Instrumente manageriale de crestere a competitivitatii si eficientei În cadrul sisitemului educativ

INSTRUMENTE MANAGERIALE DE CRESTERE A COMPETITIVITATII SI EFICIENTEI ÎN CADRUL SISITEMULUI EDUCATIV

Calitatea activitatii unei organizatii ce are ca produs final educatia, trebuie privita atât prin prisma gradului de satisfactie al celor care beneficiaza de ea cât si prin prisma celor care o furnizeaza – cadrele didactice.

Managerii dispun de alternative de motivare extrinseca si intrinseca, materiala si morala, de întarire a componentelor organizatiei si climatului organizational favorabil unei activitati eficiente a cadrelor didactice.

În functie de continut, instrumentele psihosociale de conducere pot fi clasificate astfel (C. Bonciu, 2000):

Instrumente manageriale la nivelul grupului

Instrumente manageriale care influenteaza cultura organizatiei

Instrumente manageriale de natura salariala

Instrumente manageriale de stimulare morala

Cele mai cunoscute si utilizate instrumente psihosociale manageriale în institutiile de învatamânt sunt:

1. Instrumente manageriale de natura salariala

Instrumentele manageriale de natura salariala cele mai frecvent utilizate în domeniul educatiei, sunt (C. Bonciu, 2000):

Salarizarea în baza calificarii si rezultatelor

Potrivit literaturii de specialitate s-a constatat ca majoritatea organizatiilor practica sistemul de retribuire pe baza calificarii. De-a lungul timpului, s-a putut vedea ca cele mai performante rezultate se obtin atunci când salarizarea este în strânsa legatura cu efectele muncii, a rezultatelor activitatii depuse. Oamenii sunt permanent în competitie cu standardele sau cu colegii lor cel putin la fel de performanti. Astfel, doua persoane cu aceeasi pregatire pot fi salarizati diferit în functie de gradul de implicare în activitatea si viata organizatiei, initiativa si responsabilitatea pe care le manifesta.

Recompensarea suplimentara a angajatilor performanti, daca organizatia, pe ansamblu, are rezultate remarcabile

Stimularea salariatilor pentru obtinerea unui randament maxim din punct de vedere al valorii lor profesionale, este deplina când se practica diferentieri de apreciere si la nivelul sporurilor. Aceste sporuri se vor a reflecta contributiile individuale exceptionale. Aceste diferentieri de apreciere de natura materiala constituie unul dintre principalele instrumente prin intermediul carora organizatia stimuleaza pe membrii sai.

Prin aceste recompense suplimentare, este stimulata competitia interna între salariati si se creeaza ierarhii ce pot motiva membri în directia autoperfectionarii si autodezvoltarii profesionale.

2. Instrumente manageriale de stimulare morala

Motivarea de natura morala are cea mai profunda influenta asupra individului atunci când aceasta se adreseaza continutului si valorii muncii depuse. Managerii trebuie sa comunice si sa justifice în permanenta subalternilor sai deciziile adoptate, sa pastreze un viu dialog „de ce” si „cum” îsi îndeplinesc sarcinile, „ce” si „cine” dau masura multumirii aduse de natura si valoarea muncii lor. (C. Bonciu, 2000).

Astfel, prin recunoasterea eforturilor si efectelor muncii fiecaruia – promovari, avansari - se vor împiedica consecintele insatisfactiei în munca (absenteismul, fluctuatia personalului, depunerea de demisii sau concedieri) membrii organizatiei implicându-se în viata institutiei mult mai pregnant.

Cele mai des folosite instrumente manageriale de stimulare morala în domeniul educatiei, sunt:

2.1. Explicarea obiectivelor într-o perspectiva motivatoare

Buna comunicare între membrii egali dar si de pe pozitii diferite în ierarhia unei organizatii permite întarirea colectivelor de munca. Aceasta abordare a caracterului motivator poate fi data, însa, doar de evidentierea posibilitatilor de realizare a obiectivelor, de gradul de realism care transpare din prezentarea lor. În conditiile în care obiectivele par greu sau chiar imposibil de realizat, angajarea membrilor organizatiei în directia atingerii acestora se va face cu dificultate. Oamenii vor evita sa-si asume responsabilitati si se vor înstraina de scopuri si oameni. (M. Stanescu, 2001)

2.2. Evidentierea complexitatii posturilor si calitatilor profesionale ale ocupantilor lor

Cu ajutorul acestei abordari se dezvolta motivatia intrinseca a membrilor organizatiei în directia atingerii gradului de competenta si a maximului de eficienta care sa le permita aspirarea la o functie de conducere.

Ca o concluzie, se poate specifica ca instrumentele manageriale psihosociologice se pot folosi cu eficienta doar daca sunt antrenate concomitent si în raport cu nivelul dezvoltarii institutiei.