INVATAREA CENTRATA PE ELEV

Activitatea generala de dezvoltare profesionala a personalului didactic se indreapta spre scopul imbunatatirii si dezvoltarii scolare. In acest context se au in vedere noile roluri ale cadrelor didactice (acela de practician al reflectiei, de agent al schimbarii, de membru al comunitatilor de invatare, de meditator si de facilitator al procesului de invatare), precum si schimbarile de ordin cultural din scoli, in vederea crearii unui climat prietenos si deschis, care sa sprijine succesul tuturor elevilor si dezvoltarea profesionala a intregului personal.

"Rolul profesorului este in schimbare, intr-o lume in care nu exista adevaruri absolute si in care neprevazutul si incertitudinea sunt prezente mereu. Se poate spune chiar ca munca profesorului se transforma, din a fi o banca de date, in a deveni mentor si cercetator. Viitorul va pune la mare incercare practica scolara si rolul profesorului."

Intregul proces de formare se orienteaza spre imbunatatirea experientelor de invatare ale elevilor, spre implicarea lor activa in procesul de invatare, prin promovarea unei metodologii de predare - invatare centrata pe elev.

Definitii

Gibbs (1992) da o definitie utila a invatarii centrate pe elev. El afirma ca invatarea centrata pe elev "ofera elevilor o mai mare autonomie si un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, la metodele de invatare si la ritmul de studiu"   Aceasta perspectiva subliniaza caracteristicile fundamentale ale invatarii centrate pe elev, promovand ideea ca elevilor trebuie sa li se ofere un control sporit asupra invatarii prin asumarea responsabilitatii cu privire la:

ceea ce se invata,

modul cum se invata si de ce

momentul cand se invata.

O consecinta importanta a acestei definitii o reprezinta necesitatea ca elevii sa isi asume un inalt grad de responsabilitate in contextul invatarii si sa isi aleaga in mod activ scopurile, precum si sa isi administreze invatarea. Ei nu se mai pot baza pe faptul ca profesorul ori persoana care preda la clasa le va spune ce, cum, unde si cand sa gandeasca. Ei sunt cei care trebuie sa inceapa sa o faca.

Recomandarea pentru trecerea responsabilitatii de la profesor la elev este raspandita in pedagogia contemporana. Intr-o prezentare succinta a caracteristicilor persoanelor care invata eficient, de la Harpe, Kulski si Radloff (1999) arata ca o persoana care invata eficient:

Are scopuri clare privitoare la ceea ce invata,

Are o gama larga de strategii de invatare si stie cand sa le utilizeze,

Foloseste resursele disponibile in mod eficace,

Stie care ii sunt punctele forte si punctele slabe,

Intelege procesul de invatare,

Isi controleaza sentimentele in maniera adecvata,

Isi asuma responsabilitatea pentru procesul lor de invatare si

Isi planifica, isi monitorizeaza, isi evalueaza si isi adapteaza procesul de invatare

Principii

Principiile care staul la baza invatarii eficiente centrate pe elev sunt:

Accentul activitatii de invatare trebuie sa fie pe persoana care invata si nu pe profesor.

Recunoasterea faptului ca procesul de predare in sensul traditional al cuvantului nu este decat unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi sa invete.

Rolul profesorului este acela de a administra procesul de invatare al elevilor pe care ii are in grija.

Recunoasterea faptului ca, in mare parte, procesul de invatare nu are loc in sala de clasa si nici cand cadrul didactic este de fata.

Intelegerea procesului de invatare nu trebuie sa apartina doar profesorului - ea trebuie impartasita si elevilor.

Profesorii trebuie sa incurajeze si sa faciliteze implicarea activa a elevilor in planificarea si administrarea propriului lor proces de invatare prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare atat in sala de clasa, cat si in afara ei.

Luati individual, elevii pot invata in mod eficient in moduri foarte diferite.

Dezvoltarea profesionala a personalului trebuie sa ofere cadrelor didactice aptitudinile si increderea necesara pentru:

A identifica necesitatile individuale de invatare ale elevilor

A incuraja si a facilita invatarea independenta, ajutand elevii sa "invete cum sa invete"

A practica principiile invatarii pe baza includerii

A intelege si a utiliza strategii de invatare activa, centrate pe elev

A intelege si a utiliza strategii de diferentiere

A facilita dobandirea de catre elevi a aptitudinilor .

Pentru a sprijini instruirea centrata pe elev si utilizarea metodologiilor moderne de lucru la clasa, se va pune accent pe strategii de predare care sa corespunda stilurilor individuale de invatare.

In cadrul acestor strategii:

S Lectia pleaca de la experientele elevilor si cuprinde intrebari sau activitati care sa ii implice pe elevi.

S Elevii sunt lasati sa aleaga singuri modul cum se informeaza pe o anumita tema si cum prezinta rezultatele studiului lor.

S Elevii pot beneficia de meditatii, in cadrul carora pot discuta despre preocuparile lor individuale cu privire la invatare si pot cere indrumari.

S Aptitudinea elevilor de a gasi singuri informatiile cautate este dezvoltata - nu li se ofera informatii standardizate.

S Pe langa invatarea specifica disciplinei respective, li se ofera elevilor ocazia de a dobandi aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra in echipa.

S Se fac evaluari care permit elevilor sa aplice teoria in anumite situatii din viata reala, cum ar fi studiile de caz si simularile.

S Lectiile cuprind o combinatie de activitati, astfel incat sa fie abordate stilurile pe care elevii le prefera in invatare (vizual, auditiv, practic/kinetic)

S Lectiile inlesnesc descoperirile facute sub indrumare si solicita participarea activa a elevilor la invatare.

S Lectiile se incheie cu solicitarea adresata elevilor de a reflecta pe marginea celor invatate, a modului cum au invatat si de a evalua succesul pe care l-au avut metodele de invatare in cazul lor.

CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE INVATARE

NUME__________ ______ ____ _______Data_____ _______ ______ ________

Acest chestionar va va ajuta sa gasiti modul prin care puteti invata cel mai bine.

Ø      Nu exista raspunsuri corecte sau gresite

Ø      Pentru completarea chestionarului aveti la dispozitie atat timp cat aveti nevoie, aproximativ 10 si 30 minute, dar nu este NICI O PROBLEMA daca dureaza mai mult.

Ø      Raspundeti la toate intrebarile pentru a obtine cele mai bune rezultate, sinceritatea este foarte importanta pentru completarea acestui chestionar

Ø      Raspundeti la intrebari prin DA sau NU.

Ø      Incercuiti doar un singur raspuns la fiecare intrebare

Ø      Daca doriti sa raspundeti prin "uneori", ganditi-va daca mai mult sunteti de acord sau mai mult dezaprobati enuntul respectiv, si raspundeti prin Da sau NU.

Aflati care este stilul dvs de invatare:

Incercuiti numai numarul intrebarilor la care ati raspuns cu DA			Acum marcati pe grafic numarul total pentru fiecare stil de invatare. VIZUAL  AUDITIV PRACTIC
6, 8, 13, 17, 24, 25, 33, 35, 37	3, 9, 14, 16, 21, 26, 32, 36,	5, 7, 15, 19, 20 , 23 , 27, 31, 34, 39
Total intrebari incercuite_____ VIZUAL	Total intrebari incercuite____ AUDITIV	Total intrebari incercuite____ PRACTIC

Obs. Cea mai inalta curba de pe grafic arata stilul dvs. de invatare preferat. Daca curba are o evolutie aproximativ egala inseamna ca va place sa utilizati toate stilurile de invatare.

DIFERENTIEREA INSTRUIRII

inseamna raspunsul profesorului la nevoile elevului

calauzit de principii generale ale diferentierii, ca

sarcini care evaluarea si ajustarea

respecta elevul continua

grupare flexibila

Profesorii pot diferentia

in functie de

folosind o varietate de strategii de instruire si de

management al clasei, ca :

Inteligente multiple

Puzzle

Casete

Activitati ancora

Fise de lucru

Texte

Materiale suport

Instruire complexa

Invatare in grupuri mici

Investigatii in grup

Studiu independent

Strategii de interogare

Centre de interes

Grupuri de interes

Teme pentru acasa

Jurnale

Principii cheie a clasei diferentiate

Profesorul stie clar ce este important la materia lui

Profesorul intelege, apreciaza si cladeste pe diferentele dintre elevi

Evaluarea si invatarea sunt inseparabile

Profesorul ajusteaza continutul, procesul si produsul in functie de disponibilitatea, interesele si profilul de invatare al elevului

Toti elevii participa

Elevii si profesorii sunt colaboratori in invatare

Scopurile clasei diferentiate sunt dezvoltarea maxima si succesul individual

Flexibilitatea este caracteristica marcanta a clasei diferentiate

Cum sa incepi

Daca notiunea de clasa diferentiata, centrata pe elev, ti se pare noua, iata cateva sugestii care te ajuta sa-ti orientezi gandirea si proiectarea in aceasta directie.

Examineaza-ti filozofia despre nevoile individuale

In loc sa te concentrez pe ce sa faci in clasa, e mai intelept sa te concentrez asupra modului cum intelegi predarea si invatarea. Iata cateva intrebari care te-ar ajuta:

Ce ti se pare mai rezonabil: sa faci mare parte din munca de la clasa sau in primul rand elevii sunt muncitorii si ganditorii ? De ce ?

Ti se pare ca toti elevii, tot timpul, au nevoie de acelasi manual, aceeasi problema, aceeasi lectie?

Sau ti se pare ca elevii au diferite disponibilitati pentru cifre, matematica sau desen? De ce?

Se pare ca toti elevii invata la fel si in acelasi ritm? Sau unii proceseaza informatia in mod diferit si in ritm diferit fata de altii ? De unde stii ? afli mai mult despre elevi vorbind in fata lor sau vorbind cu ei ? De ce ?

Isi formeaza elevii capacitati de studiu individual intr-o clasa in care tot timpul li se spune ce sa faca ? Sau devin independenti cand profesorul le da treptat tot mai multa responsabilitate in invatare si ii invata cum sa-si foloseasca independenta in mod intelept ? De ce ?

Le pasa elevilor daca pot alege sau nu despre ce si cum sa inveti ? Le pasa mult sau putin ? De ce ?

Cand este invatarea mai bogata si mai de durata : cand inveti pe dinafara sau cand te bazezi pe intelegere ?

Cunoscand care este parerea ta, te vei simti mai comod si mai increzator cand trebuie sa raspunzi intrebarilor puse de elevi, colegi, directori si parinti (De ce predai asa ?)

Incepe cu pasi mici

sarcinile diferentiate sa dureze putin la inceput

Dezvolta-te profesional incet, dar dezvolta-te !

Stabileste-ti anual unul sau doua obiective, pe care sa le urmaresti.

Ia-ti notite despre elevi.

Fa o lectie diferentiata la fiecare capitol.

Diferentiaza un produs pe fiecare semestru.

Gaseste resurse multiple pentru cateva parti esentiale ale curriculum-ului.

Stabileste criterii de performanta comune pentru produse si apoi personalizeaza cerintele.

Ofera elevilor posibilitatea de a-si alege modul de lucru, exprimarea, tema pentru acasa.

Imagineaza-ti cum vor arata activitatile

Cum va incepe, se va derula si se va termina activitatea ?

Ce ar putea sa nu mearga? Cum sa eviti ?

Fa un pas inapoi si reflecteaza

De unde stii ca toti au inteles ce ai vrut ?

Cum ai introdus activitatea ?

Au ramas elevii concentrati?

Cum s-a terminat activitatea ?

Cum ai interactionat cu elevii ?

Vorbeste din timp si des cu elevii

Foloseste o activitate in care elevii sa reflecteze asupra diferentelor in invatare.

Cere ajutor elevilor pentru stabilirea liniilor directoare in vederea functionarii clase.

Da instructiuni bine gandite

Porneste cu o sarcina familiara, apoi da o sarcina diferentiata unui grup mic.

Da instructiuni de pe o zi cealalta.

Foloseste fise de lucru

Proiecteaza sau afiseaza indicatiile sarcinilor de lucru

Fii constient si organizat

Foloseste dosare de lucru.

Fa o lista cu competentele dorite.

Stabileste locuri de colectare pentru produse.

Angajeaza toti elevii

Creste motivatia elevilor prin angajarea activa in invatare a tuturor elevilor

Pentru a fi motivati sa invete, elevii trebuie implicati si angajati in desfasurarea lectiilor din clasa. Elevii nu vor fi motivati daca se afla intr-o pozitie de asteptare pasiva (spectatori) in clasa. Este necesar sa fie participanti activi in timpul invatarii. Cu cat mai activi sunt elevii, cu atat mai motivati vor fi sa invete si vor obtine rezultate mai bune. Cand elevii nu sunt angajati in instruirea din clasa, ei se plictisesc, si atunci cand se plictisesc se gandesc la altceva si se comporta ca atare.

Utilizeaza strategii de calitate pentru a angaja toti elevii.

Punctul de intrare in lectie

Incepe lectia cu ceva ce capteaza atentia elevilor si ii angajeaza direct in lectie, sa fie astfel implicati chiar de la inceput.

Abilitati de prezentare

Utilizeaza abilitati eficiente de prezentare pentru a vorbi cu   elevii, nu a le vorbi.

Strategii de chestionare

Pune intrebari tuturor elevilor, si intr-un astfel de mod, incat sa-i provoace sa gandeasca si sa raspunda.

Strategii de implicare

Utilizeaza strategii care il incurajeaza pe elevi sp reflecteze la ceea ce invata si sa fie implicati activ in timpul orei.

Strategii pentru tema de acasa

Extinde lectiile in clasa prin tema de acasa - elevii sa fie activi si angajati in invatarea in afara clasei, in special in tema de casa.

Motivarea elevilor (motivatie = calitate) -puncte cheie-

Pentru a motiva elevii, este esentiala utilizarea de strategii de calitate in patru domenii cheie pentru motivatie:

1.- Stabilirea unui mediu incurajator de invatare

A. Stabileste o apropiere fizica de elevi.

Deplaseaza-te prin clasa

Muta din cand in cand elevii

B. Comunica la un nivel personal cu ei.

C. Demonstreaza corectitudine in asteptarile privind comportamentul si invatarea

II. Implica toti elevii

A. Planifica-ti un punct de intrare (modalitate de a incepe ora) interesant

Principii pentru un punct de intrare eficient. Scurt ( 2-4 minute) si utilizat in fiecare lectie

Utilizeaza o varietate de tehnici

B. Utilizeaza abilitati si modalitati eficiente de prezentare

Expresii faciale

Gesturi

Contact vizual

Vocea

Miscarea

C. Utilizeaza strategii de chestionare (intrebari) de calitate

Comunica tuturor elevilor ca se asteapta ca fiecare sa raspunda la intrebari

Acorda sanse egale de a raspunde tuturor elevilor

Pune la dispozitie timp de asteptare pentru toti elevii

Utilizeaza tehnici de investigare a informatiei

Pune intrebari de nivel cognitiv mai inalt

D. Utilizeaza strategii de implicare a elevilor

Strategii de implicare care dezvaluie gandirea independenta

Strategii de implicare care pune in valoare capacitati de gandire in cooperare

E. Da- le teme pentru acasa motivante

Da instructiuni/enunturi clare

Formuleaza sarcini de lucru motivante si relevante

Asigura feedback pentru temele de acasa facute

Implica-i si pe parinti

III. Asigura feedback - ul privind nivelul de performanta

A.     Asigura un feedback analitic pentru elevi

Spune-le elevilor de ce lucrarea/raspunsul lor este pe subiect sau in afara subiectului

Asigura feedback la momentul potrivit

IV. Recunoaste meritele pentru eforturile si realizarile elevilor

A.     Utilizeaza recunoasterea spontana prin:

laude

notari pozitive ale elevilor

mini sarbatoriri

recompense, simboluri, certificate, insigne, etc.

privilegii speciale

B.     Utilizeaza recunoasterea planificata

Expuneti/afisati lucrarile elevilor

Stabiliti obiective pentru toata clasa si apreciati/recunoasteti atingerea lor.

C.     Principii pentru recunoasterea meritelor elevilor

Recunoasterea meritelor trebuie sa fie relevanta pentru elevi

Obiectivele trebuie sa poata fi atinse de toti elevii

Recunoasterea trebuie sa se faca la timpul potrivit

Nu utilizati in mod abuziv aceste strategii

APLICATIE- Activitate individuala:

Priviti harta mentala de diferentiere si

Bifati metodele pe care le folositi uneori

Bifati de doua ori modelele pe care le folositi adeseori

Notati cu axterisc * metodele despre care ati vrea sa stiti mai mult sau pe care ati vrea sa le folositi mai mult

DIFERENTIEREA

sau predarea pentru maximum de invatare individuala

Reduceti nevoia de diferentiere prin:

Indrumarea initiala corespunzatoare

Programe individuale de invatare

Evaluarea diagnostica in vederea planificarii individualizate

Invatare paas cu pas

Cateva greseli frecvente in ceea ce priveste modul de a pune intrebari

Ø      Prea multe intrebari puse in acelasi timp

Ø      Punerea unei intrebari si oferirea imediata a raspunsului de catre profesor

Ø      Se pun intrebari doar celor mai buni elevi sau doar elevilor celor mai simpatizanti

Ø      Punerea de intrebari de un singur (acelasi) tip

Ø      Punerea de intrebari intr-un mod   pe un ton) amenintator

Ø      Nu se indica schimbarea tipului de intrebare

Ø      Nu se folosesc intrebari exploratorii (de detaliere, de verificare a intelegerii, etc )

Ø      Nu se lasa suficient timp de gandire

Ø      Nu se corecteaza raspunsurile gresite

Ø      Ignorarea unor raspunsuri

Ø      Nu se observa variatele implicatii posibile ale raspunsurilor

Ø      Nu se dezvolta / exploateaza continutul raspunsurilor

Analizarea propriului mod de a pune intrebari

Tabelul 1  Tipuri de intrebari si niveluri de solicitare cognitiva

Tabelul 2  Analizarea propriului esantion de intrebari

PRACTICA REFLECTIVA