CATEGORII DOCUMENTE |
Gradinita |
C.S.R/TMK
-element reprezentativ pentru
municipiul
ELEVI
Bara Bianca
Bacria Laura
Lupsescu Valentina
Agrigoroae Andra
Profesor coordonator
Mihaela Mosoarca
Clasa a X-a D
Liceul Teoretic "Mircea Eliade",
CUPRINS
Istoric
CSR-ul de azi
Stransa legatura cu orasul Resita
Curiozitati.
Harta Romaniei cu judetul Caras-Severin
Localizarea Combinatului Siderurgic
ISTORIC
Orasul Resita,atestat in secolul XV,resedinta judetului Caras-Severin ,este unul dintre cele mai importante centre industriale din partea de sud-vest a Romaniei.Reprezinta ,de asemenea,cel mai vechi producator de otel al tarii.
Este un important centru industrial in prelucrarea otelului si constructia de masini. C.S.R. (Combinatul Siderurgic Resita)-in prezent TMK-Resita si U.C.M.R. (Uzina Constructoare de Masini Resita) sunt uzinele care au sustinut orasul si l-au tinut in viata mai bine de 300 de ani. Primele uzine au fost fondate in 1771, in timpul domniei imparatesei Maria Terezia.
Anul 1769 a reprezentat punctul de pornire al lucrarilor pentru construirea uzinelor metalurgice.In anul 1771 erau terminate 2 furnale, 4 fierarii, toate cuptoarele de incalzire. In 1872 a fost terminata prima locomotiva fabricata la Resita. De atunci Resita s-a dezvoltat continuu, devenind un important centru industrial al tarii.
In randurile urmatoare va vom prezenta schematic activitatile si evenimentele importante legate de istoria Combinatului Siderurgic din Resita.
1.11.1769 |
Inceperea lucrarilor pentru Uzina Metalurgica Resita |
|
Punerea in functiune a primelor doua furnale la Resita |
||
1782 |
Constructia unui nou furnal, ce inlocuieste unul construit in 1771 |
|
1816 |
Constructia celui de al treilea furnal |
|
1846 |
Aplicarea la Resita, pentru prima data in Romania, a procedeului laminarii |
|
1850 |
Punerea in functiune a unui nou furnal si modernizarea atelierelor siderurgice |
|
1851 |
La Resita se lamineaza prima sina de cale ferata din Romania |
|
1854 |
Concesionarea de catre statul austriac a Uzinelor Resita, societatii de cale ferata STEG, consortiu international |
|
1857 |
Inceperea lucrarilor de modernizare a uzinelor |
|
1861 |
Punerea in functiune a 3 furnale inalte, pe carbune de lemn |
|
1862 |
Se construieste prima locomotiva Tender STEG cu 10 roti cuplate |
|
1864 |
Punerea in functiune a cuptoarelor de cocsificare a carbunilor |
|
1868 |
Punerea in
functiune a primelor convertizoare |
|
1870 |
Construirea laminorului pentru fabricarea bandajelor pentru roti de vagoane si locomotive |
|
1872 |
Se construiesc primele locomotive cu aburi, pentru ecartament ingust |
|
1876 |
Se aplica procedeul Siemens Martin pentru fabricarea otelului |
|
1880 |
Punerea in functiune a furnalului nr.4. Se construiesc mici grupuri energetice |
|
1883 |
Se construiesc mici grupuri energetice |
|
1893 |
Demolarea furnalelor vechi si construirea a 2 furnale noi |
|
1901 - 1904 |
Constructia centralei hidroenergetice 'Grebla' |
|
1905 |
Constructia centralei termoelectrice |
|
1905 - 1906 |
Construirea unei noi fabrici de produse refractare |
|
1907 - 1909 |
Construirea barajului 'Valiug' cu lac de acumulare, de 1,2 milioane m3 apa |
|
1909 |
Modernizarea laminoarelor - laminor duo reversibil, laminor de tabla groasa, laminor de tabla mijlocie, laminor universal, laminor de profile mijlocii, laminor deprofile usoare |
|
1910 |
Se pune in
functiune cel de al 4-lea furnal de constructie |
|
| ||
1914 |
Reconstructia otelariei - 4 cuptoare Siemens Martin, cu melanjor si un cuptor electric basculant |
|
1920 |
Infiintarea
societatii anonime 'Uzinele de Fier si Domeniile din |
|
1923 - 1926 |
Reconstructia a 2 furnale |
|
1926 |
Se construieste prima locomotiva de cale ferata cu ecartament normal |
|
1928 - 1930 |
Se instaleaza 2 laminoare noi - de discuri si de bandaje |
|
1929 |
Se construieste inca un cuptor electric |
|
1934 |
Se construieste o noua fabrica de cocs |
|
1936 |
Infiintarea
grupului |
|
1937 |
Se mareste capacitatea otelariei Siemens Martin prin constructia cuptorului nr. 7 |
|
1948 |
Construirea barajului 'Gozna - Valiug' de 10 milioane m3 apa |
|
1952 |
Incepe constructia cuptoarelor adanci la laminoare |
|
1958 |
Reconstructia otelariei 'Siemens Martin', inlocuirea cuptoarelor mici cu cuptoare de 125 si 250 t, dotarea cu un nou melanjor |
|
1961 - 1962 |
Construirea si darea in exploatare a barajului 'Secu' |
|
1.04.1962 |
Reorganizarea societatii Combinatul Metalurgic Resita in Combinatul Siderurgic Resita. Intreprinderea Constructoare de Masini |
|
1962 |
Realizarea
complexului de exploatare, prelucrare si transport al calcarului tehnologic. |
|
1963 |
Punerea in functiune a celei de-a doua masini de turnat fonta pe banda |
|
1964 |
Punerea in functiune a fabricii de var |
|
1966 |
Punerea in functiune la otelaria Siemens Martin a unui cuptor de 250 t |
|
1967 |
Reconstructia laminorului de profile mijlocii si a celui de profile usoare |
|
1968 |
Intra in functiune cel de-al doilea cuptor de calcinare la fabrica de var |
|
1969 |
Punerea in functiune a noului laborator rapid de la otelaria Siemens Martin |
|
1971 |
Punerea in functiune la otelaria Siemens Martin a celui de-al treilea cuptor de 250 t |
|
1978 |
Punerea in functiune a laminorului degrosisor si
de semifabricate |
|
1980 |
Incheierea primei etape de extinderi hidro-termoenergetice |
|
1983 |
Demararea constructiei unei noi uzine cocso -
chimice. |
|
1986 |
Introducerea in exploatare a calculatoarelor de proces (furnale si otelarie Siemens Martin) |
|
1991 |
Se trece la oprirea fabricii de aglomerat si a furnalelor |
|
1995 |
Demararea lucrarilor la otelaria electrica |
|
1996 |
Sarbatorirea a 225 de ani de existenta a Societatii |
|
6-12-1998 |
Se trateaza prima sarja in cuptorul oala |
|
3-07-1999 |
Se elaboreaza prima sarja in cuptorul electric |
|
Privatizarea C.S. Resita. 94,4891 % din actiuni sunt
cumparate de Noble Ventures Inc. |
CSR-ul de azi
Actionarii combinatului siderurgic Resita au aprobat schimbarea denumirii
societatii din SC Combinatul Siderurgic Resita SA in TMK Resita, informeaza
NewsIn. Totodata, actionarii companiei au decis si schimbarea
denumirii adminsitratorului unic, din SC Artrom SA in SC TMM Artrom.
Combinatul din Resita are un capital social de 237,5 milioane lei. Principalul
actionar este compania Sinara Handel GmbH care controleaza 99,49% din capital.
Compania este specializata in productia de metale feroase sub forme primare si
cea de feroaliaje.
Combinatul a inregistrat in primele sase luni ale anului, o cifra de afaceri de
178,2 milioane lei, de aproape trei ori mai mare decat cifra de afaceri de 68,2
milioane lei, raportata pentru aceeasi perioada a anului 2005.
Combinatul Siderurgic
Legatura cu orasul Resita
Fara nici o indoiala constructia Combinatului Siderurgic a influentat dezvoltarea orasului "gazda" ,Resita.
Odata cu nasterea uzinelor, se pun bazele Resitei industriale. Initial, au existat doua sate apropiate - Resita Romana (Reschiza Kamerala sau Olah Resitza) si Resita Montana (Eisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya). Uzinele au fost amplasate in Resita Montana, locuita la inceput de carbunari romani. Mai tarziu, in 1776, au fost colonizate 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia si Austria de Sus, iar intre 1782 - 1787 cu familii germane din regiunea Rinului. Intre anii 1910 - 1925 , Resita a avut statutul unei comune rurale, iar din 1925 a fost declarata oras, consecinta a recunoasterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice si constructoare de masini din Romania moderna. Din 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativa a teritoriului i s-a oferit gradul de municipiu, resedinta a judetului Caras-Severin.
Putem afirma dezvoltarea orasului a avut ca punct de pornire Combinatul Siderurgic.
CURIOZITATI
Exista in cadrul CSR-ului constructii industriale ce prezinta interes muzeistic. In incinta combinatului siderurgic din Resita, inca se mai pastreaza constructii industriale de la inceputul secolului nostru, printre care cele mai importante numarandu-se hala laminorului de tabla si a laminorului 800 si hala de ajustaj a laminorului reversibil, ambele construite in anul 1904.
a)Hala laminoarelor, ocupand o suprafata de cca. 3500 mp, are o structura metalica, stalpi cu zabrele, cu acoperis din tabla ondulata, si peretii exteriori din zidarie pe schelet metalic.
b) Hala de ajustaj, in suprafata de cca. 3500 mp are peretii de zidarie portanta si sarpanta din lemn si metal, cu acoperis din tabla ondulata.
Se mai poate lua in considerare:
Hala de bandaje si discuri de roti CF. In suprafata de cca. 3300 mp, hala (pusa in functiune in anul 1929) are doua deschideri cu structura metalica, cu stalpi si ferme cu zabrele, luminatoare metalice cu jaluzele.
Toate aceste hale, ca si hala XV, de evacuare profile laminate, datand din anul 1903 (in suprafata de cca. 2350 mp,avand ca structura stalpi metalici, ferme de lemn cu tiranti metalici si acoperis de tabla ondulata) necesita lucrari de intretinere.
Se mai pot mentiona si alte constructii vechi existente in cadrul combinatului siderurgic Resita, si anume:
Hala atelierului de cojit bare, cu o suprafata de cca. 650 mp, avand ca structura stalpi din zidarie, ferme de lemn cu tiranti metalici si pereti externi din zidarie.
Hala atelierului de calibrare si atelierului de apretare, datand din anul 1903, cu o suprafata de cca. 800 mp si cu acelasi sistem constructiv
Mai pot prezenta interes unele constructii anexe, cum ar fi:
Hala de ajustaj nr.2, in suprafata de cca. 3100mp, cu aceasi structura
Atelierul de intretinere electrica, datand din anul 1896, cu structura din pereti din zidarie, sarpanta metalica si acoperis din tabla ondulata
Centrala energetica ILGNER, datand din anul
1906, in suprafata de cca. 670 mp, si a carei structura se compune din pereti
de zidarie portanta cu sarpanta metalica si invelitoare din eternit.
Constructia are o arhitectura tipic industriala de inceput de secol, cu
personalitate. Din pacate insa, este acoperita pe jumatate din perimetru de extinderi
ce au ignorat cu totul arhitectura initiala a cladirii
Hala de utilaj mecanic, datand din 1929, in suprafata de cca. 3600 mp, cu o structura din zidarie portanta si un acoperis din eternit si tabla
O cladire mai noua, construita in anii 1943-1944,
insa demna de luat in seama pentru modul de rezolvare arhitecturala este
palatul CFC, cladirea administrativa, cu subsol, parter si trei etaje.
In forma de L, cladirea are un camp mai inalt, acuzat pe verticala la
intersectia celor doua aripi ale sale.
Fatada dinspre sud este tratata cu elemente verticale iar restul fatadelor cu
registre orizontale. Structura sa e din beton si zidarie, cu plansee din beton
si acoperis din tigla pe sarpanta din lemn.
https://www.cimec.ro/Monumente/Metalurgia/HTML/Rsitu.htm
https://en.wikipedia.org/wiki/Re%C5%9Fi%C5%A3a
https://www.restromania.com/Geografie/AboutResita.htm
https://www.wall-street.ro/articol/Companii/18357/Combinatul-siderurgic-Resita-devine-TMK-Resita.html
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2814
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved