CATEGORII DOCUMENTE |
Gradinita |
EDUCATIE MUZICALA
Programa ScolarA de EDUCATIE MUZICALA
a fost aprobaTA prin
ordin AL ministrului nr. 4237 din 23.08.1999
NOTA DE PREZENTARE
Proces complex si unitar, ce se desfasoara stadial, educatia muzicala are drept scop dezvoltarea sensibilitatii estetice a elevilor, a capacitatilor de exprimare si receptare muzi-cala, prin activitati practice de cantare (vocala si instrumentala) si prin auditii muzicale.
Documentul de fata reprezinta curriculum-ul de educatie muzicala pentru clasele a V-a - a VIII-a, parte integranta a parcursurilor de invatare oferite elevilor in contextul scolaritatii obligatorii.
Optiunea pentru acest curriculum a pornit de la premisele urmatoare:
imperativele reformei invatamantului, racordate la traditiile invatamantului muzical romanesc;
proiectarea curriculum-ului pornind de la finalitatile si obiectivele invatamantului;
centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati si atitudini esentiale in formarea personalitatii;
necesitatea proiectarii concentrice a continuturilor, asigurand continuitatea si progresia de la o clasa la alta.
In acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiective cadru, urmarite pe parcursul intregii etape de scolaritate obligatorie, obiective de referinta, exemple de activitati de invatare, continuturi, sugestii pentru repertoriul de cantece, sugestii pentru auditii muzicale proiectate pentru fiecare clasa, standarde curriculare de performanta.
Sugestiile privind repertoriul de cantece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cantece populare apartinand zonei folclorice respective.
Data fiind plaja orara prevazuta in planul cadru (1-2 ore pentru clasele a V-a - a VII-a si 1/2-1 ora pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul contine atat obiective de referinta si con-tinuturi obligatorii, care apartin curriculum-ului nucleu, cat si altele, la decizia scolii, care devin obligatorii atunci cand se opteaza pentru curriculum extins (2 ore pe saptamana la clasele a V-a - a VII-a si 1 ora pe saptmana la clasa a VIII-a). Acestea din urma sunt marcate cu asterisc.
In ceea ce priveste distributia orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfasura fie in alternanta cu orele de educatie plastica, fie grupate intr-un singur semestru.
NOTA Prezenta programa este valabila si pentru scolile in care predarea se face in limbi ale minoritatilor nationale. In lectii se poate include material vocal si instru-mental (exemple: reproduceri de cantece si auditii) conform specificului national.
OBIECTIVE CADRU
Dezvoltarea capacitatilor interpretative (vocale si instrumentale) Dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii si formarea unei culturi muzicale Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical Cultivarea sensibilitatii, a imaginatiei si a creativitatii muzicale |
Clasa a V-a
Obiective de referinta si exemple de activitati de invatare
Dezvoltarea capacitatilor interpretative, vocale si instrumentale
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa interpreteze vocal, individual sau in grup, cantece la unison sau in aranjamen-te armonico-polifonice simple, respectand indicatiile de interpretare si gestica diri-jorala |
exercitii de respiratie, emisie, dictie; exercitii de intonatie; exercitii de frazare; interpretare vocala la unison; cantare alternativa, cu ison, in canon; cantare vocala pe 2 voci; cantare expresiva, reliefand valentele poetice ale textului; |
|
sa acompanieze ritmic cantecele interpre-tate |
acompaniere ritmica, folosind corpul sau diferite obiecte sonore si instrumente de percutie; |
|
sa foloseasca in mod corect tehnica instrumentala specifica anumitor instru-mente[1] |
exercitii de
tehnica instrumentala (stabi-lirea tehnicii de manuire a
claviaturii si de emisie |
Dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii si formarea unei culturi muzicale
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa audieze cu atentie lucrarile muzicale, recunoscand elementele de limbaj inva-tate |
exercitii de reproducere, comparare si recunoastere a inaltimii si duratei sunete-lor muzicale; auditii muzicale; prezentarea familiilor de instrumente muzicale; identificarea timbrului, a tempoului si a nuantelor; |
|
sa compare fragmentele audiate, sesizand anumite diferente sau similitudini |
identificarea lucrarii muzicale sau a fragmentului audiat; |
|
sa-si exprime propriile impresii privind muzica audiata |
dezbatere pe baza biografiei marilor compozitori; pregatire si participare la concerte; comentarea impresiilor dobandite in ur-ma participarii la concerte. |
Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa descifreze cantece scrise in tonalitatile Do major si la minor, utilizand elemen-tele de limbaj invatate |
exercitii de intonatie; exercitii de citire si scriere a notelor muzicale; |
|
sa identifice in lucrarile interpretate sau audiate elementele de limbaj muzical |
citire ritmica; solfegiere; exercitii de recunoastere a inaltimii si duratei sunetelor; recunoasterea tempoului si a nuantelor; exercitii de sesizare a expresivitatii intervalelor muzicale; analiza gamelor Do Major si la minor; auditii muzicale; concurs: "Recunoaste instrumentul!"; identificarea structurii cantecelor. |
Cultivarea sensibilitatii, a imaginatiei si a creativitatii muzicale
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa cante cu participare afectiva |
interpretare muzicala; jocuri muzicale; |
|
sa improvizeze ritmic pe o tema data |
improvizatii muzicale utilizand inter-valele si formulele ritmice invatate; organizare de momente artistice, meda-lioane muzicale, serbari; |
|
sa gaseasca un ison la o melodie data |
auditii muzicale; participare la spectacole muzicale; concursuri cu teme muzicale; |
|
sa reprezinte prin miscare, vers, culoa-re, desen, continutul sugerat de muzica |
improvizatii de miscari adecvate unui cantec; realizare de desene reprezentative pentru lucrarile muzicale studiate. |
Continuturi
Practica muzicala
Practica vocala:
deprinderi specifice de cant: tinuta corporala, respiratia, emisia, dictia, articulatia
modalitati de cantare: individuala si in grup, in dialog, monodica si *polifonica (cu ison, in canon pe doua voci)
repertoriu de cantece[2]
*Practica instrumentala:[3]
deprinderi de tehnica instrumentala
repertoriu de lucrari instrumentale
Elemente de limbaj muzical[4]
Melodia:
sunetele si notele muzicale cuprinse intre sol (octava mica) si sol 2 (octava a II-a)
intervale muzicale
organizari sonore: tonalitatile Do Major si la minor natural; *scari modale
Ritmul:
duratele sunetelor si ale pauzelor muzicale si valorile corespunzatoare (patrimea, optimea, doimea, nota intreaga, saisprezecimea)
punctul de prelungire (doimea, patrimea si optimea cu punct)
combinatii ritmice cu duratele invatate, in masurile de 2/4. 3/4, 4/4
anacruza
Tempoul: allegro, allegretto, moderato, andante
Nuantele: piano, forte, mezzoforte, mezzopiano
Timbrul vocal (voci de copii, femei, barbati) si instrumental (familii de instrumente muzicale)
Structura muzicala a cantecului: strofa, refren, rand melodic
Elemente de cultura muzicala
Date despre lucrarile muzicale abordate: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica
Mari compozitori: A. Vivaldi, W.A. Mozart, C. Porumbescu, T. Popovici, D.G. Kiriac
Auditii muzicale[5]
Sugestii pentru repertoriul de cantece[6]
Desteapta-te, romane! Tricolorul Marsul lui Iancu Barbu Lautarul Bardul din Mircesti Revedere La oglinda Limba romaneasca Sfinte Dumnezeule Prohodul Domnului Hristos a Inviat Fie numele Domnului binecuvantat Colinde Hora mare (Frunza verde de cicoare) Mandru-i jocul Hategana Fata de pastor Moara A ruginit frunza din vii Rasuna codrul Cucule, pasare sura Cantec de primavara Copilul si floarea Cantecul gamei |
A. Pann C. Porumbescu T. Popovici P. Mezetti D.G. Kiriac T. Popovici I. Cartu melodie traditionala melodie traditionala melodie traditionala Al. Podoleanu populare popular popular T. Teodorescu T. Popovici D.G. Kiriac I.D. Chirescu I.D. Chirescu W.A. Mozart J. Brahms R. Rogers |
Sugestii pentru auditiile muzicale[7]
Antologie de folclor (Cantece si jocuri populare) Trompetele rasuna La oglinda Morarul Pe carare sub un brad Imnul eroilor Mama Rugaciune Doruletul Marsul lui Tudor din oratoriul Tudor Vladimirescu Dans taranesc Balada pentru vioara si pian Trei jocuri romanesti Dansuri romanesti Cantec de leagan Repetitie de concert Mica serenada Alla Turca din Sonata pentru pian in La major nr. 11 Anotimpurile |
T. Alexandru G. Musicescu T. Popovici D.G. Kiriac I.C. Bratianu I.D. Chirescu I.D. Chirescu I.D. Chirescu Gh. Dumitrescu C. Dimitrescu C. Porumbescu P. Constantinescu B. Bartok W.A. Mozart W.A. Mozart W.A. Mozart W.A. Mozart A. Vivaldi |
Clasa a VI-a
Obiective de referinta si exemple de activitati de invatare
Dezvoltarea capacitatilor interpretative, vocale si instrumentale
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa interpreteze vocal, fluent si expresiv, la unison si in diferite aranjamente armonico-polifonice, cantece apartinand diferitelor tipuri de muzica |
exercitii de cultura vocala (respiratie, emisie, frazare, dictie); interpretare vocala la unison, indivi-duala sau in grup; interpretare vocala pe doua voci (in canon sau armonica); |
|
sa imbogateasca cantarea vocala cu inter-ventii instrumentale |
concursuri de interpretare; interventii instrumentale cu caracter de improvizatie; |
|
sa interpreteze instrumental melodiile invatate vocal[8] |
exercitii de tehnica instrumentala. |
Dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii si formarea unei culturi muzicale
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa asculte cu interes lucrari muzicale de diferite genuri, sesizand expresivitatea elementelor de limbaj muzical |
auditii muzicale; comentarea lucrarilor audiate; dezbateri pe tema lucrarilor muzicale audiate; |
|
sa sesizeze aparitia temelor caracteristice in discursul muzical si sa le fredoneze |
concursuri de recunoastere a temelor muzicale caracteristice; |
|
sa recunoasca lucrari muzicale, identi-ficand tipul de muzica si autorul lor |
exercitii si concursuri de recunoastere a lucrarilor muzicale; identificarea tipului de muzica; |
|
sa-si exprime preferintele muzicale, argu-mentandu-le |
audiere de emisiuni muzicale radio; vizionarea de emisiuni sau filme muzi-cale TV; participare la concerte; comentarea lucrarilor muzicale audiate. |
Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa descifreze cantece scrise in tonalitati majore si minore cu o alteratie la cheie |
exercitii de citire ritmica si melodica; solfegiere; construire dupa model a gamelor ma-jore si minore cu o alteratie la cheie; |
|
extragerea scarilor muzicale din can-tece; |
||
sa identifice si *sa redea formulele ritmi-ce invatate |
dictee muzicale; exercitii de recunoastere (dictee muzi-cale); |
|
sa diferentieze in auditie caracterul major sau minor al tonalitatilor invatate |
auditii muzicale; |
|
sa identifice in lucrarile audiate temele muzicale si sa analizeze structura lor |
exercitii de delimitare a temei muzicale si de determinare a elementelor ei compo-nente; identificarea temelor muzicale in lucrarile audiate. |
Cultivarea sensibilitatii, a imaginatiei si a creativitatii muzicale
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa cante nuantat, coreland interpretarea cu mesajul ce trebuie transmis |
interpretare muzicala; exercitii si jocuri muzicale; |
|
sa diversifice si sa imbogateasca interpre-tarea muzicala |
exercitii de continuare a unei linii melo-dice incepute pe un text dat; construire de teme muzicale pornind de la un motiv dat; concepere de programe artistice; |
|
sa sesizeze momentele de interventie instrumentala in cadrul unei cantari vocale |
auditii muzicale; jocuri muzicale; |
|
sa-si valorifice aptitudinile muzicale ca interpret |
participarea la pregatirea si sustinerea unor serbari muzicale, serate sau momente muzicale. |
Continuturi
Practica muzicala
Practica vocala
deprinderi specifice de cant
cantarea monodica si *polifonica (cu ison, in canon pe doua voci, armonica pe doua voci)
repertoriu de cantece[9]
Practica instrumentala:
deprinderi de tehnica instrumentala
repertoriu de lucrari instrumentale
Elemente de limbaj muzical
Melodia:
modificarea inaltimilor sunetelor prin semnele de alteratie
organizari sonore: tonalitatile Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor
Ritmul:
combinatii ritmice in masurile de 2/4. 3/4, 4/4 (actualizare)
sincopa
contratimpul
Tempoul: accelerarea si rarirea miscarii (accelerando si rallentando)
Nuantele: crescendo si descrescendo
Timbrul:
formatii vocale: corul de voci egale si mixt
formatii instrumentale: orchestra de muzica simfonica
Elemente de structura:
tema muzicala
forma mono-, bi- si tripartita
Elemente de cultura muzicala
Tipuri de muzica si genuri reprezentative:
muzica populara: cantecul propriu-zis, cantecul de joc si melodia instrumentala de joc
*muzica bisericeasca[10]
muzica
clasica: miniatura instrumentala,
muzica usoara: valsul, tangoul, blues-ul, muzica folk
Mari compozitori: G.F. Hndel, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr. Chopin, J. Strauss, Gh. Cucu, G. Enescu
Auditii muzicale[11]
Sugestii pentru repertoriul de cantece
Desteapta-te, romane! Pe-al nostru steag Hora Unirii Biruitorii Trompetele rasuna Ca o zi de primavara Stejarul Plaiuri parintesti S-a dus cucul de pe-aici Pitpalacul Pe langa plopii fara sot Ciobanas cu trei sute de oi Pe carare sub un brad Primavara Coborai din deal in vale Veniti sa ne inchinam Hristos a inviat Cu noi este Dumnezeu Colinde Oda bucuriei Teiul Cantec de leagan Pastravul Ave Maria |
dupa A. Pann C. Porumbescu Al. Flechtenmacher G. Musicescu G. Musicescu G. Musicescu L. Profeta popular N. Oancea G. Serban popular D.G. Kiriac P. Ciorogariu popular cantare bisericeasca G. Musicescu cantare bisericeasca populare L. van Beethoven Fr. Schubert Fr. Schubert Fr. Schubert Fr. Schubert |
Sugestii pentru auditiile muzicale
Miluieste-ma, Dumnezeule Haz de necaz Miniaturi pentru pian Braul amestecat Menuet Cantece fara cuvinte Fr Elise Contradansuri Valsuri Dansuri ungare Vals brillant Humoreska Valsuri Impromptu-uri Momente muzicale Pastravul Lacul lebedelor (fragmente) Spargatorul de nuci Bolero Dans spaniol Badinerie
din Visare Rapsodia albastra Tablouri dintr-o expozitie Messias Rapsodia romana nr. 1 si nr. 2 Poema romana |
Gh. Cucu Gh. Cucu S. Dragoi Pr. Vlaiculescu L. Boccherini F.M. Bartholdy L. van Beethoven L. van Beethoven J. Brahms J. Brahms Fr. Chopin A. Dvorak J. Strauss Fr. Schubert Fr. Schubert Fr. Schubert P.I. Ceaikovski P.I. Ceaikovski M. Ravel E. Granados J.S. Bach R. Schumann G.Fr. Hndel G. Gershwin E. Grieg E. Grieg M. Mussorgski G.Fr. Hndel G. Enescu G. Enescu G. Enescu T. Brediceanu M. Negrea |
Clasa a VII-a
Obiective de referinta si exemple de activitati de invatare
Dezvoltarea capacitatilor interpretative, vocale si instrumentale
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa interpreteze vocal cantece de diferite tipuri si genuri, controland schimbarile de dinamica, timbru si tempo |
exercitii de cultura vocala, relaxare, respiratie, articulatie, intonatie, dictie interpretare vocala, individuala sau in grup; |
|
sa utilizeze diferite procedee armonico-po-lifonice (cantari in canon pe doua sau trei voci) |
cantare in canon pe doua sau trei voci; cantare armonica pe doua voci; |
|
sa interpreteze teme muzicale accesibile din lucrari celebre |
interpretare de teme muzicale celebre; |
|
sa interpreteze instrumental cantece fo-losind tehnici specifice |
exercitii de tehnica instrumentala; interpretare instrumentala. |
Dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii si formarea unei culturi muzicale
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa asculte diferite lucrari muzicale, identificand tipul si genul de muzica |
auditii muzicale; pregatire si participare la concerte, spectacole muzicale; audierea de emisiuni muzicale radio, vizionare de emisiuni TV sau casete video cu inregistrari muzicale; |
|
sa aprecieze bogatia si varietatea folclo-rului muzical romanesc, *recunoscand in lucrarile audiate specificul zonal |
discutarea si analizarea lucrarilor au-diate; |
|
sa sesizeze specificul diferitelor tipuri de muzica (populara, usoara, de opera) |
concursuri "Recunoasteti auditia", "Re-cunoasteti interpretul"; povestirea actiunii unor opere, operete, balete; |
|
sa coreleze informatiile privind activi-tatea marilor compozitori cu contextul socio-cultural in care au creat |
documentare independenta (carti, reviste, programe de concert). |
Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
|
La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
|
sa descifreze cantece si teme muzicale in tonalitatile si in modurile populare inva-tate |
exercitii melodice si ritmice; solfegiere; exercitii de intonare si recunoastere a intervalelor caracteristice din tonalitatile si modurile invatate; dictee muzicale; construirea gamelor si a modurilor populare; |
|
|
extragerea scarilor muzicale din can-tece; | |||
sa identifice forma fixa sau libera a genurilor muzicii populare |
recunoasterea formei cantecelor popu-lare; |
|
|
sa cunoasca si sa diferentieze elementele componente ale genurilor muzicale sce-nice |
auditii muzicale. |
|
Cultivarea sensibilitatii, imaginatiei si creativitatii muzicale
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa interpreteze cu sensibilitate si ex-presivitate piesele muzicale abordate |
interpretare; exercitii de realizare a unor variatii pe o tema data; |
|
sa sesizeze aportul elementelor de limbaj in planul expresivitatii muzicale |
auditii muzicale; |
|
sa realizeze variatii muzicale pe anumite teme ritmice sau melodice |
exercitii muzicale de tip "intrebare-raspuns"; |
|
sa gaseasca anumite formule de acom-paniament ritmic sau instrumental |
acompaniamente instrumentale folosind treptele principale ale tonalitatii; |
|
sa asocieze mesajul muzical receptat imaginii vizuale |
schitarea de decoruri si costume pentru genurile scenice; comentarea unor lucrari muzicale au-diate sau vizionate, descrierea unor deta-lii de ordin regizoral cu rol in sporirea expresivitatii; imaginarea portretului fizic si moral al unui personaj dintr-o opera celebra pornind de la expresia muzicala. |
Continuturi
Practica muzicala
Practica vocala:
deprinderi specifice de cant
cantarea monodica si *polifonica (pe doua si trei voci)
repertoriu de cantece[14]
*Practica instrumentala:
deprinderi de tehnica instrumentala
deprinderi de acompaniament
repertoriu de lucrari instrumentale
Elemente de limbaj muzical
Melodia:
organizari sonore tonale (actualizare)
organizari sonore modale: scari si moduri specifice folclorului romanesc
Ritmul:
masuri simple si compuse: 2/8, 3/8. 5/8
*diviziuni exceptionale: trioletul
*ritmul masurat si nemasurat
Tempoul si nuantele si rolul lor expresiv (actualizare)
Timbrul:
formatii instrumentale: taraful si orchestra de muzica populara, formatiile de muzica usoara, fanfara
interpreti celebri: solisti vocali si instrumentali de muzica populara, culta, usoara
Elemente de structura:
*forma fixa (strofica) si libera (improvizatorica) in muzica populara romaneasca
elemente componente ale operei, operetei si baletului: uvertura, arie, cor, duet, act, tablou, numar
Elemente de cultura muzicala
Tipuri de muzica si genuri reprezentative:
muzica populara; genuri ale folclorului ocazional: colinda si cantecul de stea, cantecul de nunta; *genuri ale folclorului neocazional: doina si balada
*muzica bisericeasca
muzica clasica: opera, opereta, baletul
muzica usoara: muzica pop si disco
mari compozitori: G. Rossini, G. Verdi, *K.M. von Weber, P.I. Ceaikovski, A. Pann, I. Vidu, M. Jora, *S. Dragoi
auditii muzicale[15]
Sugestii pentru repertoriul de cantece[16]
Imnul eroilor Romanul Trompetele rasuna Cea de pe urma noapte a lui Mihai Viteazul Vantulet de primavara Trandafir de la Moldova M-a facut mama oltean Fata dobrogeana Tatal nostru Aparatoarei Doamne Unul sfant Mantuieste Doamne, poporul tau Mergi la cer Colinde O, lume, ce frumoasa esti! Cantari de veselie Cantec de leagan Barcarola Corul vanatorilor din opera "Freischtz" |
I.G. Bratianu C. Porumbescu G. Musicescu din colectia G. Musicescu popular popular popular popular A. Pann cantare bisericeasca cantare bisericeasca cantare bisericeasca A. Flechtenmacher L. van Beethoven G. Donizetti J. Brahms C.M. von Weber C.M. von Weber |
Sugestii pentru auditiile muzicale[17]
Rasunetul Ardealului Rasunet de la Crisana Granele vara se coc Negruta Trandafir de pe razoare Opera Napasta (fragmente) Divertisment rustic Tatal nostru Poloneze Valsuri Mazurci Concertul nr. 1 pentru pian si orchestra Opera Nunta lui Figaro (uvertura, arii) Opera Oberon (uvertura) Opera Freischtz (fragmente) Opera Barbierul din Sevilla (uvertura, arii) Opera Wilhelm Tell (uvertura) Opera Cotofana hoata (uvertura) Opera Traviata (arii, duete, coruri) Opera Aida (arii, duete, coruri) Opera Nabucco (arii, duete, coruri) Opera Trubadurul (arii, duete, coruri) Opera Ernani (arii, duete, coruri) Baletul Lacul lebedelor (fragmente) Baletul Spargatorul de nuci (fragmente) Baletul Frumoasa din padurea adormita (fragmente) Baletul La piata" (fragmente) Opera Carmen (fragmente) |
I. Vidu I. Vidu I. Vidu I. Vidu S. Dragoi S. Dragoi S. Dragoi A. Pann Fr. Chopin Fr. Chopin Fr. Chopin Fr. Chopin W.A. Mozart K.M. von Weber K.M. von Weber G. Rossini G. Rossini G. Rossini G. Verdi G. Verdi G. Verdi G. Verdi G. Verdi P.I. Ceaikovski P.I. Ceaikovski P.I. Ceaikovski M. Jora G. Bizet |
Clasa a VIII-a
Obiective de referinta si exemple de activitati de invatare
Dezvoltarea capacitatilor interpretative (vocale si instrumentale)
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa interpreteze cu acuratete un repertoriu divers de cantece si teme muzicale |
exercitii de cultura vocala; interpretare de cantece sau teme mu-zicale; cantare in canon; cantare armonica; |
|
sa interpreteze instrumental un reper-toriu de cantece si teme muzicale respec-tand indicatiile de frazare, nuantare, tempo |
exercitii de tehnica instrumentala; interpretare instrumentala; interpretare vocala de cantece; |
|
sa realizeze acompaniamente instrumen-tale simple la cantecele invatate |
acompaniament instrumental. |
Dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii si formarea unei culturi muzicale
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa asculte o varietate de lucrari muzicale, identificand anumite elemente de limbaj muzical |
auditii muzicale; participare la concerte sau alte mani-festari muzicale; |
|
sa recunoasca lucrari muzicale repre-zentative din creatia universala |
recunoasterea lucrarilor audiate; identificarea genului; discutarea si analizarea lucrarilor audiate; |
|
sa emita judecati estetice personale asupra operelor muzicale audiate |
utilizare de resurse variate pentru o mai buna intelegere a lucrarilor muzicale au-diate (programe de concert, reviste de specialitate, carti, emisiuni radio, TV). |
Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa descifreze cantece in tonalitatile in-vatate |
exercitii de citire ritmica si melodica; solfegiere de motive sau teme muzicale; extragerea si analiza scarilor muzicale; |
|
sa analizeze elementele de limbaj muzical din lucrarile invatate sau audiate |
auditii muzicale; |
|
sa diferentieze caracteristicile genurilor muzicale |
analiza lucrarilor audiate. |
Cultivarea sensibilitatii, a imaginatiei si a creativitatii muzicale
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa interpreteze cu expresivitate piesele muzicale abordate |
interpretare muzicala; concursuri de interpretare; |
|
sa intervina cu idei personale in comen-tariul lucrarilor muzicale audiate |
dezbateri, schimburi de opinii; |
|
sa realizeze scurte improvizatii si compozitii muzicale |
creare de formule de acompaniament; exercitii de transformare a unei teme muzicale; crearea unor contramelodii la o tema data; crearea unor combinatii simple de acorduri instrumentale la o melodie data; |
|
sa identifice relatii intre creatii apartinand diferitelor arte |
utilizarea de surse bibliografice; |
|
sa elaboreze proiecte artistice |
realizarea unor ilustratii sonore la tablouri, desene animate, texte, scenarii; proiectarea si organizarea de programe artistice. |
Continuturi
Practica muzicala
Practica vocala:
deprinderi specifice de cant
cantarea monodica, *polifonica (canon pe doua si trei voci) si armonica (pe doua voci)
repertoriu de cantece[18]
*Practica instrumentala:
deprinderi de tehnica instrumentala
deprinderi de acompaniament
repertoriu de lucrari instrumentale
Elemente de limbaj muzical
Melodia:
organizari sonore tonale: tonalitatile Do Major, la minor, Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor (actualizare); *tonalitatile Re Major, si minor, Si bemol Major, sol minor
Ritmul:
combinatii ritmice binare si ternare
rolul expresiv al ritmului
*Polifonia si armonia
orchestra de muzica simfonica
Elemente de cultura muzicala
Auditii muzicale[19]
Genuri muzicale:
muzica clasica: liedul, sonata, concertul, simfonia
muzica de jazz
Mari compozitori: J.S. Bach, J. Haydn, L.v. Beethoven, J. Brahms
Sugestii pentru repertoriul de cantece
Desteapta-te, romane! Gaudeamus igitur Pui de lei Limba noastra Graiul neamului Sfanta zi de liberate Iancu la Turda Mars de 1 Mai Doruletule Eu ma duc, codrul ramane Colinde Corul sclavilor din opera Nabucco Aria lui Papageno din opera Flautul fermecat Cantecul
lui Solveig din Trandafirul Arii din opereta Liliacul |
A, Pann I. Bratianu Al. Cristea T. Cerne Al. Flechtenmacher T. Popovici C. Porumbescu I. Chirescu T. Teodorescu Chiril Popescu G. Verdi W.A. Mozart E. Grieg F. Schubert J. Strauss |
Sugestii pentru auditiile muzicale[21]
Tocata si fuga in re minor Concertul pentru doua viori si orchestra in re minor (partea I) Concertul italian (pentru pian) Concerte brandenburgice (fragmente) Missa in si minor (fragmente) Ave Maria Stabat mater Concertul pentru vioara in la minor Simfonia nr. 101 (Ceasornicul) Simfonia nr. 94 (Surpriza) Concertul pentru pian si orchestra nr. 21 in Do Major (partea a II-a) Mica serenada Concertul pentru vioara si orchestra in La Major (partea I) Simfonia nr. 40 in sol minor (partea I) Sonata pentru pian op. 13 "Patetica" Sonata pentru pian op. 27 nr. 2 (a Lunii) Concertul pentru vioara si orchestra in Re Major (partea I) Concertul pentru pian si orchestra nr. 5 (fragmente) Simfonia a V-a (fragmente) Simfonia a IX-a in re minor (fragmente) Simfonia a IX-a Din Lumea Noua Un
american la Summertime |
J.S. Bach J.S. Bach J.S. Bach J.S. Bach J.S. Bach J.S. Bach J.S. Bach - Ch. Gounod S. Pergolesi A. Vivaldi J. Haydn J. Haydn W.A. Mozart W.A. Mozart W.A. Mozart W.A. Mozart L. van Beethoven L. van Beethoven L. van Beethoven L. van Beethoven L. van Beethoven L. van Beethoven A. Dvorak G. Gershwin L. Bernstein L. Armstrong |
STANDARDE curriculare DE PERFORMANTA
Obiective cadru |
Standarde |
|
Dezvoltarea capacitatilor interpretative (vocale si instrumentale) |
S1. Respectarea regulilor de cant vocal si a indicatiilor de interpretare a muzicii vo-cale si/sau instrumentale S2. Sustinerea vocala a unei linii melo-dice concomitent cu un acompaniament instrumental sau cu cantarea altor voci |
|
Dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii si formarea unei culturi muzicale |
S3. Recunoasterea apartenentei lucrarilor muzicale audiate la anumite tipuri si ge-nuri de muzica S4. Identificarea lucrarilor muzicale stu-diate dupa temele sau motivele muzicale caracteristice acestora |
|
Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical |
S5. Identificarea elementelor de limbaj muzical in cantecele invatate (formulele ritmice, masurile, scarile sonore etc.) |
|
Cultivarea sensibilitatii, a imaginatiei si a creativitatii muzicale |
S6. Realizarea unor aranjamente muzi-cale, improvizatii sau compozitii muzicale simple |
Obiectivele de referinta, activitatile de invatare si continuturile marcate prin asterisc sunt integrate in segmentul "Curriculum la decizia scolii". Celelalte obiective de referinta, activitati de invatare si continuturi constituie segmentul "Curriculum nucleu" definit in calitate de "Curriculum de baza".
Acest continut va deveni obligatoriu pe masura ce scolile vor asigura baza materiala necesara. Se recomanda utilizarea instrumentelor de percutie, a celor de suflat (block fltte, fluiere) sau a unor instrumente specifice zonei. Se poate recurge la ajutorul elevilor ce invata instrumente in scolile de arta, cluburi etc.
Continuturile incluse in acest capitol nu vor constitui subiectul unor lectii teoretice, ci vor fi valorificate ca instrumente pentru analiza lucrarilor muzicale interpretate-audiate.
La clasele, sectiile, scolile cu predare in limbile minoritatilor nationale, repertoriul de cantece si auditiile muzicale pot fi completate cu creatii muzicale apartinand minoritatii respective.
La clasele, sectiile, scolile cu predare in limbile minoritatilor nationale repertoriul de cantece si auditiile muzicale pot fi completate cu creatii muzicale apartinand minoritatii respective.
Obiectivele de referinta, activitatile de invatare si continuturile marcate prin asterisc sunt integrate in segmentul "Curriculum la decizia scolii". Celelalte obiective de referinta, activitati de invatare si continuturi constituie segmentul "Curriculum nucleu" definit in calitate de "Curriculum de baza".
Obiectivele de referinta, activitatile de invatare si continuturile marcate prin asterisc sunt integrate in segmentul "Curriculum la decizia scolii".
Acest continut va fi abordat sub aspect practic, prin cantari specifice.
La clasele, sectiile, scolile cu predare in limbile minoritatilor nationale, repertoriul de cantece si auditiile muzicale pot fi completate cu creatii muzicale apartinand minoritatii respective.
La clasele, sectiile, scolile cu predare in limbile minoritatilor nationale, repertoriul de cantece si auditiile muzicale pot fi completate cu creatii muzicale apartinand minoritatii respective.
La clasele, sectiile, scolile cu predare in limbile minoritatilor nationale, repertoriul de cantece si auditiile muzicale pot fi completate cu creatii muzicale apartinand minoritatii respective.
La clasele, sectiile, scolile cu predare in limbile minoritatilor nationale, repertoriul de cantece si auditiile muzicale pot fi completate cu creatii muzicale apartinand minoritatii respective.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4587
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved