Elevii - obiecti sau subiecti?

Elevii - obiecti sau subiecti?

In procesul de invatamant, elevii trebuie sa paraseasca pozitia de receptori pasivi si sa devina parte creativa, activa si cooperanta a acestui proces. Ei trebuie ajutati sa-si asume nu numai drepturi, ci si responsabilitati, intrucat acestea din urma ii vor ajuta sa-si formeze un spirit civic. In invatamantul modern, se promoveaza un rol nou al elevilor, acestia fiind stimulati sa dobandeasca abilitati si capacitati. De asemenea, se pune mare accent pe studiul individual, pentru ca elevii, odata iesiti din campul scolar, sa fie capabili sa-si continue educatia, abordand latura informala a acesteia.

Societatea actuala, aflata in plin proces de globalizare, propune modele indoielnice, pe care tinerii si le asuma netinand cont de faptul ca acestea nu sunt decat imagini care se vand si care nu insumeaza trasaturi puternice de caracter. Coordonatele vremii, simplu, repede, facil, influenteaza si modul de a gandi si de a se comporta al tinerilor, care viseaza cariere de succes, modalitati cat mai rapide de a face bani, munca pierzandu-si din importanta. Discursul scolii, invechit si bombastic, nu reuseste sa atraga, desi elevii isi petrec o mare parte din timp in acest spatiu.

Valorile vehiculate de scoala nu isi gasesc un corespondent viabil pentru tineri, acestia indepartandu-se si mai mult de educatia propusa de scoala. Cartea, altadata cel mai important mijloc de informare si de divertisment, este astazi abandonata, in favoarea imaginii, care nu necesita un efort atat de mare. Televizorul, calculatorul, iata modalitati mult mai placute pentru tineri de petrecere a timpului liber. Totul in detrimentul lecturii, a cartii cu valente formative: dezvoltarea imaginatiei, imbogatirea vocabularului.

Din pacate, scoala inca nu si-a reformulat discursul si nu si-a diversificat metodele didactice, pentru ca acestea sa raspunda nevoilor elevilor. Confruntati cu situatii conflictuale noi, profesorii raspund cu solutii vechi, ce nu duc la rezolvarea conflictelor, ci la agravarea lor.

Discursul teribilist, atitudinea nonconformista, toate acestea creioneaza o generatie aflata sub semnul confuziei si al nehotararii. O generatie care nu-si poate gasi identitatea, pentru ca nici societatea nu mai stie care ii sunt trasaturile caracteristice. Scoala ar trebui sa propuna o varianta in fata acestei nehotarari generalizate si sa identifice strategii optime in desfasurarea procesului instructiv-educativ, astfel incat sa atraga atentia elevilor si sa le formeze acestora abilitati si aptitudini.

Influentele negative exercitate de televizor, in fata caruia multi elevi isi petrec timpul liber, se reflecta in clasa, pe strada ori in mediul familial. Saracita prin imagine, prin strategiile didactice plictisitoare, pe care destui profesori le mai utilizeaza, scoala nu poate tine pasul cu schimbarile societatii, de aceea elevii nu isi vor cauta refugiul intr-un spatiu care nu le intelege nevoile si care nu ii ajuta sa-si gaseasca identitatea. Pe de alta parte, chiar scoala promoveaza modele culturale nespecifice spatiului propriu si in concordanta cu identitatea acestuia. De exemplu, Valentine's Day sau Halloween, care se impun si in cadrul scolii, fiind o atractie pentru elevi.

Limbajul elevilor este primul care trage un semnal de alarma. Impestritat cu termeni proveniti din limba engleza, el reflecta preocuparile acestora. Cool, trendy, fresh, full. Iata caracteristicile unei generatii care traieste numai la prezent, nepunand pret pe experienta trecutului, care cauta senzationalul, pentru ca se opune plictiselii, si care iubeste viteza si schimbarea. Obisnuiti cu rolul pe care scoala li-l rezerva, si anume acela de obiecti ai educatiei, nesolicitati sa raspunda in clasa ori sa dea dovada de creativitate, de imaginatie, elevii se vor elibera de prejudecati intr-un spatiu care nu este supus constrangerii si in care se simt liberi, cum ar fi strada, un spatiu iesit de sub incidenta normelor si a regulilor.

Scoala trebuie sa-si asume un rol activ si responsabil in formarea si educatia copiilor, propunandu-le acestora sa se implice si sa participe la propriul proces de formare si educare, astfel incat sa-si gaseasca identitatea.