INCEPUTURILE INVATAMANTULUI GIURGIUVEAN

INCEPUTURILE

INVATAMANTULUI GIURGIUVEAN

Aflat la 60 de km de Bucuresti, mangaiat de apele albastre ale batranului Danubius, orasul Giurgiu isi traieste nestingherit viata, tragandu-si seva, fie din radacini, fie din institutiile culturale bucurestene, reprezentand, in acelasi timp, una din portile de intrare in tara.

Cu toate ca este un oras mic, a dat tarii oameni de cultura ca: Ion Barbu, Tudor Vianu, Nicolae Cartojan, Marin Voiculescu, I.A. Bassarabescu si altii, ceea ce dovedeste valoarea invatamantului giurgiuvean.

Fata de alte zone ale tarii, scoala nu s-a putut dezvolta in orasul nostru, decat relativ tarziu. Fiind raia turceasca, dupa tratatul de la Adrianopol (1829), a fost redat Tarii Romanesti si astfel s-a putut dezvolta din punct de vedere economic, social si cultural.

Prima scoala din judet s-a deschis in anul 1830, intr-o cladire aflata in curtea bisericii "Adormirea", sub autoritatea dascalului Gheorghe.

In anul 1832, Eforia Scoalelor infiinteaza prima scoala publica din oras, sub conducerea dascalului Simonide. Dascalul Simonide era fiul preotului Simion din Campulung si a studiat la scolile grecesti din Bucuresti, apoi la "Sfantul Sava". Scoala a functionat cu 34 de elevi. In anul 1834, Simonide este mutat la Pitesti de catre prefectul de Arges de atunci, D. Bratianu.

Un fost elev al dascalului Simonide, Dumitru Marinescu, deschide o scoala de baieti si de fete in anul 1843, iar in anul 1846, dacalul Vasile organizeaza o scoala particulara, care a functionat pana in 1848, cu un numar de 35 elevi.

Prof. Dr. Stefan Paun sustine in cartea "Monografia orasului Giurgiu" ca in 1843 existau doua scoli grecesti particulare, una condusa de dascalul Stavrides si cealalta de dascalul Spirea, scoli ce au functionat, prima pana in 1846, a doua, pana in 1848, cu aproximativ 30-40 de elevi.

Constantin Villara, prefectul judetului Vlasca, infiinteaza in anul 1848 o scoala greceasca, in care este profesor Constantin Cochinos. Aici se studia: romana, greaca, franceza si erau inscrisi 50-60 de elevi.

Dupa infrangerea Revolutiei de la 1848 reapare Eforia Scoalelor si aceasta hotaraste inchiderea tuturor scolilor publice.

Cu toate ca Revolutia a fost infranta, multe dintre ideile progresiste care au animat-o au ramas vii. Intre acestea, nu putea fi omisa dezvoltarea invatamantului in limba romana.

In Opisul Domnitorului Barbu Stirbei, aparut in 1850, se mentiona ca instructia publica trebuie "sa fie privita cu nevoile poporului" si sa aiba un "caracter national". In aceeasi directie, domnitorul a hotarat infiintarea unei comisii care sa elaboreze Programele "invataturilor publice". Din aceasta comisie faceau parte: Petrache Poenaru, Simion Marcovici si Constantin Brailoiu.

Aceasta noua "Sistema a invataturilor" urmarea toate treptele de invatamant: primar, colegial si inalt sau stiintific. Scoala primara urma sa se desfasoare pe parcursul a 4 ani de studiu.

Redeschiderea scolilor publice s-a facut pe baza prevederilor domnesti din 17 octombrie 1850. In documentul elaborat in timpul lui Barbu Stirbei se arata ca: "Sunt doi ani de cand din pricina nenorocitelor de evenimente din 1848, scolile stau inchise cu mare paguba a tinerimii si a tarii. Fiecare roman simte aceasta lipsa si noi mai presus de toti".

In orasul Giurgiu, scoala este redeschisa in anul 1851 si functioneaza cu doi invatatori, Vasile Dumitrascu si Ion Trutulescu. In instructiunile Eforiei Scoalelor din 1857 apareau indatoririle invatatorilor si ale elevilor, Astfel, invatatorii aveau obligatia de a primi in scoala doar copii cu varsta intre 7 si 15 ani, sa nu accepte inscrierea fetelor la scolile de baieti, sa contribuie la "buna crestere a copiilor", sa nu se lase prada maniei si sa combine intotdeauna "linistea si blandetea cu statornicia si seriozitatea", principii care, gandim, stau la baza invatamantului modern de azi. In acelasi timp, instructiunile prevedeau ca elevii pot fi pedepsiti pentru lipsa de preocupare pentru invatatura, "nesilinta" sau pentru absentele de la ore. Ca pedepse erau recomandate: nota rea, mustrarea in fata clasei, sederea in picioare, arestul la scoala. Prezenta la scoala era "obligatorie".

In 1859, scoala din Giurgiu avea trei profesori: Spirache Danielescu, Sperchezeanu si Vasile Dumitrescu.

Dupa 1859, scoala giurgiuveana va parcurge, odata cu evolutia societatii romanesti, o etapa importanta. In anul 1863, Vasile Boierescu va elabora un Proiect de lege asupra reorganizarii instructiunii publice din Principate, in care apareau: obligativitatea si gratuitatea invatamantului, egalitatea sexelor la invatatura si realizarea scolilor unice, cu aceeasi programa si ani de studiu, atat pentru fete, cat si pentru baieti.

Legea prevedea existenta scolilor separate pentru fete si pentru baieti. Evident, din cauza resurselor financiare insuficiente, n-a putut fi aplicata in toata tara. "Tara era saraca, bugetele judetelor si ale comunelor erau deficitare, autoritatea comunala si cea judeteana fara initiative, fara putere, fara resurse".

La Giurgiu s-au gasit resurse pentru functionarea scolii orasenesti. Scoala era frecventata in 1860 de circa 250 de elevi, cam 50 in fiecare clasa.

In 1860, in Giurgiu functiona o scoala greceasca sub conducerea lui Stefan Solomonide, iar in 1863, un pension de fete, condus de domnisoara Groter, in care se predau: romana, franceza si germana. Pensionul a functionat pana in 1865, cand Ana Seitner din Viena a deschis un alt pension in care, pe langa limbile straine, se mai predau: muzica vocala si pianul.

Cresterea populatiei scolare a determinat Revizoratul de Vlasca sa aprobe in anul 1872 infiintarea celei de-a doua scoli primare de baieti din orasul Giurgiu. Scolile functionau in localul construit in 1869, pe care il cunoastem astazi sub numele de cladirea Zalomit, devenita in anii nostri Casa de Cultura "Ion Vinea". Cohorta bulgara a avut la randul ei o scoala care a functionat intre 1860-1876 sub conducerea lui G. Vornicoff.

Personalul didactic la scolile de stat a fost: preotul Ion Cosma, Vasile Dumitrescu (la Scoala Nr. 1 - baieti), iar Scoala Nr. 2 - baieti functiona cu doi institutori: Alexandru Ionescu si Anghel Barbu.

Ambele scoli au functionat pana in 1877 cand si-au intrerupt activitatea din cauza razboiului.

In anul 1860, Ion Maiorescu, director al Eforiei Scoalelor, cerea sa se infiinteze scoli de fete in toate orasele.

Prima scoala publica de fete a aparut in anul 1861. Printr-o adresa (nr. 1715/27 septembrie 1860), ctitorul asezamintelor brancovenesti din Bucuresti solicita sprijin in vederea infiintarii unui externat de fete in orasul Giurgiu. In scrisoarea adresata Municipalitatii Giurgiu de Principele Bibescu se arata: "Crezand ca nu poci realiza mai cu folos pentru binele tarii intentiile fondatorilor stabilimentelor de sub patronajul meu decat intemeindu-se institute de educatie, am hotarat a infiinta si in acest oras un externat gratuit de fete dupa norma celor din capitala Bucuresti si din alte districte ale tarii". Dupa un schimb de scrisori s-a ajuns la stabilirea "imobilului de inchiriat" in primavara lui 1861.

Directiunea scolii nou infiintate a fost numita Carolina Dumitrescu sau Charlotte. In anul 1961 erau inscrise 56 de eleve cu varsta imtre 6-11 ani. Dintre acestea, 41 erau romance, iar 15, fiice de negustori sau locuitori straini. Dupa religie, 51 erau ortodoxe, iar restul de alta religie. In afara directoarei, au mai functionat ca profesori: Anghel Banu si preotul Ion Cosma. In evidenta scolii de fete se disting doua etape: 1863-1872 si 1872-1891.

In anul 1872, datorita cresterii populatiei scolare, s-a impus infiintarea celei de-a doua scoli de fete. Aceasta a functionat in clasele Carligeanu. Personalul didactic era: la Scoala Nr. 1 de fete: institutoarele Virginia Popescu si Eliza Odobescu, iar la Scoala Nr. 2, Ecaterina Stanculescu si Eliza Poenaru.

In 1884, Scoala Nr. 1 de fete era frecventata de 211 eleve, iar Scoala Nr. 2, de 145 de eleve. Prima scoala functiona intr-o cladire donata de Zanfir Carligeanu pentru care primaria platea 587,5 lei chiria si 150 lei pentru reparatii.

O situatie scolara intocmita in perioada 1866/1872 in Giurgiu releva cresterea numarului de elevi baieti si fete de la 320 la 648.

In anul scolar 1890-1891, in Giurgiu functionau: Scoala de Baieti Nr. 1 cu 226 de elevi, Scoala de Baieti Nr. 2 cu 308 elevi, Scoala Nr. 1 de fete cu 211 eleve, Scoala Nr. 2 de fete cu 217 eleve si Scoala Nr. 3 de fete cu 67 eleve.

In anul 1894 s-a infiintat a patra scoala de baieti, care la inceput a functionat cu 53 de elevi, ca si prima scoala mixta din Giurgiu - Nr. 5 - cu 30 de elevi.

Intre anii 1878-1900 au functionat in Giurgiu urmatoarele scoli particulare: pensionul Sica Popescu si pensionul Dra. Miron, acesta din urma functionand un singur an (1878) din cauza lipsei de fonduri; in 1879, pensionul Apell - in care cursurile erau organizate pe doua nivele: primar si secundar. Dupa casatoria domnisoarei Apell cu institutorul Toma Dicescu, pensionul s-a numit Dicescu - "Cultura".

In anul 1888 a fost cedat Elenei Plopeanu, care i-a adaugat o gradinita de copii. In 1890, colonia greaca a infiintat o scoala de fete, condusa de Olimpia Iacovache, absolventa a institutului "Zapa" din Constantinopol, scoala ce a functionat pana in anul 1912, cand directoarea a fost chemata de familie la Constantinopol. Scoala mixta era frecventata de 27 de elevi, dintre care 12 baieti si 15 fete.

LICEELE DIN ORASUL GIURGIU:

Liceul "ION MAIORESCU" a fost infiintat in anul 1868. Cladirea primului local (Zalomit) a fost terminata la 29 octombrie 1869. In 1870, director al gimnaziului a devine Nicolae Droc Barcian. La 26 iabuarie 1890 acesta a propus ca gimnaziul sa poarte numele revolutionarului pasoptist Ion Marinescu. Din 1914, gimnaziul dispune de internat. Intre 1916-1918 activitatea este intrerupta si localul este transformat in lagar pentru prizonieri, mobilierul si celelalte resurse fiind distruse in totalitate. In anul scolar 1923/1924 devine liceu, iar dupa 1948 se transforma intai in Scoala Medie Nr. 1, mai tarziu in Scoala Medie Mixta Nr. 1.

La sarbatorirea centenarului (1969) isi va reprimi numele de "Ion Maiorescu". Este liceul care se poate mandri cu renumele profesorilor, dar si cu al elevilor, dintre care amintim: Nicolae Cartojan, Marinel Marinescu, Tudor Vianu, Florin Ionescu Iaru, Dumitru Manda, Petre Ghelmez, Ovidiu Ioanitoaia si altii.

Liceul TUDOR VIANU a fost infiintat in 1964 ca urmare a aglomerarii liceului "Ion Maiorescu". La infiintare s-a numit Scoala Medie Nr. 2, iar din 1990 va primi numele ilustrului eseist si critic literar "Tudor Vianu", care a studiat in Giurgiu.

In anul 1965 va avea si clase de liceu pedagogic si apoi institut pedagogic de educatoare.

In 1977, dupa 9 promotii bine pregatite, se va transforma in liceu industrial, iar in 1990 revine la statutul de liceu teoretic.

Grupul scolar MIRON NICOLESCU a raspuns nevoii de modernizare a societatii romanesti, dupa ce a aparut in Municipiul Giurgiu Combinatul Chimic. In anul 1976 a fost creata Scoala Profesionala de chimie cu 5 clase si 183 de elevi. In anul 1982 se transforma in Grupul scolar de chimie si, in 1993, in   Grupul scolar "Miron Nicolescu". In perioada 1983-1990, liceul a furnizat specialisti in domeniul chimiei care lucrau pe Platforma chimica nr. 1 si pe Platforma chimica nr. 2, iar in ultimii ani a devenit liceu teoretic.

Liceul economic apare in 1969 datorita profesorului Valter Costea, continuind traditia Scolii Comerciale infiintate in 1898. In evolutia scolii se disting mai multe etape: 1969-1973 - Liceul economic; 1973-1976 - Liceul Industrial si Scoala Profesionala; 1976-1982 - Grup Scolar al Ministerului Industriei Usoare; 1982-1991 - Liceul Industrial "Textila Dunareana"; 1991 - Grup Scolar de Industrie Usoara, avand incorporate clase de liceu economic. In anul 1994, cand se aniverseaza 25 de ani de la infiintarea liceului economic, s-a acordat denumirea de Grup Scolar Economic "Ion Barbu" acestei institutii.

Liceul teoretic NICOLAE CARTOJAN s-a infiintat in 1972 ca liceu de constructii. Pana in anul 1990 a fost liceu industrial, iar dupa 1990 a functionat ca scoala profesionala si liceu teoretic. Pana la construirea actualului local, a functionat pe strada Portului. In anul 1990 adopta denumirea de "Nicolae Cartojan". Pe langa acest liceu a functionat incepand cu anul 1990 si o clasa cu profil pedagogic.transformata apoi in biblioteconomie.

Grupul Scolar de Marina - Viceamiral Balanescu - a aparut in 1974 si a fost subordonat Ministerului Apararii Nationale.

Intre 1978-1980 s-a numit Grup Scolar de Marina, functionand alaturi de o Scoala Profesionala Navala. In perioada 1980-1989 devine Liceul Industrial de Marina si apartine Comandamentului Marinei Militare Constanta. In 1993 revine la vechea denumire de Grup Scolar Industrial de Marina. In anul 1980 sunt construite ateliere scoala si sala de sport. Aceasta scoala pregateste specialisti pentru marina.

SCOLILE GENERALE DIN ORASUL GIURGIU:

Scoala Nr. 1 "Sfantul Gheorghe", infiintata in secolul al XIX-lea, functioneaza doar cu ciclul primar pana in 1944, iar dupa aceasta perioada cu ciclul primar si gimnazial. Intre anii 1945-1993 a purtat numele de Scoala Nr. 1 Giurgiu, iar in 1994 a revenit la vechiul nume, "Sfantul Gheorghe". Scoala este dotata cu 13 sali de studiu, o sala de sport. Aici predau 32 de cadre didactice unui numar de 650 de elevi.

Scoala Nr. 2 a fost infiintata in 1951 prin comasarea Scolilor Nr. 3 si Nr. 4, de baieti si functioneaza intr-o cladire construita in anul 1890, renovata in ultimii ani. Mult timp a fost patronata de Santierul Naval Giurgiu. Detine 9 sali de studiu, o sala de sport, un laborator. Numarul elevilor este de 434 care lucreaza cu 32 cadre didactice.

Scoala Nr. 3 "Ioan Boldescu" este infiintata in 1959, mai ales ca o consecinta a exploziei demografice in ziua "balciului". La inceput a functionat pe un singur ciclu de invatamant. Daca in 1959 avea 258 de elevi, in anul scolar 1994/1995 avea 620 de elevi, in 2005 functionau 475 de elevi si 34 de profesori. Scoala este dotata cu 10 sali de studiu, o sala de sport, un laborator, un cabinet de informatica. Structura etnica a populatiei: aproximativ 28% este populatie rroma, iar restul romani din cartierul invecinat.

Scoala Nr. 4 "Mihai Eminescu" a fost infiintata in 1962, ca urmare a migratiei masive a populatiei din satele vecine spre oras. Scoala a inceput sa functioneze cu 29 de sali de clasa si 870 de elevi. In evolutia scolii, un rol important l-au avut directorii Daia Bilcea si Petre Balacciu, sub a caror conducere s-au amenajat salile de clasa, au aparut laboratoarele de fizica, chimie, biologie, istorie. Scoala dispune si de un muzeu de istorie, care prezinta evolutia in timp a costumului popular de Vlasca. De-a lungul timpului, scoala a participat la fazele nationale ale olimpiadelor scolare, obtinand rezultate deosebite.

In prezent, scoala are 20 de sali de studiu, 2 sali de sport, o biblioteca, 4 birouri, 5 cabinete. Aici lucreaza 52 de cadre didactice cu 907 elevi.

Scoala Nr. 5 "Emil Gulianu" apare in 1986, ca urmare a aparitiei cartierului Tineretului, pentru dezafectarea Scolii Nr. 10 din aceeasi zona a orasului. In anul infiintarii, a functionat cu 23 de clase si 857 de elevi. Numarul copiilor a crescut, ajungandu-se la lucrul in 3 schimburi, iar dupa ce, in septembrie 1997, apare Scoala Nr. 8, care va prelua din efectivele celor doua scoli, Scoala Nr. 5 si Scoala Nr. 10, efectivele vor scadea. Astfel, in anul 2005, scoala avea 470 de elevi care lucrau cu 30 de cadre didactice.

Scoala Nr. 6 "Savin Popescu" a fost infiintata in 1955 cu numele de "Scoala de 7 ani Nr. 6 Giurgiu", in urma aparitiei cartierului de blocuri din zona Oinac. In 1955, scoala functiona cu 4 clase si 78 de elevi cu ajutorul a 2 cadre didactice.

In 1962, in urma reorganizarii scolilor, va primi denumirea de Scoala Nr. 6 Giurgiu. In 1994, Consiliul profesoral propune ca scoala sa poarte numele ilustrului profesor giurgiuvean Savin Popescu. In anul scolar 1985-1986 existau 1462 elevi repartizati pe 36 de clase. In 2005, in scoala functionau 41 de cadre didactice si 717 elevi.

Scoala Nr. 7 este amplasata pe strada Portului , in apropierea Ateneului si a Inspectoratului Scolar Judetean. A fost infiintata in 1962. Cladirea a fost construita in 1890. Aici au functionat, in diferite perioade: Scoala de Baieti, Scoala Primara de Fete, Scoala Elementara Nr. 1 de Baieti, Liceul de Fete etc.

In 1961, in aceasta scoala invatau 122 de elevi, in 1979 - 625 de elevi; 1995 - 614 elevi. Scoala dispune de o constructie noua care va fi inaugurata in acest an scolar; 27 cadre didactice si 450 de elevi.

Scoala Nr. 10 a fost infiintata in 1974 in apropierea cartierului de blocuri Oinac, de fapt fiind amplasata in mijlocul cartierului Tineretului. Dupa o crestere fulminanta a efectivelor de elevi, ajungandu-se la lucrul in trei schimburi (aprox. 1800 de elevi in jurul anilor 1990-1995), dupa ce s-a construit Scoala Nr. 8, iar dupa Revolutie, cand multi locuitori s-au retras la locurile de origine, numarul elevilor a scazut, in prezent avand aprox. 500 de elevi si 30 de cadre didactice, intr-un local modern si modernizat, cu o bogata dotare materiala.

SCOALA CU CLASELE I-VIII "ACAD. MARIN VOICULESCU" GIURGIU

INCEPUTURILE - CONSTRUCTIA

Scoala Nr. 8 Giurgiu - vedere frontala

Holul etajului I - la cancelarie

Aparitia scolii ce va purta numarul 8 a fost impusa de necesitatea decongestionarii celor doua scoli din cartierul Tineretului: Scoala Nr. 10 si Scoala Nr. 5, care aveau efective uriase si functionau in trei schimburi.

Cancelaria scolii

Constructia noului local, proiectat de arhitectul Cezar Cosma, a inceput in luna mai a anului 1991, lucrarile fiind executate de "SC CONSIG SA "- Giurgiu. Acestea au trenat destul de mult, cativa ani vazandu-se doar santurile sapate pentru fundatie, devenite "cazemate" pentru copiii din cartier.

Laborator chimie

Este interesant faptul ca nimeni nu banuia ca la 15 septembie 1997 scoala din strada Negru-Voda isi va deschide portile pentru elevi si pentru profesori.

La inceputurile lunii august a anului 1997 profesorul Ion Batrinu, pe atunci director adjunct al Scolii Nr. 10 Giurgiu, a fost invitat la I.S.J. de catre Inspectorul General Dumitru Manda. Acolo, intr-o sedinta la care au participat: Inspector General Dumitru Manda, Inspector General Adjunct Alice Iorga si Inspector pe probleme de personal, Lucian Marica, s-a luat hotararea ca, incepand cu 1 septembrie 1997, sa se deschida noua scoala.

Laborator chimie

Au fost realizate demersurile pentru infiintarea noii scoli, dar localul nu era gata. Lucrarile s-au desfasurat in doua etape.

In prima faza au fost finalizate doua corpuri ale cladirii (septembrie 1997).

In septembrie 1998 au fost finalizate celelalte doua corpuri si sala de festivitati, iar in decembrie 2003 a avut loc finalizarea lucrarilor la sala de sport.

Baza materiala a scolii includea: 23 sali de clasa, laboratoare de chimie si de biologie, cabinetul medical, baza sportiva (sala de sport si bazin de inot) si o sala de festivitati cu 343 de locuri (anul 2001/2002).

	Bazinul de inot

Inaugurarea a avut loc la 12 septembrie 1997 cu 14 sali de clasa; in februarie 2004 s-a inaugurat sala de sport in prezenta Primului Ministru Adrian Nastase si a Ministrului M.E.C. Alexandru Athanasiu.

BIBLIOTECA SCOLII

"Ca nu este alta de folos in viata omului decat cetitul cartilor".

Se stie ca nicio scoala nu este completa si nu se poate ridica la standardele cerute de epoca si de lumea in care traim noi fara existenta unei biblioteci. Oricat de inteligenti si de talentati ar fi elevii nostri, oricate eforturi ar depune dascalii lor, daca ceea ce acumuleaza din manuale nu este completat prin lecturile lor suplimentare, totul se mentine la nivel mediocru, neintrezarindu-se posibilitatea zborului si a performantei atat de visate.

Bibliotecile au fost de veacuri si continua sa fie si astazi adevarate izvoare de cultura, iar meseria de bibliotecar este una nobila care trebuie respectata si profesata la adevarata ei valoare.

O biblioteca nu este un depozit care ingheata o comoara de valori expusa sistematic pe rafturi, ci un centru de informare si comunicare care   trebuie sa profite de orice prilej pentru a raspandi cultura si a atrage spre cultura.

Pornind de la afirmatia pe care marele animator cultural si scriitor giurgiuvean Emanoil Bucuta o facea despre biblioteca, si anume ca "Biblioteca este tinerea de minte a omenirii" iar "la o biblioteca vii ca la o fantana sa-ti potolesti setea mintii", trebuie subliniat rolul ei in viata scolii, acela de formare, educare si de dezvoltare a personalitatii, a talentului, a spiritului creativ, in esenta - pregatirea pentru viitor.

In lipsa fondurilor care ar fi trebuit alocate de M.E.C. sau de Consiliul Judetean ori de catre Primarie, au inceput demersurile in vederea costituirii prin mijloace proprii a unei biblioteci, mai ales ca spatiul (destul de generos) exista proiectat la parterul cladirii.

Inca din anul 2000 s-a luat hotararea sa se apeleze la generozitatea copiilor, a parintilor si chiar a cadrelor didactice. Sub genericul "Fiecare copil, o carte pentru biblioteca scolii", Catedra de limba si literatura romana a colectat in decurs de 5-6 ani peste 2000 de volume. Erau prea putine. Pornind de la o idee exprimata de domnul inspector de specialitate Mihai Pop, sefa de catedra, V. Tanasescu initiaza un proiect intitulat "Carte de citire, carte de iubire". Coordonator a fost invatatoarea Mariana Coporan, iar participanti profesoarele de limba romana din scoala si un grup de invatatori. Scopul acestui proiect a fost sensibilizarea cat mai multor foruri superioare care sa poata contribui cu fonduri in vederea achizitionarii de carte pentru proiectata biblioteca (se intampla in anul scolar 2005/2006).

In cadrul acestuia au avut loc actiuni dintre cele mai diverse in care au fost implicati elevi, profesori, parinti, I.S.J., C.C.D., Biblioteca Judeteana I. A. Bassarabescu, televiziunile locale.

Una dintre activitatile deosebit de reusite care a avut succes si rasunet a fost o sezatoare literara desfasurata sub genericul "Poeti de azi si de maine". Actiunea desfasurata in cabinetul de romana, ce va deveni sala de lectura a bibliotecii, a constat intr-un schimb de experienta intre scriitorii consacrati ai orasului (dr. Cosmin Georgescu, poetul Ion Gaghii - director al Bibliotecii Judetene si prof. Emil Talianu, reporter radio/tv) si aspirantii la glorie. Elevii talentati si premiati ai scolii si-au citit creatiile, le-au ascultat pe cele ale invitatilor. De asemenea, s-au bucurat de sfaturile primite. Actiunea a fost popularizata si pe postul local TV, unde a fost prezentata in intregime in cadrul emisiunii dr. Cosmin Georgescu "Universalia". Nevoia noastra de carte a fost popularizata agresiv de cate ori s-a putut in presa scrisa sau audivizuala din judet si in felul acesta am descoperit minti deschise si generoase care sa ne ajute. Pe langa donatiile personale ale unor cadre didactice, dl. Ioan Gaghii, director al Bibliotecii Judetene si prieten al copiilor talentati, a facut o donatie generoasa "bibliotecii" care deja a inceput sa ne atraga magnetic prin rafturile ei frumoase, prin cartile asezate cuminti si asteptandu-si nerabdatoare cititorii.

In anul scolar 2006/2007 s-au primit din fondurile guvernamentale, prin generozitatea I.S.J., 10 000 lei, din care s-a achizitionat carte scolara: beletristica recomandata de programele scolare pentru ciclul primar si gimnazial, dictionare explicative (DEX) si normative (DOOM), carti de specialitate, atlase scolare si, de ce nu, literatura universala, cea care hraneste spiritul si ne poarta in universul fanteziei. Si asa, incetul cu incetul, eforturile de ani buni ale tuturor: invatatori, profesori, elevi, au fost incununate prin aparitia unui post de bibliotecar la data de 15 februarie 2007.

La acea data, biblioteca detinea un numar de 4 160 volume, a caror evidenta a fost detinuta de cadrele didactice ale scolii, care s-au implicat intr-o serie de proiecte ce au avut drept scop strangerea fondului de carte. Din cele 4 160 de volume, 3 167 au fost obtinute prin donatii, 980 au fost achizitionate din fondurile bugetare ( in valoare de  10 985,99 lei), iar restul de 15 volume au fost obtinute printr-o sponsorizare de 697 lei.

La data de 1 IUNIE 2007 - ZIUA INTERNATIONALA A COPILULUI, a avut loc "FESTIVITATEA DE INAUGURARE A BIBLIOTECII", un binemeritat cadou pe care SCOALA CU CLASELE I-VIII "ACAD. MARIN VOICULESCU" GIURGIU l-a facut elevilor sai.

Din programul acestei actiuni amintim:

Festivitatea de deschidere - ora 11;

Cuvant de bun venit - Director Luisa Iolanda Ionescu;

"Slujitori ai cartii, culturii si educatiei" - inv. Mariana Coporan;

"Carte de vizita" - bibliotecar Mariea Petcu;

"Carte de citire, carte de iubire"- prof. Victoria Tanasescu;

Moment artistic oferit de elevii Scolii "Acad. Marin Voiculescu" Giurgiu si de cei ai Scolii "Vasil Aprilov", Russe - Bulgaria.

Din momentul deschiderii oficiale a bibliotecii au fost organizate o serie de activitati ce au avut drept scop popularizarea colectiilor, prezentarea Regulamentului de Organizare si Functionare al bibliotecii, atragerea unui numar cat mai mare de elevi in randul cititorilor, precum si stimularea acestora pentru cunoasterea si aprofundarea principalelor aspecte din viata si activitatea scriitorilor romani si straini.

O prima statistica a activitatii bibliotecii in primele doua luni de functionare arata astfel:

Cititori inscrisi - 168, dintre care 148 elevi, 16 intelectuali si functionari, 4 din alte categorii;

Vizite facute la biblioteca - 404;

Carti imprumutate la domiciliu sau consultate la sala de lectura - 692.

La 31 martie 2008, biblioteca scolii detine un numar de 8670 carti in valoare de 30080,69 lei, volume ce au fost inregistrate in Registrul Inventar al bibliotecii si in Registrul de Miscare a Fondurilor, apoi au fost cotate si asezate conform normelor biblioeconomice. Cele 4510 volume ce au intrat in colectia bibliotecii in perioada 15 februarie 2007- 31 martie 2008 au fost obtinute astfel:

volume - din fondurile alocate de bugetul de stat pentru anul 2007, in valoare de 11 816 lei;

647 volume - donatie Biblioteca Judeteana I.A. Bassarabescu Giurgiu;

151 de volume - donatie Consiliul Judetean Giurgiu, Directia Judeteana pentru Invatamant Educatie si Implementare Pograma Post-Aderare;

7 volume - donatie Muzeul N. Grigorescu din localitatea Campina, judetul Prahova, prin Doamna Director Ioalanda Ionescu;

400 de volume - donatie din partea doamnei Gabriela Tulpan, pensionar;

1549 volume - donate de cadre didactice si elevi ai scolii (inv. Elena Asan si colectivul clasei a II-a D, prof. Camelia Pagila, director adjunct Nicoleta Niculae,prof. Nidelea Maria, Musat Georgeta, bibliotecar Mariea Petcu, elevii Varzaru Iulia, Badalau Catalina Nicoleta, Stoica Andrei, Cocolos Cristian, Capatana Ionut Cosmin, Turlui Cristina, Zlate Adelina etc.

La nici un an de la inaugurarea Bibliotecii datele statistice arata astfel:

Cititori inscrisi 623 din care: 582 elevi, 36 cadre didactice, 5 alte categorii;

Vizite facute la biblioteca - 5663;

Carti imprumutate la domiciliu sau consultate in sala de lectura - 6232.

Pentru anul scolar 2007-2008, obiectivele propuse sunt:

Completarea colectiilor bibliotecii prin achizitii, donatii si alte surse cu volume care sa raspunda cerintelor de informare si documentare ale cititorilor;

Atragerea unui numar cat mai mare de elevi in randul cititorilor prin organizarea unor actiuni de popularizare a colectiilor bibliotecii;

Achizitionarea unui program de biblioteca in sistem informatizat;

Transformarea "bibliotecii scolii" in "inima scolii", de unde sa porneasca spre elevi si spre cadrele didactice o multitudine de oferte cultural-educative si educationale, care pot schimba vieti, mentalitati si modela personalitati.

Exista biblioteca ! Ea functioneaza. Nu este bogata ca BCU sau ca cele ale marilor si vechilor scoli, dar este a noastra si ne mandrim cu ea. Speram ca, in timp, cartile sa ajunga sa ocupe si minunata sala de lectura, iar copiii sa roiasca in jurul ei!