CATEGORII DOCUMENTE |
Educatia
estetica
1.Conceptul de educatie estetica;
2. Obiectivele educatiei estetice;
3.Continuturi si modalitati de realizare a educatiei estetice;
4. Metodologia educatiei estetice;
5. Principiile educatiei estetice.
1.Conceptul de educatie estetica
Traim intr-o perioada in care relatiile interumane
au crescut ca frecventa si intensitate, viteza cu care circula informatiile
face posibila comunicarea aproape instantanee, din orice colt al lumii. Suntem
in "legatura directa" cu lumea, vedem cum se creeaza si cum se distrug
lucrurile ce ne inconjoara. Societatea de consum ne marcheaza valorile si
posibilitatile de alegere; supraoferta existenta in toate domeniile vietii
deruteaza si face posibila promovarea nonvalorilor, a kitsch-ului. Cautarea si
identificarea "frumosului" autentic este din ce in ce mai dificila, in lipsa
unei educatii, a unei indrumari avizate. Rolul acesta revine educatiei
estetice, ca dimensiune a educatiei integrale, care poate fi privita ca
activitatea, procesul si rezultatul de percepere, traire si creare a frumosului
in sens larg, a esteticului. Intrucat frumosul se exprima in bunuri care
incorporeaza categorii estetice cum sunt tragicul, comicul, umorul, sublimul,
eroicul, grotescul etc., educatia estetica este in esenta un proces de
asimilare prin traire a valorilor si de exprimare a mijloacelor artistice ale
personalitatii. In dorinta de a trai in armonie, oamenii cauta si creeaza
frumosul in natura, in societate si in arta.
Categoriile educatiei estetice sunt:
- idealul estetic este categoria care exprima
modelul (prototipul) estetic spre care aspira sa-l cultive si sa-1 finalizeze
un artist, un individ.
- stilul estetic este o categorie care exprima calitatile si capacitate omului
de a percepe de a trai frumosul.
- gustul estetic este categoria care exprima calitatea si capacitatea omului de
a iubi si aprecia frumosul sub raport cognitiv, afectiv si comportamental.
- spiritul de creatie este categoria care exprima capacitatea si abilitatea de
a imagina si crea frumosul. Educatia, in general, si educatia estetica, in special,
trebuie sa treaca accentul de pe ipostaza reproductiva a invatamantului pe
ipostaza cultivarii potentialului creator al personalitatii.
2.Obiectivele educatiei estetice
O1.Dezvoltarea sensibilitatii estetice
Sensibilitatea estetica este capacitatea individului de a percepe, de a sesiza si de a gusta aspectele estetice ale naturii si vietii inconjuratoare. Aceasta reprezinta o conditie a dezvoltarii formelor ulterioare, mai profunde si mai complexe, ale culturii estetice. Sensibilitatea estetica este rezultatul unui proces de formare si indrumare, pornind insa de la predispozitii native. In perioada contemporana, sensibilitatea estetica a omului modern, merge in pas transformarile determinate de evolutia stiintifica si tehnica si se caracterizeaza printr-o reactivitate crescuta la stimul, printr-un simt al selectiei mai ridicat (datorita suprafertei existente), printr-o capacitate imaginativa crescuta. Nu trebuie igorat nici rolul indistrializarii si al evolutiei stiintelor exacte, care au determinat o intelectualizare a sensibilitatii esttice si au facut posibila aparitia "frumosului industrial" si a "esteticii industriale" care cer aparitia nor criterii specifice pentru aprecierea lor. Sensibilitatea estetica este stras legata de formarea gustului estetic, prin aceasta intelegand calitatea si capacitatea omului de a iubi si aprecia frumosul sub raport cognitiv, afectiv si comportamental. Imbinare a dispozitiilor native cu activitatile educative, gustul estetic ii va ajuta pe elevi sa se orienteze in domeniul valorilor estetice, sa discearna in separarea valorilor de nonvalori.
O2. Dezvoltarea capacitatii de apreciere a frumosului si a celorlalte
categorii estetice (sublim, eroic, comic, tragic)
O pregatire temeinica in domeniul artei, ofera elevilor o mai mare posibilitate de intelegere si apreciere in baza unor criterii stiintifice. Initierea elevilor si instruirea lor in diferite domenii ale artei, cunoasterea tehnicilor specifice, a istoriei domeniului respectiv, a principalelor curente si a operelor reprezentative, ofera acestora elementele de baza care ii vor ajuta sa se orienteze in domeniul artelor. Gradul de cultura estetica este apreciat si prin capacitatea de a emite juecati estetice, de a aprecia frumosul in baza unor argumente solide. Sarcina educatiei estetice este de a-i ajuta pe elevi sa isi insuseasca criterile de apreciere estetica si, cu ajutorul alor, sa faca distinctia intre operele autentice si kitsch-urile care coexista in cultura contemporana. Exista insa genuri ale artei care nu au un corespondent in disciplinele de invatamant. Pentru acestea, initierea elevilor se va face prin activitati de pregatire extrascolara sau complementare.
O3.Formarea culturii estetice si a atitudinii estetice de pretuire si
promovare a frumosului
Asa cum afirmam anterior, omul incearca sa gaseasca si sa creeze frumosul in tot ceea ce-l inconjoara: in natura, in arta si in societate. Aceasta dorinta este expresia unei atitudini estetice ce se manifesta permanent, in toate compartimentele vietii. Cultura estetica este o parte a culturii generale si cuprinde ansamblul ideilor, priceperilor si deprinderilor pe baza carora omul este capabil sa perceapa, sa inteleaga si s aprecieze frumosul in toate manifestarile sale (7, pag. 159).Contactul cu opera de arta determina formarea culturii artistice - nucleu al culturii estetice - care contribuie la intelegerea si aprecierea justa a valorilor artistice. Cultura estetica se manifesta in viata de zi cu zi fiecaruia dintre noi printr-o atitudine estetica iar aceasta se concretizeaza in preocuparea de a introduce frumosul in viata cotidiana si de a realiza idealul estetic, ca o forma superioara a atitudinii estetice. Contactul constant cu opera de rta va determina adoptarea unei conduite estetice in toate imprejurarile vietii. Esteticul cere un anumit grad de cultura si civilizatie. Este in acelasi timp un scop de urmat dar un mijloc de "infrumusetare" al vietii. Ne referim mai ales la aspectul social al esteticului, a relatiile interumane civilizate, bazate pe politete, respect si simpatie, la decenta in limbaj si vestimetatie. Toate acestea sunt elemente ele educatiei estetice si, chiar mai mult, ai educatiei permenente.
O4. Dezvoltarea creativitatii artistice
Dezvoltarea creativitatii artistice in cadrul procesului de invatamant presupune initierea elevilor in tehnicile specifice diferitelor arte, identificarea potentialului artistic al fiecaruia si stimularea initiativei artistice. Rolul scolii este acela de a oferi notiunile de baza necesare formarii unei culturi estetice dar, acolo unde este cazul, scoala trebuie sa descopere si sa cultive disponibilitatile artistice ale elevilor, sa-i indrume pe acestia catre activitati extrascolare prin care isi vor dezvolta potentialul artistic.
3.Continuturi si modalitati de realizare a educatiei estetice
Continuturile educatiei estetice se afla in raport de corespondenta cu obiectivele mentionate anterior, fiind adaptate la particularitatile fiecarei trepte de scolarizare si la cele de varsta. Proiectarea si realizarea acestor continuturi implica toate valorile frumosului din arta, societate si natura.
Educatia estetica se poate realiza in cadrul scolii, prin intermediul disciplinelor scolare incluse in planul de invatamant si al altor activitati complementare (excursii tematice, concursuri artistice, vizite, cercuri, serbari, auditii etc.) dar si prin activitati extrascolare (vizionari de spectacole de teatru, film, balet, concerte, expozitii de arta, discutii cu artisti etc. ) ce vor fi valorificate de cadrele didactice.
In curriculum-ul scolar sunt incluse cateva obiecte de invatamant care, in mod traditional, sunt considerate a contribui in mod esential la formarea culturii estetice a elevilor. Acestea sunt:
Metodele folosite
in educatia estetica sunt metode comune cu cele folosite in intregul proces
educativ.
Un loc cu totul aparte revine in educatia estetica metodei exercitiului,
insotita de explicatii si demonstratii.
Exercitiul contribuie la dezvoltarea sensibilitatii si
receptivitatii estetice. De asemenea, exercitiul sta la baza capacitatii de a
folosi, a reproduce sau a crea valori estetice. El poate imbraca mai forme:
exersarea unor capacitati perceptive, exercitii de traducere reciproca a
limbajelor artistice sau exercitii tehnice.
Explicatia intervine ca moment introductiv in achizitionarea de
cunostinte teoretice sau in dobandirea de deprinderi artistice specifice.
Demonstratia sta mai mult la indemana cadrului didactic
specializat intr-un domeniu al artei.
Si in educatia estetica este nevoie de un sistem metodologic care, folosit
conform obiectivelor propuse, specificului continutului valorilor estetice
incluse in procesul educatiei, al particularitatilor individuale pe care le
manifesta, sa poata asigura nivelul de eficienta necesar unei educatii estetice
de valoare.
Pe langa aceste obiecte de invatamant, prin maiestria cadrului didactic in
utilizarea si valorificarea continuturilor, pot contribui la formarea culturii
estetice si istoria, geografia, stiintele naturii, matematica, limbile moderne,
gimanstica, educatia civica, dirigentia. Printre modalitatile de realizare a
educatiei estetice se inscriu: educatia muzicala, coregrafica, plastica,
cinematografica; toate acestea pot fi realizate in cadre formale de educatie si
nonformale sau informale.
4.Metodologia educatiei estetice
Metodele utilizate in realizarea educatiei estetice sunt, in cea mai mare parte, aceleasi ce sunt folosite in toate activtatile procesului instructiv-educativ. Se cere insa o adevare mai pronuntataintre continuturile specifice educatiei estetice si metodele utilizate. Astfel, ca metode specifie amintim: exercitiul, explicatia, demonstratia, lectura (dirijata, explicativa), naratiunea, introspectia, observatia, sudiul de caz, descoperirea, jocul didactic, dramatizarea, studiul documentelor etc.
5.Principiile educatiei estetice
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 6267
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved