Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

Distorsiuni in aprecierea rezultatelor scolare. Modalitati de reducere a subiectivismului in aprecierea rezultatelor scolare

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Distorsiuni in aprecierea rezultatelor scolare. Modalitati de reducere a subiectivismului in aprecierea rezultatelor scolare

Obiectivitatea notarii rezultatelor scolare este afectata de anumite circumstante care sunt responsabile de variatii semnificative, intalnite fie la acelasi examinator in momente diferite (variabilitatea intraindividuala), fie la examinatori diferiti (variabilitatea interindividuala), la care se adauga o serie de variabile dependente de contextul scolar.



Personalitatea si atitudini ale evaluatorului constituie sursa de divergente in apreciere. Incidenta acestora asupra actiunilor evaluative se poate produce in urmatoarele situatii: a) profesorul ca realizator al procesului de instruire si b) profesorul ca examinator.

Stilurile deficitare promovate de profesori ca evaluatori sunt variate:

notarea strategica se manifesta in tendinta de subapreciere a performantelor elevilor – din cauza mentalitatii potrivit careia „notele de 9 sau 10 nu sunt pentru elevi” sau ca notele prea mari acordate in prima parte a anului scolar ar reduce capacitatea de mobilizare la efort;

notarea „sanctiune” se concretizeaza in aprecierea rezultatelor elevilor prin note sub limita („1”, „2”), pentru atitudini sau fapte (soptitul, copiatul etc.) care nu au legatura cu nivelul de pregatire;

notarea „speculativa” consta in sanctionarea prin nota a unor erori sau lipse de cunostinte, chiar si atunci cand acestea nu au fost asimilate de marea majoritate a elevilor clasei sau nu constituie concepte-cheie, vizate de obiectivele programei;

notarea „eticheta” – este urmarea unei pareri favorabile/nefavorabile despre un elev, reflectata in tendinta de mentinere in „zona valorica” in care s-a aflat o perioada, fara a tine seama de evolutia sa ulterioara.

Trasaturi de personalitate ale profesorului isi gasesc expresia in „ecuatia personala a examinatorului” sau in „eroare individuala constanta” si care se manifesta in actul evaluativ ca fiind: sever/indulgent, constant/fluctuant, capricios (cu toane), prietenos/distant etc.

Expectatiile sau „asteptari ale evaluatorului” influenteaza aprecierile privind rezultatele scolare in doua moduri, in functie de tipul reprezentarilor pe care profesorul si le-a format cu privire la potentialul de invatare al unor elevi:

a)    efectul halo” exprima tendinta de a supraaprecia rezultatele unor elevi sau de a trece cu vederea unele greseli sau rezultate slabe, sub influenta impresiei generale bune despre acestia (efect de generozitate, efect bland).

b)    efectul de anticipatie” este cunoscut si sub denumirea de „efectul pygmalion” sau „efectul oedipian” se afla in directa legatura cu presupozitia conform careia „expectantele/predictiile se (auto)implinesc” si reflecta subaprecierea performantelor elevilor, ca urmare a parerii nefavorabile pe care educatorul si-a format-o despre capacitatile acestora.



Diversele circumstante in care se realizeaza actul evaluativ constituie, alaturi de variabilele de personalitate, alte surse de divergente in aprecierea rezultatelor scolare. Dintre acestea sunt evidentiate: efectul de rol, de contrast, de ordine.

efectul de rol apare in circumstantele in care educatorul raporteaza factorilor decidenti, de care este „dependent”, coeficientul de promovabilitate; asemenea cerinte antreneaza deformarea evaluarii, prin tendinta de apreciere indulgenta a performantelor elevilor;

efectul de contrast sau efectul de ordine apare ca urmare a accentuarii diferentelor de nivel dintre performantele unor elevi; lucrari sau raspunsuri orale sunt apreciate mai bine daca urmeaza dupa unele mai slabe sau mai exigent, mai sever, daca urmeaza dupa unele mai bune;

efectul de contaminare sau de ancorare se poate referi la o dependenta intre evaluari (lucrari) care se succed, in sensul ca aprecieri obtinute anterior exercita o atractie a celor urmatoare, acestea tinzand sa se apropie de cele anterioare, chiar daca nivelul rezultatelor este diferit; este cazul situatiei in care cunoasterea notelor atribuite de alti evaluatori influenteaza aprecierea unui evaluator.

Eroarea logica sau eroarea constanta consta in substituirea obiectivelor si a parametrilor importanti ai evaluarii prin obiective secundare, cum ar fi acuratetea si asezarea in pagina, efortul depus de elev, gradul de constiinciozitate etc.

Statutul scolar al elevilor genereaza circumstante ce sunt surse de distorsiuni in aprecierea rezultatelor scolare, in functie de tipul de clasa/scoala de provenienta; astfel, apartenenta la o scoala foarte buna confera avantaje, elevii de aici fiind apreciati mai generos si invers, provenienta dintr-o scoala cu rezultate mai slabe atrage o apreciere mai severa.

Variabilitatea aprecierilor poate fi determinata fie de cate un factor singular prezentat mai sus, fie de un complex de doi sau mai multi factori.

Reducerea divergentelor in notare poate fi realizata „a priori” sau „a posteriori”; printre modalitatile sugerate, mentionam: alegerea unei scale de notare adecvata, adoptarea unui barem de notare, elaborarea de descriptori de performanta; multicorectarea (de catre cel putin doi corectori), „ajustarea” notelor (reglarea sistemului de notare a doi corectori care au apreciat foarte diferit aceeasi lucrare), consensul in utilizarea scalei de notare, ca si in pozitionarea performantei acceptabile.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3801
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site