Educatia pentru protectia mediului si ocrotirea naturii

Educatia pentru protectia mediului si ocrotirea naturii

Natura este un izvor imens de resurse materiale si spirituale pentru om, de aceea cunoasterea importantei si necesitatii ocrotirii naturii precum si conservarea biodiversitatii reprezinta un obiectiv central al educatiei ecologice.

Obligatia de a pastra biodiversitatea deriva din activitatile multiple ale omului care, determina perturbatii profunde in economia naturii schimbandu-i echilibrul natural.

Activitatile extraclasa pe care le-am realizat cu elevii pentru studierea florei au fost orientate si spre o abordare ecologica aplicativa care sa conduca, printre altele, la "stimularea motivatiei pentru protectia naturii si valorificarea acesteia in formarea unor convingeri si comportamente adecvate, de ocrotire si protectie a mediului inconjurator". Aceasta abordare ecologica a presupus:

- evidentierea rolului plantelor in natura si viata omului;

- prezentarea unor situatii-problema om-natura si precizarea modalitatilor de remediere a dezechilibrelor ecologice cauzate de unele actiuni umane;

- precizarea diverselor surse de poluare si a efectelor acestora asupra vegetatiei;

- utilizarea cunostintelor insusite in timpul orelor de biologie pentru manifestarea unei atitudini responsabile fata de natura;

- formularea de solutii plauzibile pentru protectia mediului si ocrotirea plantelor.

Toate aceste obiective pornesc de la principiul apropierii elevilor de natura in scopul crearii de convingeri si conduite necesare in conservarea naturii si a mediului ambiant. Acest principiu a stat permanent in atentia mea, in fiecare iesire si in fiecare aplicatie de laborator, realizand activitati care au urmarit si formarea unui comportament ecologic.

Convingeri trainice cu privire la necesitatea protejarii naturii si a mediului ambiant se formeaza atunci cand se porneste de la exemple concrete, pozitive sau negative intalnite in viata de catre elevi. In cadrul excursiilor realizate cu elevii, acestia au evidentiat numeroase actiuni negative ale omului asupra plantelor si mediului: arbori taiati sau cu scoarta crestata, gunoaie menajere lasate la intamplare in urma activitatilor de recreere de catre localnici (cutii de conserve, pungi, hartii), realizarea focului in locuri nepermise, pasunatul abuziv, recoltarea unor plante rare, etc. Impreuna cu elevii s-au analizat urmarile acestor actiuni negative ale oamenilor asupra mediului: eroziunea solului, scaderea calitatii aerului respirat, scaderea biodiversitatii, peisaj inestetic, modificari de clima, ploi acide. S-a explicat ce inseamna poluare, deteriorare a mediului si cum putem actiona pentru a limita efectele negative ale procesului de poluare.

S-a evidentiat faptul ca padurea este un ecosistem complex si ca are un rol deosebit in mentinerea echilibrului natural datorita multiplelor sale functii: impiedica inundatiile si alunecarile de teren, eroziunea solului; micsoreaza puterea vanturilor, mentine umiditatea si modereaza temperaturile extreme din timpul verii si iernii; imbogateste atmosfera cu oxigen; ofera hrana si adapost animalelor; functie productiva (lemn, latex, rasini, fructe, seminte); functie recreativa si terapeutica.

Pornind de la rolul complex al padurilor, elevii au evidentiat care sunt efectele despaduririlor.

S-a explicat elevilor notiunea de biodiversitate si s-a evidentiat faptul ca fiecare organism are rolul sau in ansamblul sistemului viu. Fiecare vietuitoare stabileste relatii complexe atat cu factorii abiotici (lumina, temperatura, sol) cat si cu celelalte vietuitoare din habitatul sau. Cele mai importante relatii dintre vietuitoare sunt relatiile trofice, ce pot fi reprezentate sub forma lanturilor si retelelor trofice. Disparitia unor vietuitoare va crea dezechilibre in functionarea ecosistemului.

Realizarea unei comparatii intre o padure si o cultura agricola, accentueaza idea ca padurea are un rol deosebit in mentinerea echilibrului natural datorita stabilitatii sale. Un ecosistem agricol, nu poate exista daca omul nu intervine prin realizarea unor lucrari de intretinere a culturii.

In incercarea de a realiza o conduita ecologica, le-am cerut elevilor sa se transpuna in situatia partii vatamate (supusa agresiunii umane), aratand faptul ca plantele si animalele sunt fiinte vii ca si noi si merita un "tratament" mai bun din partea noastra. Planta, ca orice organism viu sufera daca este ranita, i se fac crestaturi in scoarta, iar legarea copacilor cu sarma poate opri circulatia sevei ajungandu-se la imbolnavirea si uscarea lor.

In timpul colectarii materialului botanic am atras atentia elevilor sa colecteze numarul strict de plante necesare colectiilor si ca speciile rare si ocrotite nu trebuie distruse, deci nu se colecteaza pentru ierbare. I-am intrebat daca cunosc faptul ca in judetul nostru exista rezervatii si monumente ale naturii si ce specii de plante rare exista in perimetrul acestora. Au fost amintite aceste rezervatii: Valea Lunga, Fanetele de la Valea lui David, Padurea Uricani si Padurea Humosu din Dealul Mare-Harlau. In rezervatia Valea Lunga exista o leguminoasa rara denumita stiintific Caragana frutex. In Fanetele de la Valea lui David exista specii rare ca: stanjenelul de stepa (Iris aphylla si Iris sintenisii), clopotei (Clematis integrifolia), varza tatareasca (Crambe tatarica), steluta cu flori albastre (Aster cinereus), specii de Stipa. Padurea Uricani contine specii de gorun (Quercus petraea) si stejar pedunculat (Quercus robur), iar Padurea Humosu din Dealul Mare-Harlau reprezinta un interesant codru secular de fag, instalat pe un sol brun-roscat de padure.

De asemenea, in perimetrul judetului Iasi exista numerosi arbori ocrotiti pentru frumusetea, varsta si dimensiunile lor exceptionale, pentru raritatea lor sau pentru faptul ca au o valoare istorico-culturala: arborele pagodelor (Ginkgo biloba), specie relicta originara din China, intalnita in Complexul studentesc "Titu Maiorescu" a Universitatii "Al. I. Cuza" Iasi, magnolia (Magnolia sp.), specie estetica de mare valoare ornamentala, datorita florilor foarte frumoase placut mirositoare si a frunzelor mari, intalnita in Gradina Botanica Iasi si alte locuri din oras, "Teiul lui Eminescu" din Parcul Copou cu o varsta de cca 200 de ani, "Plopii fara sot" situati pe Soseaua Bucium in numar de 25 de exemplare cu varste de cca 250 de ani, care sunt asociati cu numele marelui nostru poet Mihai Eminescu, stejarii de pe Dealul Sorogari, 2 exemplare in varsta de peste 300 de ani.

S-a precizat faptul ca exista plante indicatoare ale calitatii mediului, prezenta anumitor specii fiind corelata cu prezenta sau absenta anumitor factori poluanti.

In urma observarii acestor actiuni negative ale omului asupra naturii, s-au purtat discutii asupra comportamentului pe care trebuie sa-l avem nu numai atunci cand realizam iesiri in natura ci si in viata de zi cu zi. Apoi elevii au trebuit sa arate cum se pot implica in actiuni de conservare si protectie a mediului inconjurator. S-au facut numeroase sugestii si propuneri, iar in saptamanile ce au urmat am participat la o actiune de ecologizare a rezervatiei paleontologice Repedea, avand ca parteneri numeroase institutii abilitate sa ne ajute in realizarea acestui demers: Asociatia pentru protectia mediului, Societatea ecologica "Aqua Terra", Asociatia ecologica a studentilor biologi "Terris". Elevii au colectat gunoaiele, au pus afise in legatura cu ocrotirea naturii si protectia mediului ambiant, iar la final s-au realizat discutii bio-etice legate de actiunea respectiva (fig. 1 si 2).

Fig. 1. Fig. 2.

Am solicitat elevilor sa explice ce masuri au fost luate de-a lungul timpului, fata de formele de deteriorare a mediului. Elevii au prezentat crearea unor organizatii internationale si nationale pentru protectia mediului, crearea parcurilor si a rezervatiilor naturale si nationale ca si realizarea unor campanii de educare ecologica a maselor prin scoala, mass-media, ONG-uri. Tara noastra se poate mandri cu 3 rezervatii ale Biosferei (Delta Dunarii, Retezat si Rodna), 12 parcuri nationale, numeroase rezervatii naturale botanice si zoologice.

Apoi am stabilit ca urmatoarea actiune ecologica sa aiba loc pe 5 iunie de "Ziua Mondiala a Mediului", unde am participat la un mars ce a pornit din Gradina Copou spre Palatul Culturii si am militat pentru un mediu curat si sanatos (fig. 3 si 4).

Aceste actiuni au fost completate cu altele realizate in scoala: intocmirea de referate, creatii literare cu tematica ecologica, realizarea unor expozitii, concursuri dedicate zilei mediului ambiant, activitati ce au contribuit si la dezvoltarea creativitatii elevilor.

Fig. 3.

Fig. 4.

S-au realizat experimente in laboratorul de biologie cum ar fi: poluarea aerului cu praf, experiente de germinare a plantelor cu probe de sol otravite de detergenti, benzina, uleiuri, pentru a obtine date concrete privind actiunea negativa a factorilor poluanti asupra mediului si asupra calitatii vietii noastre.

Abordarea educatiei ecologice prezinta anumite particularitati metodologice. Avand in vedere ca scopul final al acestui demers educativ este adoptarea unui comportament ecologic adecvat si actiuni concrete de protectie a mediului inconjurator, se pot surprinde modalitatile de trecere de la informarea teoretica prin implicarea individuala spre actiunea concreta.

Schema logica de abordare a educatiei ecologice prezinta urmatoarele etape:

Ø      Perceperea si observarea naturii. Aceasta prima etapa poate fi realizata prin iesirile in natura, excursiile de studiu si expeditii. Sub indrumarea profesorului elevii vor percepe visual, auditiv, olfactiv si tactil ceea ce ii inconjoara. Acesta este primul pas de contact nemijlocit si constituie premisa etapelor urmatoare.

Ø      Definirea senzatiilor si sentimentelor dobandite in urma perceperii mediului inconjurator. In aceasta etapa profesorului ii revine rolul de a discuta aceste aspecte si de a sublinia apartenenta noastra la sistemele naturale de viata si comuniunea care trebuie sa existe intre noi si mediul de viata.

Ø      Implicarea personala. Prin discutii, in urma stabilirii locului si rolului in spatiu si timp a fiecaruia, pot fi relevate modalitati de implicare individuala, felul in care putem fi de folos.

Ø      Asumarea responsabilitatii. Aceasta etapa este esentiala in formarea unei structuri comportamentale adecvate. Existand implicare trebuie sa existe si responsabilitate.

Pana in acest punct etapele de desfasurare a educatiei ecologice asigura adoptarea comportamentului ecologic. Accentul se pune pe perceptia senzoriala, analiza senzatiilor, incadrarea in sistemul natural de viata, definirea rolului personal, respectiv implicarea individuala si asumarea responsabilitatii.

Ø      Alcatuirea unei strategii de actiune Aceasta etapa reprezinta trecerea spre actiunea concreta. Faptul ca, in calitate de profesori, organizam actiuni diverse cu participarea elevilor nu este suficient. Realizarea, intr-adevar importanta, ar fi sa oferim elevilor posibilitatea de a invata cum se organizeaza astfel de actiuni. Abia atunci reusita educatiei ecologice ar fi deplina, iar noi nu am avea de ce sa ne temem pentru viitor.