de lucru in echipa

abilitati de colectare corecta a datelor

capacitate de analiza si sinteza

integritate

confidentialitate

neutralitate

Concluzii

In demersul didactic profesorul si elevul sunt cei dintai interesati in realizarea unei evaluari obiective, bazata pe criterii unitare cunoscute si aplicate in practica scolara curenta.

De-a lungul anilor, fiecare profesor isi elaboreaza propriul mod de lucru in concordanta cu temperamentul sau , cu inspiratia si aptitudinile sale, dar preocuparea pentru perfectionare, pentru integritate si responsabilitate trebuie sa ramana mereu vie in sufletul fiecarui slujitor al Educatiei .

BIBLIOGRAFIE

Cornita, Georgeta, Metodica predarii si invatarii limbii si literaturii romane, Editura Umbria,1993

Costea, Octavia, Strategii de predare, invatare si evaluare la limba si literatura romana, curs de perfectionare, Casa Corpului Didactic, Oradea, 2007

Cucos C, Pedagogie, Iasi, Polirom, 1996

Dersidan, Ioan, Metodica predarii limbii si literaturii romane, Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2003

Meyer, G., De ce si cum evaluam, trad., Iasi, Editura Polirom, 2000

Neacsu, I., Stoica, A. (coord.), Ghid general de evaluare si examinare, Editura Aramis, Bucuresti, 1996

Nicola, I., Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, 2002

Paun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2002

Potolea, D., Neacu, I., Radu, I. T., Reforma evaluarii in invatamant. Conceptii si strategii, Ministerul Invatamantului, Consiliul National de Evaluare si Examinare, Bucuresti, 1996

Radu, I. T., Evaluarea in procesul didactic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000

Stoica, Adrian, Evaluarea curenta si examenele - Ghid pentru porofesori, Ed. ProGnosis, Bucuresti, 2001