LOCUL SI ROLUL LIMBII ROMANE IN CICLUL PRIMAR

LOCUL SI ROLUL LIMBII ROMANE IN CICLUL PRIMAR

I.1. Specificul curriculum-ului de limba romana in invatamantul primar

Curriculum-ul National pentru invatamantul primar promoveaza o viziune noua asupra insusirii limbii si literaturii romane de catre elevii din clasele primare. Modelul de organizare si desfasurare (proiectare, evaluare) a noii viziuni privind parcursul didactic in invatarea limbii si literaturii romane este numit "comunicativ-functional". Intregul demers face parte din "reforma curriculara", care centreaza procesul didactic pe conceptual de curriculum.se intelege prin curriculum, in sens larg, "ansamblul proceselor educative si al experientelor de invatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar", iar in sens restrans, un "ansamblu al acelor documente scolare de tip reglator, in cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de invatare pe care scoala le ofera elevului", dupa cum mentioneaza Miron Ionescu in Educatia si dinamica ei (1998), dar si Dorel Ungureanu in Educatie si curriculum (1999), Constantin Cucos, in Pedagogie (1998), Sorin Cristea in Dictionar de pedagogie (2000), ori Ion Al. Dumitru in Educatie si invatare (2001)

Curriculum-ul National propune o serie de termeni noi, acoperind realitati schimbate si determinand mentalitati transformabile. Conceptele cu efecte metodologice sunt urmatoarele: cicluri curriculare, arii curriculare, curriculum nucleu, obiective-cadru, obiective de referinta, standarde de performanta, schema orara, descriptori de performanta. La acestea, invatarea  limbii si literaturii romane presupune extinderea unor componente ale comunicarii spre capacitati de emitere-receptionare (orala si scrisa), dupa cum urmeaza:

-receptionarea mesajului oral (ascultarea)

-exprimarea orala (vorbirea)

-receptionarea scrisului (citirea)

-exprimarea scrisa (scrierea).

Le vom defini pe rand, imprumutand semnificatia de reper a autorilor Curriculum-ului (devenit document normativ):

cicluri curriculare sunt "periodizari ale scolaritatii, stabilite pe baza unor obiective comune; CICLUL de dezvoltare (clasele II, IV) s.c.l.

curriculum nucleu se exprima in obiective, continuturi si numar de ore, valabile pentru intregul proces de invatamant primar. Totodata, curriculum nucleu are in vedere "realizarea standardelor de performanta, devenind norma si obligativitate, fiind referential pentru evaluarea prin concursuri sau examene nationale".

Obiective de referinta cuprind "rezultatele asteptate ale invataturii pe parcursul unui an de studiu; ele se exprima intr-un inventar de capacitati care este necesar sa fie realizate de catre fiecare elev promovabil".

Standardele curriculare de performanta au caracter normativ, fiind echivalente pentru toti elevii ajunsi la sfarsitul unor cicluri (trepte) de scolaritate. Standardele curriculare de performanta consemneaza nivelul mediu de asimilare a cunostintelor ("a sti"), competentele ("a sti sa faci") si atitudinile ("a sti sa fii "), exprimate in rezultatele asteptate ale invatarii. In principiu, standardele curriculare de performanta cuprind repere de nivel pentru evaluari scolare la sfarsit de ciclu curricular, fiind constituite ca un sistem unitar de cerinte.

Schema orara cuprinde varianta planului-cadru de invatamant pentru care a optat institutoarea sau fiecare grup de clase. Pentru ca planul de invatamant este flexibil, flexibilitate intretinuta de disciplinele optionale, fixarea anuala a acestuia se constituie in schema orara a clasei respective. Sintetic, aceasta se exprima in orar, dar fiecare institutor are posibilitatea de a alege un tip diferit de organizare a procesului didactic in functie de optiune: curriculum nucleu, curriculum aprofundat, curriculum extins.

Descriptori de performanta (ca si concept) descind din inlocuirea masurii evaluarii (din notare cifrica) cu calificative. Pentru ajutorarea dascalului de a realiza o clasificare (foarte bine, bine, suficient, insuficient) cat mai exacta a fiecarui elev, rezultate scolare asteptate sunt "descrise" sub forma de "capacitati si subcapacitati esentiale pe care elevii trebuie sa le demonstreze dupa anumite perioade de instruire". De regula, capacitatile (subcapacitatile) corespund obiectivelor (cadru si de referinta)din curriculum.

Viziunea comunicativ -functionala de invatare a limbii si literaturii romane in invatamantul primar are in vedere ideea ca cele patru deprinderi/capacitati (ascultarea, vorbirea, citirea, scrierea) sunt integratoare, intradisciplinare, adica in fiecare moment al invatarii se realizeaza "din toate", fiind astfel impartite numai din ratiuni metodologice si explicative. Ele au in vedere asimilarea capacitatilor de comunicare biunivoca, reciproca dintre emitator si receptor, ascultator si exprimator, dintre intelegere si exprimare.

In practica, obiectivele de referinta, formulate in curriculum, se nuanteaza in fiecare lectie/sistem de lectii (sau unitate didactica) prin intermediul obiectivelor performative, operationale sau concrete, pe capitole si lectii. Acestea sunt elaborate de institutoare, utilizand verbe de actiune ca a vedea, a auzi, a verifica in mod direct de institutor pentru fiecare elev, grup de elevi sau clasa de elevi. Ele confirma actiunea elevilor care identifica, demonstreaza, clasifica, elaboreaza, enunta, executa, aplica caracterizeaza, creeaza. Sustinerea operatorie a obiectivelor performative (care "vizeaza operatiile concrete direct evoluabile, prin intermediul carora se realizeaza obiectivele de referinta" -Alexandru Crisan (1998) genereaza, prin insumare (liniara, concentrica si sferica), capacitati comunicative in conformitate cu standardele de performanta.

Curriculum-ul de limba si literatura romana reprezinta o componenta fundamentala a procesului de invatare oferit elevilor in contextul scolaritatii obligatorii.

Obiectivul central al studierii limbii si literaturii romane in invatamantul primar il constituie dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor, precum si familiarizarea acestora cu texte literare si nonliterare semnificative din punct de vedere al varstei cuprinse intre 6/7-10/11 ani.

Comunicarea este un domeniu complex, care inglobeaza procesele de receptare a mesajului oral si a celui scris (citirea/lectura), precum si cel de exprimare orala, respectiv de exprimare scrisa.

O alta caracteristica a curriculum-ului de limba romana o constituie definirea domeniilor disciplinei exclusiv in termeni de capacitati: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orala si cea scrisa.

Specificul curriculum-ului actual de limba romana consta in:

centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii in contexte concrete de comunicare;

structurarea programei pe baza unor obiective cadru si de referinta sintetice, in masura sa surprinda ceea ce este esential in activitatea de invatare;

orientarea continuturilor spre incurajarea creativitatii invatatorului, acordandu-i-se acestuia libertate de alegere;

conectarea la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise; de aceea, se pune un accent deosebit pe invatarea procedurala, adica se urmareste structurarea unor strategii proprii de rezolvare de probleme, de explorare si de investigare caracteristice activitatii de comunicare.

Un element de noutate il constituie manualele alternative, cu rol auxiliar. Astfel, continutul lor nu este neaparat obligatoriu, lasandu-se dascalilor si elevilor libertatea de a alege ceea ce anume vor sa studieze. Toate au ca baza o programa scolara comuna, eficienta lor urmand a fi apreciata.

Prin studiul organizat al limbii romane in scoala primara, elevii vor constientiza actul comunicarii, vor afla inca din clasa I ca vorbirea corecta are la baza anumite reguli pe care ei le pot intelege si aplica fara dificultate, construind comunicari (propozitii) care se despart in cuvinte, silabe, sunete. Familiarizarea elevilor cu unele elemente de constructie a comunicarii in clasele primare constituie suportul fundamentarii stiintifice a formarii capacitatii de exprimare corecta orala si scrisa.

Studiul elementelor de gramatica, incluzand si cele de fonetica si de vocabular, are ca scop fundamental cultivarea limbajului elevilor, intelegand prin limbaj procesul de exprimare a ideilor si sentimentelor prin mijlocirea limbii.

In prima etapa, elevii opereaza cu notiunile de limba, in cele mai multe cazuri, fara sa le si numeasca si fara sa le defineasca (asa se intampla in clasele I si a II-a). In clasele a III-a si a IV-a elevii isi insusesc in mod stiintific notiuni de limba prin reguli si definitii. In acest scop se face apel si la ,,experienta lingvistica'' dobandita in etapa oral-practica, pe baza careia elevii invata unele reguli si definitii gramaticale.

Ca disciplina scolara in invatamantul primar, limba romana indeplineste mai multe functii:

functia instrumentala - realizata prin toate compartimentele limbii romane: citire, scriere, lectura,comunicare;

functia informationala - realizata in mod esential prin citirea informatiilor din manualele scolare de la orice disciplina sau prin orice tip de lectura;

functia informativ-educativa - realizata prin exersarea actului de lectura de comunicare. 

Curriculum-ul de limba si literatura romana reprezinta o componenta fundamentala a procesului de invatare oferit elevilor in contextul scolaritatii obligatorii.

In procesul de predare-invatare a limbii romane, obiectivele urmarite sunt organizate sistematic. Dintre obiectivele generale care se realizeaza prin parcurgerea conținutului informativ pe secvențe succesive, se pot aminti:

cultivarea limbajului oral si scris;

cunoașterea si folosirea limbii romane prin invațarea instrumentelor esențiale ale activitații intelectuale: scrisul, cititul, exprimarea corecta;

formarea și organizarea deprinderilor de exprimare corecta, logica si coerenta a observațiilor, a gandurilor si a sentimentelor.

Prin fiecare secvența se realizeaza și se verifica direct cate un obiectiv specific. Dintre acestea amintim urmatoarele:

sa citeasca in mod corect, cursiv, și conștient texte accesibile varstei;

sa scrie corect, citeț și sa așeze corect in pagina un text;

sa aplice regulile de ortografie și punctuație;

sa distinga și sa formuleze ideile principale dintr-un text;

sa alcatuieasca o compunere.

I.2. Principii, criterii, componente, finalitati

Principiile de construire ale Curriculum-ului National, relevate de Consiliul National pentru Curriculum au fost:

2. Principii privind curriculum-ul ca intreg :

sa reflecte idealul educational ;

sa respecte caracteristicile de varsta ale elevului ;

sa reflecte dinamica valorilor socio-culturale specifice unei societati deschise si democratice ;

sa stimuleze dezvoltarea unei gandiri critice si creative ;

sa-i ajute pe elevi sa-si descopere disponibilitatile si sa le valorifice la maxim in folosul lor si al societatii.

3. Principii privind invatarea :

elevii invata in stiluri si ritmuri diferite ;

invatarea presupune investigatii continue, efort si autodisciplina ;

invatarea dezvolta atitudini, capacitati si contribuie la insusirea de cunostinte ;

invatarea trebuie sa porneasca de la aspecte relevante pentru dezvoltarea personala a elevului si pentru insertia lui in viata sociala ;

invatarea se produce prin studiu individual si prin activitati de grup.

4. Principii privind predarea :

predarea trebuie sa genereze si sa sustina motivatia elevilor pentru invatare continua ;

educatorii trebuie sa creeze oportunitati de invatare diverse, care sa faciliteze atingerea obiectivelor propuse ;

educatorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si interesele elevilor ;

predarea nu inseamna numai transmiterea de cunostinte, ci de comportamente si atitudini;

predarea trebuie sa puna in valoare acel set de inteligente care este caracteristic fiecarui elev, care este pozitivant pentru fiecare dintre subiectii educatiei, bazandu-se pe inteligentele lor multiple ;

predarea trebuie sa faciliteze transferul de informatii si de competente de la o disciplina la alta ;

predarea trebuie sa se desfasoare in contexte care leaga activitatea scolara de viata cotidiana.

5. Principii privind evaluarea :

evaluarea este o dimensiune esentiala a procesului curricular si o practica efectiva la clasa ;

evaluarea trebuie sa implice folosirea unei varietati mari de metode ;

evaluarea trebuie sa fie un proces reglator care informeaza agentiieducationali despre calitatea activitatii scolare ;

evaluarea trebuie sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si la o imbunatatire continua a performantelor ;

evaluarea se fundamenteaza pe standardele curriculare de performanta, orientate spre ceea ce va fi elevul capabil sa faca la finalizarea parcursului sau scolar si la intrarea in viata sociala.

Criteriile de construire ale Curriculum-ului National au fost :

centrarea curriculum-ului pe obiective care urmaresc formarea de capacitati, competente si atitudini ;

situarea explicita a unei paradigme didactice relevante la nivelul fiecarei discipline ;

asigurarea unui nivel mediu de generalitate si de complexitate a obiectivelor curriculare (obiectiv cadru si obiective de referinta) si a standardelor curriculare de performanta ;

propunerea unor variante de activitati de invatare centrate pe elev, care sa asigure atingerea obiectivelor si a standardelor propuse ;

selectarea unor continuturi semnificative din perspectiva stiintelor educatiei.

Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane in vederea formarii unei personalitati autonome si creative.

Curriculum National cuprinde componentele:  curriculum  nucleu , curriculum diferentiat, curriculum la decizia scolii, curriculum nucleu aprofundat, curriculum extins, curriculum elaborat in scoala: optionalul la nivelul disciplinei, optionalul la nivelul ariei curriculare, optionalul la nivelul mai multor arii curriculare.

Finalitatile invatamantului primar:

asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii;

formarea personalitatii copilului respectand nivelul si ritmul sau de dezvoltare ;

inzestrarea copilului cu acele cunostinte, capacitati si atitudini care sa stimuleze raportarea efectiva si creativa la mediul social si natural si sa permita continuarea educatiei.

I.3.Traditional si modern in studierea limbii romane in scoala

Importanta studierii limbii romane in scoala deriva din urmatoarele aspecte:

limba romana este expresia cea mai cuprinzatoare a fiintei nationale poporului roman;

limba romana este limba oficiala a statului national roman;

limba romana, avand acest statut oficial, asigura dobandirea cunostintelor din sfera tuturor celorlalte discipline de invatamant;

procesul studierii limbii romane in scoala este parte integrata a actiunii de dezvoltare a gandirii, dat fiind faptul ca ideile se prefigureaza si persista in mintea omului pe baza cuvintelor, a propozitiilor, a frazelor;

limba romana contribuie la cultivarea disponibilitatii de a colabora cu semenii, de a intretine relatii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate, imperativ categoric al dezvoltarii vietii moderne;

limba romana contribuie la cultivarea sensibilitatii elevilor, la nuantarea exprimarii orale si scrise.

Noile programe precizeaza ca invatarea limbii romane se intemeiaza pe modelul functional comunicativ, adaptat particularitatilor de varsta ale elevilor si formuleaza obiectivele invatarii limbii in scoala. Aceste obiective se organizeaza pe trei dimensiuni.

a.       Practicarea rationala si functionala a limbii

In acest sens elevul trebuie:

sa inteleaga normele si modelele de structurare a formelor de comunicare orala si scrisa;

sa-si activeze cunostintele de limba pentru a percepe si realiza fapte de comunicare orala si scrisa, adaptandu-se eficient la strategiile si relatiile interactiunii sociale;

sa exprime in mod original, intr-o forma clara si armonioasa, propriile idei, judecati si opinii.

b.      Formarea unor reprezentari culturale, precum si a unui univers afectiv si atitudinal coerent la elevi.

Elevii trebuie :

sa inteleaga semnificatia limbii romane in conturarea identitatii nationale si inregistrarea acesteia in contextul culturii universale;

sa interiorizeze, prin contactul cu texte elaborate in diverse stiluri functionale, valorile culturale ca premisa a propriei dezvoltari intelectuale, afective, morale;

sa-si structureze un sistem axiologic coerent, fundament al formarii unei personalitati integrate dinamic in societate.

c.       Formarea unor deprinderi de munca intelectuala.

Elevul trebuie:

sa-si insuseasca strategiile, metodele si tehnicile de studiu si activitate independenta;

sa-si structureze o conduita autonoma in selectarea, organizarea si utilizarea informatiei;

sa-si activeze si sa-si dezvolte operatiile gandirii creative.