Impactul evaluarii asupra proceselor de predare-invatare

Impactul evaluarii asupra proceselor de predare-invatare

Interdependenta dintre predare-invatare-evaluare confera fiecarei activitati un anumit specific, care nu poate fi redus la caracteristicile/functiile pe care le-ar putea indeplini oricare din ele, daca ar fi tratata in mod distinct. Activitatea de evaluare influenteaza, mai mult sau mai putin, fiecare componenta structurala a procesului de invatamant. De asemenea, evaluarea resimte, asemenea unor senzori, orice modificare survenita in desfasurarea proceselor de predare-invatare cu care interactioneaza, ca si in oricare element structural al procesului de invatamant: finalitatile, agentii (profesorul si elevii), continut, metode, mijloace, forme de organizare, relatii psihosociale, timpul si criteriile de programare si planificare.

Din intelegerea rolului reglator al proceselor evaluative in activitatea didactica, a functiilor acestora in activitatea didactica, a relatiilor de interactiune si interdeterminare cu predarea si invatarea se degaja mai multe concluzii:

a)            Orice modificare substantiala in planul predarii sau invatarii are efecte in plan evaluativ si invers. Mai multe reguli se degaja din aceasta relatie, reguli care si-au gasit aplicarea in practica scolara:

ce se preda (ce s-a predat si cum, cat s-a predat, gradul de accesibilitate) si se invata urmeaza sa fie verificat;

se verifica ceea ce a fost predat;

se invata ceea ce este evaluat.

b) Intre cele trei procese-activitati nu exista granite rigide; orice act de predare sau de invatare face necesara si posibila evaluarea lui. Interactiunile si interdeterminarile dintre predare-evaluare si invatare-evaluare sunt multiple, multe forme realizandu-se nu numai in modalitati constiente, ci si prin fluxuri spontane care antreneaza mecanisme nuantate. Interinfluentele dintre predare-evaluare si invatare-evaluare sunt de cele mai multe ori benefice, dar pot induce uneori si efecte negative, de blocaje in procesul de comunicare;

c) Activitatile evaluative sunt capabile sa realizeze cunoasterea si aprecierea schimbarilor produse la elevi in toate planurile personalitatii lor (cognitiv, volitiv, afectiv-atitudinal, creativ s.a.), stabilind o relatie intre ceea ce a fost predat si invatat, de o parte, si rezultatele obtinute, de cealalta parte.

d) Cu mentiunea ca evaluarea se raporteaza nu numai la predare-invatare, ci si la activitatile de conducere si management pe care le indeplineste educatorul la nivelul clasei, rolul principal al evaluarii ramane acela de a stimula invatarea si de a asigura o eficienta sporita predarii.

Verificarea si aprecierea rezultatelor scolare reprezinta doar premisa unui act evaluativ care, in mod necesar, trebuie sa continue si asupra intregului proces didactic. Evaluarea rezultatelor scolare nu este singurul proces prin care se realizeaza evaluarea in invatamant. Aceste situatii devin complete daca, pe temeiul datelor obtinute, actiunile evaluative se extind asupra procesului, asupra activitatii care a dus la rezultatele constatate.

In evaluarea performantelor scolare, profesorul urmareste si dezvoltarea capacitatii autoevaluative. Prin evaluari sistematice, elevii sunt dirijati in a descoperi ei insisi, procedurile instructionale potrivite, materialele de care au nevoie pentru remedierea lacunelor constatate.

In acelasi timp, profesorul urmareste si diagnoza dificultatilor pe care le intampina elevii. Analiza dificultatilor are o importanta si mai mare, prin efectele ameliorative pe care le poate avea in perspectiva; ea presupune nu numai unde se plaseaza acestea, ci si de ce natura sunt, unde s-au produs. Diagnosticarea completa a dificultatilor intampinate de elevi si a cauzelor lor probabile devine posibila prin realizarea evaluarilor formative in acest scop.

Valorizarea rezultatelor elevilor conduce la:

restaurarea increderii in sine pentru anumiti elevi,

identificarea unor dificultati/obstacole pe care le intampina elevii; acestea n-ar putea fi sesizate decat dupa incheierea anului scolar;

ameliorarea comportamentelor elevilor (interesul pentru studiu).