METODE PENTRU O INVATARE ACTIVA

METODE PENTRU O INVATARE ACTIVA

"A-l instrui pe elev cum sa studieze- spune Skinner- inseamna a-l invata tehnici pe care el le va aplica in mod autonom si, datorita carora, isi va mari sansele de a retine ceea ce a vazut si auzit". Il pregatim astfel pentru autoinvatare si educatie permanenta.

Invatarea este un proiect personal al elevului, asistat de catre educator care este un organizator, un animator, un manager al unor situatii de instruire care sa faciliteze invatarea eficienta.

Cadrul didactic este cel care trebuie sa aleaga metodele de invatare si din perspective obiectivelor formativ-educative, nu numai a celor instructive, trebuie avut in vedere ca o metoda nu este niciodata numai o cale de transmitere a cunostintelor, ci si un proces formativ-educativ in masura in care supune mintea unui exercitiu.

In acest sens, trebuie promovate metodele active. Acestea creeaza o invatare mai profunda, o mai buna aplicare a cunostintelor, sporesc participarea activa, constructiva a elevilor, acestia dand dovada de o mai buna memorare. Utilizand aceste metode, se poate obtine un feedback asupra masurii in care elevii inteleg materialul si pot corecta aspectele intelese gresit, elevii isi pot dezvolta propriile aptitudini de gandire si de intelegere propriu-zisa a temei, exersand in acelasi timp si aptitudinile care le vor fi verificate. Aceste metode il ajuta pe elev sa caute,sa cerceteze, sa afle singur solutii la probleme, sa-si puna in valoare imaginatia, intelegerea, memoria, permit afirmarea spontaneitatii, a gandirii,a creativitatii, ii atrag pe elevi la discutii colective si cooperare colegiala. Faciliteaza si intensifica schimbul de informatii si idei, de impresii si pareri, confruntarea de opinii si alternative in cadrul clasei de elevi.

Aceste metode sunt mai apreciate de elevi, lectiile vor avea un impact mai puternic si vor fi mult mai interesante.

In functie de cele trei faze ale procesului de predare metodele active se pot grupa astfel:

• Metode de prezentare de noi cunostinte sau de incurajare a elevilor in a le gasi singuri;
• Metode care sa-i oblige pe elevi sa aplice noile cunostinte care le-au fost doar prezentate;
• Metode de incurajare a elevilor sa isi aminteasca vechile cunostinte in vederea clasificarii si concentrarii asupra punctelor cheie, asigurarii unei bune intelegeri, punerii in practica si verificarii cunostintelor vechi.

Ne vom opri asupra metodelor de prezentare de noi cunostinte. Acestea se pot grupa astfel:

a) Metode care necesita o foarte scurta pregatire;

b) Metode care necesita materiale de distribuit;

c) Activitati care necesita o pregatire putin mai ampla;

Metoda "Hotarari-Hotarari Fisa 1-Fisa ---Fisa 3

Elevii lucreaza in perechi, fiecare pereche va primi un text sau va viziona o caseta video. FISA 1 Cei doi vor primi si:

Cartonase-rezumat care au drept scop rezumarea punctelor cheie ale textului, unele fiind adevarate, altele false. FI SA 2

Cartonase-consecinte care contin urmari ale faptelor descrise in text. Aceste consecinte nu sunt formulate in cadrul textului. Din nou unele sunt adevarate, altele false. FISA 3

Perechile vor hotari care cartonase sunt corecte si care este greseala in cazul celor incorecte. Cand au terminat, cereti fiecarei perechi sa prezinte o idee, asigurandu-va ca fiecare grup isi exprima parerea. Permiteti clasei sa discute orice contradictie de idei pana ajung la un raspuns comun. Corectati greselile in cazul in care ele exista. Aceasta metoda necesita din partea elevilor o intelegere a textelor sau a casetelor video.Sunt stimulate interesul si gandirea.

Aceasta este o activitate foarte indragita, care creeaza o atmosfera de joc.

Jocul "Hotarari-Hotarari" este un joc care implica sarcini simple de lucru la un nivel ridicat.

Elevii lucreaza de obicei in grupuri mici sau pot lucra si singuri. Fiecare grup primeste un set de cartonase. Sunt si cartonase false. Acestea pot contine propozitii, cuvinte, descrieri scurte, imagini, expresii matematice, aproape orice. Sarcina este astfel: sa coreleze, sa grupeze, sa ordoneze aceste cartonase intr-un fel sau sa considere cartonasele drept etichete si sa le aranjeze pe o diagrama sau harta.

Jocul este amuzant, dezvolta invatarea profunda, si ca orice activitate care ii stimuleaza pe elevi, permite observarea si corectarea greselilor, precum si obtinerea unui feedback de catre profesor asupra nivelului de intelegere a elevilor.

Cea mai buna descriere o constituie exemplele pe care le prezentam.

--Fisa 4 Cartonasele contin cuvinte. Sunt si cartonase false.

1.Joc de grupare

Sa grupeze cartonasele :

SUBSTANTIVE  ADJECTIVE

2.Joc de corelare

Sa gaseasca pentru ficare substantiv adjectivul potrivit.

3.Joc de ordonare

Sa ordoneze cuvintele in propozitie.

4.Joc de etichetare

Elevii primesc o fisa impartita in 4 dreptunghiuri, fiecare reprezentand un anotimp. Cartonasele pe care le primesc ilustreaza aspecte din fiecare anotimp. Sunt si cartonase false. Sarcina este sa le aranjeze pe anotimpuri.

Autoevaluarea bazata pe raspunsuri etalon

Profesorul le explica elevilor ca ei urmeaza sa-si corecteze propria lucrare si nu el.( Totusi profesorul poate verifica daca elevii au facut aceasta autoevaluare.)

Lucrarile pot sa nu fie semnate.

Elevii rezolva exercitii sau un set de intrebari. Dupa ce termina de rezolvat exercitiul ei isi verifica lucrarea si apoi trec mai departe. Autoevaluarea bazata pe raspunsuri etalon se poate desfasura in etape.

Elevii primesc o grila cu raspunsuri etalon. Aceste grile pot contine si un sistem de notare a lucrarii. Se primesc raspunsurile corecte numai pentru exercitiile lucrate.

Elevii isi noteaza lucrarea conform grilei de raspunsuri. Daca nu inteleg un raspuns sau nu isi dau seama unde au gresit, ei vor incerca mai intai sa isi clarifice singuri aceasta problema in loc sa ceara ajutor imediat. Profesorul ofera asistenta acolo unde este nevoie, dar nu noteaza lucrarile si, in general, nu verifica notele pe care si le-au acordat elevii.

Elevii pot trece la urmatorul set de intrebari.

Daca profesorul nu le noteaza lucrarile, elevii sunt motivati sa verifice singuri calitatea raspunsurilor lor.

Fisa 5 -AUTOEVALUARE : Substantivul

--RASPUNSURI ETALON

Fisa 6 AUTOEVALUARE : Adjectivul

--RASPUNSURI ETALON

Fisa 7-- AUTOEVALUARE Pronume personal

--RASPUNSURI ETALON

Fisa 8-- AUTOEVALUARE : Inmultirea

--RASPUNSURI ETALON

Avantajele autoevaluarii

s-a demonstrat ca autoevaluarea dubleaza cunostintele dobandite,

le arata elevilor calea catre progres si diferenta dintre nivelul actual si nivelul optim de pregatire,

ii incurajeaza pe elevi sa-si asume responsabilitati in ceea ce priveste invatarea,

ii face pe elevi sa realizeze ca succesul sau esecul nu depind de talent, noroc, sau abilitati, ci de exercitiu, efort, si folosirea strategiilor potrivite,

dezvolta o mai buna intelegere si incredere in sine.

Calitatea si functionalitatea acestor metode se reflecta in rezultatele produse.

Solicitarea sistematica a copilului in activitati bine dozate si puternic motivate reprezinta cheia dublului succes: pentru elev, performante progresive, iar pentru invatator, satisfactia si bucuria 'lucrului bine facut'